2ra-1149/22 — obligarea demolarii si reconstructiei traseului de alimentare cu apa

2ra-1149/22 — obligarea demolarii si reconstructiei traseului de alimentare cu apa (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1149/2022

2-19190339-01-2ra-23082022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Schibin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ala Zlepca și de

avocatul Prepelița Nicolai,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ala

Zlepca, intervenienți principali Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara, împotriva

Ecaterinei Gorobeț, intervenienți accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi

Oleg, Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți”, cu privire la obligarea

demolării și reconstrucției traseului de alimentare cu apă,

împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 28 noiembrie 2019, avocatul Paciurca Iulian, în interesele Alei Zlepca și a

intervenienților principali Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ecaterinei Gorobeț cu privire la obligarea remedierii

prin demolare a părții din casa de locuit, obligarea efectuării reconstrucției

traseului de alimentare cu apă și canalizare.

În motivarea acțiunii a invocat că, Zlepca Ala este proprietara casei de locuit

din mun. Xxxx și a terenului aferent cu nr. cadastral xxxx, care se intersectează cu

hotarul terenului deținut în proprietate de către Gorobeț Ecaterina, din mun. Bălți,

str. Yyyy, nr. cadastral yyyy.

La 21 noiembrie 2018, în privința imobilului din mun. Yyyy, a fost întocmit

un proces-verbal de recepție finală nr. 11/2, pentru construcție cu un nivel.

Reclamanta și intervenienții principali nu sunt de acord cu modul în care au

fost efectuate către Gorobeț Ecaterina a lucrărilor de construcție a casei din mun.

Yyyy, fiind încălcate condițiile ce reglementează distanța minimă antifoc (6 metri),

astfel fiind periclitat dreptul la siguranța de apărare împotriva incendiilor și dreptul

la proprietate și buna vecinătate al reclamantei.

Pârâta a efectuat lucrări de construcție cu abateri de la proiect, în peretele

antifoc au fost lăsate goluri pentru ferestre din partea casei de locuit a reclamantei,

1

astfel fiind afectat dreptul reclamantei la buna vecinătate exprimat prin pătrundere

vizuală spre interiorul spațiului locativ, fapt inadmisibil care încalcă dreptul la

inviolabilitatea domiciliului, la viață intimă, familială și privată. Aceste

circumstanțe cu privire la efectuarea construcției cu abateri au fost stabilite de către

Direcția supraveghere tehnică Nord a Agenției Pentru Supraveghere Tehnică, în

calitate de agent constatator, care la data de 14 februarie 2019, în rezultatul

efectuării unui control a înaintat în adresa pârâtei prescripția seria AST nr. 000825,

privind înlăturarea încălcărilor depistate în termen de 30 zile. Pârâta nu a înlăturat

totalmente încălcările constatate în termenul stabilit în prescripție. Astfel, pentru

încălcările comise pârâta a fost sancționată în temeiul art. 177 din Codul

contravențional.

Au considerat reclamanta și intervenienții principali că pîrîta a încălcat

dreptul de vecinătate, deoarece a efectuat construcția casei de locuit pe rețelele de

apă și canalizare gestionate de către reclamantă, fără acordul acestora. O condiție a

organului de resort la efectuarea construcției din str. Yyyy, mun. Yyyy, a fost

reproiectarea conductei de apă și canalizare cu efectuarea lucrărilor de instalare a

acestora conform unei traiectorii noi, în condițiile neafectării drepturilor și

intereselor vecinilor.

A mai invocat reclamanta că, în luna octombrie 2018 a înaintat pretenție

pârâtei pentru remedierea construcției și reproiectarea rețelelor de apă și canalizare

de sub casa acesteia, solicitare însă care a fost ignorată. Deoarece, conflictul nu a

fost posibil de a fi soluționat pe cale amiabilă, a fost nevoită să adreseze în

judecată.

A solicitat obligarea Ecaterinei Gorobeț să remedieze (demoleze) partea de

construcție a casei de locuit din mun. Yyyy, str. Yyyy, numărul cadastral yyyy,

efectuată cu încălcarea distanței anitifoc de 6 metri, în raport cu locuința

reclamantei Zlepca Ala, din mun. Xxxx, obligarea pârâtei să efectueze lucrări de

reconstrucție cu modificarea traseului prin excluderea rețelelor de alimentare cu

apă și canalizare de sub casa de locuit a acesteia din mun. Yyyy, str. Yyyy, care

asigură locuința reclamanților Zlepca Ala, din mun. Xxxx, și Bejenari Tamara, din

mun. Xxxx, cu serviciile de apă și canalizare.

Prin încheierea protocolară din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii ÎM „Regia Apă

Canal Bălți” și Gorobeț Igor.

Prin încheierea protocolară din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Zinovia Dabija.

Prin încheierea protocolară din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Zaplitnîi Oleg.

Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de

chemare în judecată înaintată de către Zlepca Ala, intervenienți principali Bejenari

Anatolie, Bejenari Tamara împotriva Ecaterinei Gorobeț, intervenienți accesorii

Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, ÎM „Regia Apă Canal Bălți” privind

obligarea remedierii prin demolare a părții din casa de locuit, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată înaintată de Zlepca Ala împotriva Ecaterinei

Gorobeț, intervenienți accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, ÎM

„Regia Apă Canal Bălți” privind obligarea efectuării reconstrucției traseului de

2

alimentare cu apă și canalizare, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată înaintată de către intervenienții principali

Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara împotriva Ecaterinei Gorobeț, intervenienți

accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, ÎM „Regia Apă Canal

Bălți” privind obligarea efectuării reconstrucției traseului de alimentare cu apă și

canalizare, a fost admisă parțial.

A fost obligată Ecaterina Gorobeț să efectueze lucrările de reconstrucție cu

modificarea traseului de alimentare cu apă, prin excluderea porțiunii rețelei de

alimentare cu apă ce asigură cu apă locuința din str. Xxxx, amplasată sub casa din

mun. Yyyy, în conformitate cu condițiile tehnice pentru conectare la sistemul de

alimentare cu apă nr. 801 din 11 mai 2015, emise de ÎM „Regia Apă Canal Bălți”.

În rest, acțiunea înaintată de către intervenienții principali Bejenari Anatolie și

Bejenari Tamara, a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Bejenari Anatolie în beneficiul bugetului de stat suma de 200

de lei cu titlu de plată a taxei de stat.

S-a încasat de la Bejenari Tamara în beneficiul bugetului de stat suma de 200

de lei cu titlu de plată a taxei de stat.

Pentru a hotărî astfel instanța de judecată a invocat că, până la construcția

casei în mun. yyyy, str. Yyyy, Gorobeț Ecaterina a primit de la furnizorul de apă

condițiile tehnice pentru reamplasarea rețelei de alimentare cu apă care tranzitează

lotul său de teren, pentru a putea fi construită casa, însă aceasta nu a respectat

condițiile tehnice. Astfel, construcția casei peste rețeaua de apă de tranzitare a

lotului de teren a fost contrară condițiilor tehnice și securității la exploatarea

branșamentului. În eventualitatea apariției scurgerii de apă pe porțiunea de țeavă

aflată sub casa construită a pîrîtei, defecțiunea nu va putea fi remediată, fapt care

va afecta interesul intervenienților principali Bejenari Tamara și Bejenari Anatoli

prin lipsirea de apă și posibilitatea de remediere a defecțiunii.

La 13 august 2021, avocatul Prepelița Nicolai, în interesele Alei Zlepca, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

La 26 august 2021, Gorobeț Ecaterina a depus cerere de apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea

intervenienților principali să fie respinsă, în rest să fie menținută hotărârea din 28

iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin decizia din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de

apel depusă de Prepelița Nicolai, în interesele Alei Zlepca și s-a admis cererea de

apel depusă de către Gorobeț Ecaterina.

S-a casat parțial hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, în partea obligării Ecaterinei Gorobeț să efectueze lucrări de reconstrucție

cu modificarea traseului de alimentare cu apă, cu emiterea unei hotărâri noi în

această parte, prin care pretențiile Alei Zlepca, au fost respinse.

În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în baza condițiilor

tehnice nr. 801 din 11 mai 2015, a fost elaborat planul racordării rețelelor de

alimentare cu apă și punctele de racordare la sistemul central, care a fost coordonat

3

cu ÎM ,,Regia Apă Canal Bălți” și instituțiile de resort. Potrivit prevederilor

condițiilor tehnice s-a constatat că, conducta de alimentare cu apă existentă trece

pe teritoriul gospodăriei nr. yyyy în locul unde trebuia să fie construită casa de

locuit, care urma să fie strămutată după perimetrul construcției, cu reconectarea

potențialilor consumatori. Totodată, în baza condițiilor tehnice și a planurilor de

racordare la rețeaua de alimentare cu apă, lucrările au fost executate de către

reprezentanții ÎM „Regia Apă Canal Bălți”, respectiv proprietatea Ecaterinei

Gorobeț a fost conectată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, fapt confirmat

prin contractul nr. 5821 din 18 decembrie 2017 pentru serviciile de alimentare cu

apă.

A indicat Curtea de Apel Bălți că, nu poate fi obligată Gorobeț Ecaterina să

efectueze lucrări de reconstrucție cu modificarea traseului de alimentare cu apă

pentru vecinii săi din str. xxxx or, branșarea/racordarea instalațiilor interne de apă

și canalizare la sistemul public se efectuează de către operator după îndeplinirea

condițiilor incluse în avizul de branșare/racordare. O schemă de branșare/racordare

la sistemul public de alimentare cu apă a casei nr. xx, în afara perimetrului casei de

locuit nr. yyyy la dosar nu se regăsește. Astfel, pîrîta nu poate fi obligată, în lipsa

condițiilor tehnice și a schemei să reconstruiască traseul de alimentare cu apă a

vecinilor săi.

La 05 august 2022, Ala Zlepca și avocatul Prepelița Nicolai, au declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 iunie 2022 prin care au

solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi prin care

să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia s-ă fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat

în mod eronat legea.

Au invocat că instanțele inferioare au lăsat fără examinare circumstanțele cu

privire la efectuarea construcției de către Gorobeț Ecaterina, care au fost stabilite

de către Direcția supraveghere tehnică Nord a Agenției Pentru Supraveghere

Tehnică, în calitate de agent constatator, care la data de 14 februarie 2019, în

rezultatul efectuării unui control înaintat în adresa Ecaterinei Gorobeț a emis

prescripție cu privire la înlăturarea încălcărilor depistate, în termen de 30 zile, care

însă nu a fost executată.

Menționează că sunt nejustificate și formale argumentele instanței de apel, cu

privire la respingerea cerinței privind obligare a Ecaterinei Gorobeț să efectueze

lucrări de construcție cu modificarea traseului prin excluderea rețelelor de

alimentare cu apă și canalizare de sub casa de locuit situată în mun. yyyy, str.

Yyyy, care asigură locuința Tamarei Bejenari cu serviciile de apă și canalizare, pe

motiv că nu este persoană autorizată să efectueze aceste lucrări, care sunt de

competența ÎM „Regia Apă Canal Bălți”.

Consideră că argumentele instanței de apel, sunt contradictorii și contrare

circumstanțelor cauzei. Astfel, Gorobeț Ecaterina, ca proprietară a imobilului din

mun. yyyy, str. Yyyy, la momentul edificării construcției urma să se conformeze

condițiilor tehnice pentru conectare la sistemul de alimentare cu apă din 11 mai

2015 și să reamplaseze apeductul până la edificarea construcției, înafara terenului.

Or, instanța de apel corect a reținut că la momentul branșamentului de apă în anul

2003 lotul de teren cu nr. cadastral yyyy, care aparține Ecaterinei Gorobeț, nu era

4

privatizat, fiind teren public.

Au relatat că, instanța de apel eronat a indicat că intimata nu poate fi obligată

la modificarea traseului apeductului, aceasta fiind o prerogativă exclusivă a ÎM

„Regia Apă Canal Bălți”. Or, la examinarea cauzei în instanța de fond, la

cercetarea la fața locului reprezentantul ÎM „Regia Apă Canal Bălți”, a explicat că

în gestiunea ÎM „Regia Apă Canal Bălți” sunt rețelele amplasate până la fântânile

de distribuție, iar traseul din ograda privată a Ecaterinei Gorobeț, nu este în

competența acestei instituții și modificările rețelelor de apă și canalizare, se

efectuează de către proprietarii gospodăriilor.

La 23 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de către Ala Zlepca și de avocatul

Prepelița Nicolai, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.40, vol. 2).

La 14 septembrie 2022, Gorobeț Ecaterina, reprezentată de avocatul Valentin

Moruz, a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea

inadmisibilă a recursului depus de Ala Zlepca și de avocatul Prepelița Nicolai.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 02 iunie

poștei electronice la data de 22 iulie 2022 (f.d. 16, vol. II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Ala Zlepca și avocatul Prepelița Nicolai,

s-au conformat prevederilor legale, declarând recurs împotriva deciziei instanței de

apel la 05 august 2022, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

5

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Ala Zlepca și

de avocatul Prepelița Nicolai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ala Zlepca și de avocatul

Prepelița Nicolai.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

7