2ra-1149/22 — obligarea demolarii si reconstructiei traseului de alimentare cu apa

Dosarul nr. 2ra-1149/2022 2-19190339-01-2ra-23082022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (V. Schibin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ala Zlepca și de avocatul Prepelița Nicolai, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ala Zlepca, intervenienți principali Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara, împotriva Ecaterinei Gorobeț, intervenienți accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, Întreprinderea Municipală „Regia Apă Canal Bălți”, cu privire la obligarea demolării și reconstrucției traseului de alimentare cu apă, împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 28 noiembrie 2019, avocatul Paciurca Iulian, în interesele Alei Zlepca și a intervenienților principali Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Gorobeț cu privire la obligarea remedierii prin demolare a părții din casa de locuit, obligarea efectuării reconstrucției traseului de alimentare cu apă și canalizare.

În motivarea acțiunii a invocat că, Zlepca Ala este proprietara casei de locuit din mun. Xxxx și a terenului aferent cu nr. cadastral xxxx, care se intersectează cu hotarul terenului deținut în proprietate de către Gorobeț Ecaterina, din mun. Bălți, str. Yyyy, nr. cadastral yyyy. La 21 noiembrie 2018, în privința imobilului din mun. Yyyy, a fost întocmit un proces-verbal de recepție finală nr. 11/2, pentru construcție cu un nivel. Reclamanta și intervenienții principali nu sunt de acord cu modul în care au fost efectuate către Gorobeț Ecaterina a lucrărilor de construcție a casei din mun. Yyyy, fiind încălcate condițiile ce reglementează distanța minimă antifoc (6 metri), astfel fiind periclitat dreptul la siguranța de apărare împotriva incendiilor și dreptul la proprietate și buna vecinătate al reclamantei.

Pârâta a efectuat lucrări de construcție cu abateri de la proiect, în peretele antifoc au fost lăsate goluri pentru ferestre din partea casei de locuit a reclamantei, 1 astfel fiind afectat dreptul reclamantei la buna vecinătate exprimat prin pătrundere vizuală spre interiorul spațiului locativ, fapt inadmisibil care încalcă dreptul la inviolabilitatea domiciliului, la viață intimă, familială și privată. Aceste circumstanțe cu privire la efectuarea construcției cu abateri au fost stabilite de către Direcția supraveghere tehnică Nord a Agenției Pentru Supraveghere Tehnică, în calitate de agent constatator, care la data de 14 februarie 2019, în rezultatul efectuării unui control a înaintat în adresa pârâtei prescripția seria AST nr. 000825, privind înlăturarea încălcărilor depistate în termen de 30 zile.

Pârâta nu a înlăturat totalmente încălcările constatate în termenul stabilit în prescripție. Astfel, pentru încălcările comise pârâta a fost sancționată în temeiul art. 177 din Codul contravențional. Au considerat reclamanta și intervenienții principali că pîrîta a încălcat dreptul de vecinătate, deoarece a efectuat construcția casei de locuit pe rețelele de apă și canalizare gestionate de către reclamantă, fără acordul acestora. O condiție a organului de resort la efectuarea construcției din str. Yyyy, mun. Yyyy, a fost reproiectarea conductei de apă și canalizare cu efectuarea lucrărilor de instalare a acestora conform unei traiectorii noi, în condițiile neafectării drepturilor și intereselor vecinilor.

A mai invocat reclamanta că, în luna octombrie 2018 a înaintat pretenție pârâtei pentru remedierea construcției și reproiectarea rețelelor de apă și canalizare de sub casa acesteia, solicitare însă care a fost ignorată. Deoarece, conflictul nu a fost posibil de a fi soluționat pe cale amiabilă, a fost nevoită să adreseze în judecată. A solicitat obligarea Ecaterinei Gorobeț să remedieze (demoleze) partea de construcție a casei de locuit din mun. Yyyy, str. Yyyy, numărul cadastral yyyy, efectuată cu încălcarea distanței anitifoc de 6 metri, în raport cu locuința reclamantei Zlepca Ala, din mun. Xxxx, obligarea pârâtei să efectueze lucrări de reconstrucție cu modificarea traseului prin excluderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare de sub casa de locuit a acesteia din mun.

Yyyy, str. Yyyy, care asigură locuința reclamanților Zlepca Ala, din mun. Xxxx, și Bejenari Tamara, din mun. Xxxx, cu serviciile de apă și canalizare. Prin încheierea protocolară din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii ÎM „Regia Apă Canal Bălți” și Gorobeț Igor. Prin încheierea protocolară din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Zinovia Dabija. Prin încheierea protocolară din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Zaplitnîi Oleg.

Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea de chemare în judecată înaintată de către Zlepca Ala, intervenienți principali Bejenari Anatolie, Bejenari Tamara împotriva Ecaterinei Gorobeț, intervenienți accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, ÎM „Regia Apă Canal Bălți” privind obligarea remedierii prin demolare a părții din casa de locuit, a fost respinsă ca neîntemeiată. Cererea de chemare în judecată înaintată de Zlepca Ala împotriva Ecaterinei Gorobeț, intervenienți accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, ÎM „Regia Apă Canal Bălți” privind obligarea efectuării reconstrucției traseului de 2 alimentare cu apă și canalizare, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată înaintată de către intervenienții principali Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara împotriva Ecaterinei Gorobeț, intervenienți accesorii Gorobeț Igor, Dabija Zinovia, Zaplitnîi Oleg, ÎM „Regia Apă Canal Bălți” privind obligarea efectuării reconstrucției traseului de alimentare cu apă și canalizare, a fost admisă parțial. A fost obligată Ecaterina Gorobeț să efectueze lucrările de reconstrucție cu modificarea traseului de alimentare cu apă, prin excluderea porțiunii rețelei de alimentare cu apă ce asigură cu apă locuința din str. Xxxx, amplasată sub casa din mun. Yyyy, în conformitate cu condițiile tehnice pentru conectare la sistemul de alimentare cu apă nr. 801 din 11 mai 2015, emise de ÎM „Regia Apă Canal Bălți”.

În rest, acțiunea înaintată de către intervenienții principali Bejenari Anatolie și Bejenari Tamara, a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Bejenari Anatolie în beneficiul bugetului de stat suma de 200 de lei cu titlu de plată a taxei de stat. S-a încasat de la Bejenari Tamara în beneficiul bugetului de stat suma de 200 de lei cu titlu de plată a taxei de stat. Pentru a hotărî astfel instanța de judecată a invocat că, până la construcția casei în mun. yyyy, str. Yyyy, Gorobeț Ecaterina a primit de la furnizorul de apă condițiile tehnice pentru reamplasarea rețelei de alimentare cu apă care tranzitează lotul său de teren, pentru a putea fi construită casa, însă aceasta nu a respectat condițiile tehnice.

Astfel, construcția casei peste rețeaua de apă de tranzitare a lotului de teren a fost contrară condițiilor tehnice și securității la exploatarea branșamentului. În eventualitatea apariției scurgerii de apă pe porțiunea de țeavă aflată sub casa construită a pîrîtei, defecțiunea nu va putea fi remediată, fapt care va afecta interesul intervenienților principali Bejenari Tamara și Bejenari Anatoli prin lipsirea de apă și posibilitatea de remediere a defecțiunii. La 13 august 2021, avocatul Prepelița Nicolai, în interesele Alei Zlepca, a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

La 26 august 2021, Gorobeț Ecaterina a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea intervenienților principali să fie respinsă, în rest să fie menținută hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin decizia din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel depusă de Prepelița Nicolai, în interesele Alei Zlepca și s-a admis cererea de apel depusă de către Gorobeț Ecaterina. S-a casat parțial hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea obligării Ecaterinei Gorobeț să efectueze lucrări de reconstrucție cu modificarea traseului de alimentare cu apă, cu emiterea unei hotărâri noi în această parte, prin care pretențiile Alei Zlepca, au fost respinse.

În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în baza condițiilor tehnice nr. 801 din 11 mai 2015, a fost elaborat planul racordării rețelelor de alimentare cu apă și punctele de racordare la sistemul central, care a fost coordonat 3 cu ÎM ,,Regia Apă Canal Bălți” și instituțiile de resort. Potrivit prevederilor condițiilor tehnice s-a constatat că, conducta de alimentare cu apă existentă trece pe teritoriul gospodăriei nr. yyyy în locul unde trebuia să fie construită casa de locuit, care urma să fie strămutată după perimetrul construcției, cu reconectarea potențialilor consumatori.

Totodată, în baza condițiilor tehnice și a planurilor de racordare la rețeaua de alimentare cu apă, lucrările au fost executate de către reprezentanții ÎM „Regia Apă Canal Bălți”, respectiv proprietatea Ecaterinei Gorobeț a fost conectată la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, fapt confirmat prin contractul nr. 5821 din 18 decembrie 2017 pentru serviciile de alimentare cu apă. A indicat Curtea de Apel Bălți că, nu poate fi obligată Gorobeț Ecaterina să efectueze lucrări de reconstrucție cu modificarea traseului de alimentare cu apă pentru vecinii săi din str. xxxx or, branșarea/racordarea instalațiilor interne de apă și canalizare la sistemul public se efectuează de către operator după îndeplinirea condițiilor incluse în avizul de branșare/racordare.

O schemă de branșare/racordare la sistemul public de alimentare cu apă a casei nr. xx, în afara perimetrului casei de locuit nr. yyyy la dosar nu se regăsește. Astfel, pîrîta nu poate fi obligată, în lipsa condițiilor tehnice și a schemei să reconstruiască traseul de alimentare cu apă a vecinilor săi. La 05 august 2022, Ala Zlepca și avocatul Prepelița Nicolai, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 iunie 2022 prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia s-ă fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Au invocat că instanțele inferioare au lăsat fără examinare circumstanțele cu privire la efectuarea construcției de către Gorobeț Ecaterina, care au fost stabilite de către Direcția supraveghere tehnică Nord a Agenției Pentru Supraveghere Tehnică, în calitate de agent constatator, care la data de 14 februarie 2019, în rezultatul efectuării unui control înaintat în adresa Ecaterinei Gorobeț a emis prescripție cu privire la înlăturarea încălcărilor depistate, în termen de 30 zile, care însă nu a fost executată. Menționează că sunt nejustificate și formale argumentele instanței de apel, cu privire la respingerea cerinței privind obligare a Ecaterinei Gorobeț să efectueze lucrări de construcție cu modificarea traseului prin excluderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare de sub casa de locuit situată în mun.

yyyy, str. Yyyy, care asigură locuința Tamarei Bejenari cu serviciile de apă și canalizare, pe motiv că nu este persoană autorizată să efectueze aceste lucrări, care sunt de competența ÎM „Regia Apă Canal Bălți”. Consideră că argumentele instanței de apel, sunt contradictorii și contrare circumstanțelor cauzei. Astfel, Gorobeț Ecaterina, ca proprietară a imobilului din mun. yyyy, str. Yyyy, la momentul edificării construcției urma să se conformeze condițiilor tehnice pentru conectare la sistemul de alimentare cu apă din 11 mai 2015 și să reamplaseze apeductul până la edificarea construcției, înafara terenului. Or, instanța de apel corect a reținut că la momentul branșamentului de apă în anul 2003 lotul de teren cu nr. cadastral yyyy, care aparține Ecaterinei Gorobeț, nu era 4 privatizat, fiind teren public.

Au relatat că, instanța de apel eronat a indicat că intimata nu poate fi obligată la modificarea traseului apeductului, aceasta fiind o prerogativă exclusivă a ÎM „Regia Apă Canal Bălți”. Or, la examinarea cauzei în instanța de fond, la cercetarea la fața locului reprezentantul ÎM „Regia Apă Canal Bălți”, a explicat că în gestiunea ÎM „Regia Apă Canal Bălți” sunt rețelele amplasate până la fântânile de distribuție, iar traseul din ograda privată a Ecaterinei Gorobeț, nu este în competența acestei instituții și modificările rețelelor de apă și canalizare, se efectuează de către proprietarii gospodăriilor.

La 23 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților copia cererii de recurs depusă de către Ala Zlepca și de avocatul Prepelița Nicolai, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.40, vol. 2). La 14 septembrie 2022, Gorobeț Ecaterina, reprezentată de avocatul Valentin Moruz, a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Ala Zlepca și de avocatul Prepelița Nicolai. Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 02 iunie 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces prin intermediul poștei electronice la data de 22 iulie 2022 (f.d.

16, vol. II). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, instanța de recurs constată că Ala Zlepca și avocatul Prepelița Nicolai, s-au conformat prevederilor legale, declarând recurs împotriva deciziei instanței de apel la 05 august 2022, în termenul stabilit de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de 5 casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Ala Zlepca și de avocatul Prepelița Nicolai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 6 d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ala Zlepca și de avocatul Prepelița Nicolai.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 7