2ra-1150/22 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1150/2022 2-20047460-01-2ra-24082022 prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: D. Bosîi) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco) D E C I Z I E 30 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic Galina Stratulat examinând recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inga Traciuc împotriva Societății cu Răspundere Limitate „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratului de Poliție Cahul și Societății pe Acțiunii „Aqua-Prut”, intervenient accesoriu Vasili Coev cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă : La 11 mai 2020, Inga Traciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratului de Poliție Cahul și SA „Aqua- Prut”, intervenient accesoriu Coev Vasile cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 12 august 2017 a avut loc un accident rutier cu implicarea mijlocului de transport ce-i aparținea, la volanul căruia era Vasili Coev. A specificat că în urma examinării cauzei penale, prin sentința din 27 decembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, vinovatul de accidentul rutier a fost recunoscut Vadim Cernomorcenco, care a fost condamnat conform art. 264, alin. (1) Cod penal, totodată în dispozitivul sentinței, indicându-se că corpul delict, și anume mijlocul de transport „Mercedes E 220 CDI” care a fost transmis la parcarea SRL „Trans-Butu-Auto” Cahul, se transmite imediat proprietarului Inga Traciuc.

Reclamanta a indicat că, preluând mijlocul de transport de la parcarea auto a Inspectoratului de Poliție Cahul, a constatat că din mijlocul de transport de model „Mercedes E 220 CDI” lipsește audio sistema, CD-Player în același timp, din informația cunoscută mijlocul de transport Mercedes care inițial a fost transmis spre păstrare ca corp delict la SRL „Trans-Butu-Auto” Cahul a fost ulterior parcat, la o altă parcare a Inspectoratului de Poliție Cahul și aici deja sistema audio, CD- Playerul și alte elemente componente lipseau. 1 A concretizat că contactând Compania „Grand Premium” SRL, ca reprezentant al companiei Mercedes în Moldova a stabilit că costul părților componente sustrase/ pierdute de către parcarea auto, constituie suma de 67 485 de lei, fapt confirmat prin certificatul de preț și ilustrația eliberată de aceștia.

Astfel, prin asigurarea necorespunzătoare a pazei și integrității corpului delict, automobilul de model „Mercedes E 220 CDI” de către Inspectoratul de Poliție Cahul și parcarea cu plată a SRL „Trans-Butu-Auto” și o altă parcare la care a fost transmisă către pază, i-a fost cauzat un prejudiciu material în suma de 67 485 de lei. Reclamanta a susținut că în vederea evaluării pagubei cauzate prin pierderea/ sustragerea audio sistemei, CD-player s-a adresat la centrul de expertiză SRL „Expert-Auto-Plus”, și valoarea prejudiciului material cauzat constituie suma de 68 987,88 de lei. A invocat că la data de 21 iunie 2016 s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Cahul și SRL „Trans-Butu-Auto” cu o cerere prealabilă privind achitarea pe cale amiabilă a prejudiciului material, însă debitorul SRL „Trans-Butu-Auto” a refuzat să satisfacă cerințele pretenției, întrucât nu s-a expus în nici un fel asupra acestora.

Astfel, conform Raportul de expertiza întocmit de SRL „Expert Auto Plus” valoarea prejudiciului material cauzat este evaluat la suma de 68 987,88 de lei. A mai invocat și faptul că prin cererea prealabilă s-a solicitat Inspectoratului de Poliție Cahul remiterea copiei autentificate a contractelor de locațiune/ depozit încheiat cu parcările unde a fost păstrat corpul delict, mijlocul de transport de model „Mercedes E 220 CDI” ce aparține Ingăi Traciuc în cadrul cauzei penale, unde Vadim Cernomorcenco a fost condamnat conform art. 264, alin. (1) Cod penal, însă nu a primit actele solicitate. Prin hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir s-a admis acțiunea și s-a încasat în mod solidar de la SRL „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratul de Poliție Cahul și SA „Aqua-Prut” în beneficiul Ingăi Traciuc suma prejudiciului material în mărime de 68 987,88 de lei.

S-a încasat în mod solidar de la SRL „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratul de Poliție Cahul și SA „Aqua-Prut” în beneficiul Ingăi Traciuc, suma cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 2 069,63 de lei. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 01 octombrie 2021, Inspectoratul de Poliție Cahul, a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. La 18 octombrie 2021, avocatul Valeriu Babenco, în interesele SA „Aqua- Prut” a declarat apel, solicitând casare hotărârii, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. La 26 octombrie 2021, reprezentantul SRL „Trans-Butu-Auto”, Ianuș Novițchii a declarat apel, solicitând admiterea apelului cu casarea hotărârii.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Cahul s-au respins apelurile declarate de Inspectoratul de Poliție Cahul, de avocatul Valeriu Babenco în interesele SA „Aqua-Prut” și de SRL „Trans-Butu-Auto”, și s-a menținut hotărârea din 28 septembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inga Traciuc împotriva SRL „Trans- Butu-Auto”, Inspectoratului de Poliție Cahul și SA „Aqua-Prut”, intervenient accesoriu Vasili Coev cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

2 Pentru a decide astfel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate, Colegiul a conchis că prima instanță fiind investită cu dreptul de a judeca cauza civilă, întemeiat a ajuns la concluzia admiterii cererii de chemare în judecată înaintată de Inga Traciuc, ca urmare a determinării cu certitudine a tuturor circumstanțelor litigiului, fiind respectate și aplicate corect normele de drept material și procedural în raport cu speța examinată. Colegiul a considerat întemeiate toate constatările, aprecierile și rațiunile primei instanțe inserate în hotărârea din 28 septembrie 2021, după cum au fost expuse, fără a găsi necesar de a le expune repetat în volumul motivelor invocate în hotărâre.

Argumentele apelantului precum că instanța de fond eronat a constatat că Inspectoratul de Poliție Cahul este vinovat de cauzare de daune persoanei, ca consecință a pazei inefective soldate cu sustragerea audio sistemei și CD- playerului din mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI”, obligându-l la achitarea în mod solitar a prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, neluând în considerare documentele și probele prezentate, anume actul de primire- predare a mijlocului de transport, instanța de apel l-a respins ca fiind neîntemeiate, în condițiile în care Inspectoratul de Poliție Cahul, ridicând corpul delict în cadrul unei investigații penale petrecute, avea obligația de a asigura integritatea obiectelor care au fost recunoscute drept corpuri delicte și reținute de Inspectoratul de Poliție, or, instanța de fond a luat în considerație toate probele prezentate de părți și întemeiat a ajuns la concluzia asupra necesității încasării prejudiciului material și de la Inspectoratul de Poliție Cahul.

Reținând prevederile art. 160 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul a menționat că organul de urmărire penală avea obligația să întreprindă masuri concrete pentru a preveni pierderea corpurilor delicte, or acțiunile poliției în ansamblul lor intră în contradicție cu norma sus menționată și cu prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de ridicare, evidență, păstrare și transmitere a corpurilor delicte, anexate la cauzele penale, a obiectelor de preț și a altor bunuri de către organele de urmărire penală și procuratură în procesul urmăririi penale.

Cât privește alegațiile apelantului că prima instanța nu a luat în considerare faptul că reprezentantul Inspectoratului de Poliție Cahul „A predat” spre păstrare sub semnătură reprezentantului SRL „Trans-Butu-Auto” mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI” cu audio sistemă și CD-Player, și faptul că prevederile contractului de prestări servicii nr. 03/17 din data de 26 iunie 2017 încheiat de Inspectoratul de Poliție Cahul (Beneficiar) și SRL „Trans-Butu-Auto” (Executor), obiectul căruia îl constituia prestarea serviciilor contra plată, parcarea mijloacelor de transport (corp delict) reținute de Inspectoratul de Poliție Cahul, Colegiul le-a respins, deoarece aceste circumstanțe nu pot servi la casarea hotărârii instanței de fond.

Or, faptul că bunul a fost ridicat de la proprietar și ulterior predat către SRL „Trans-Butu-Auto” spre păstrare nu exclude culpa Inspectoratului de Poliție Cahul, în condiția în care la ridicarea bunului de la SRL „Trans-Butu-Auto” și predării acestuia către SA „Aqua-Prut” nu a fost întocmit nici un act de predare, iar momentul dispariției sistemei audio și CD-Player a fost stabilit doar după ridicarea de către reclamantă a mijlocului de transport litigios de la SA „Aqua- Prut”.

Mai mult, nici SA „Aqua-Prut” nu a putut confirma faptul primirii mijlocului de transport de model „Mercedes E220 CDI” cu audio sistemă și CD-Player 3 intactă, și nici Inspectoratul de Poliție Cahul nu a putut proba faptul transmiterii către SA „Aqua-Prut” a mijlocului de transport cu sistema audio, iar referitor la argumentele apelantului că instanța urma să stabilească când și de la care anume parcare auto cu plată a fost sustras centrul media-tv și să nu încaseze prejudiciul de la Inspectoratul de Poliție Cahul, Colegiul a făcut referire la prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Colegiul a respins și alegațiile Inspectoratului de Poliție Cahul precum că potrivit comenzii făcute de Coev Vasili, piesa auto („Comand с TV-тюнером”) eliberată de „Grand Premium” SRL - reprezentant al companiei Mercedes-Benz General în Moldova, din 18 februarie 2019, pentru mijlocul de transport este de 67 485 de lei, însă în total Coev Vasili a achitat cu reducere de 10% suma de 60 737 de lei și nu suma de 68987,88 de lei pe care a solicitat-o reclamanta, or, în acest sens se constată că potrivit Raportului de expertiză întocmit de SRL „Expert Auto- Plus” - valoarea prejudiciului material cauzat este de 67 979,88 de lei, iar valoarea TVA la procurarea unui sistem audio, asemănător celui evaluat, constituie suma de 1 008 lei.

Totodată, cu referire la argumentele SA „Aqua-Prut” precum că partea reclamantă și-a întemeiat pretențiile sale exclusiv prin obligațiile părților expuse în Contractul de prestare a serviciilor nr. 10/2019, încheiat între Inspectoratul de Poliție Cahul și SA „Aqua-Prut” din care a stabilit că pârâtul este obligat să păstreze bunurile și să asigure paza acestora, însă în cadrul ședințelor de judecată nimeni nu a adus probe că bunurile au fost sustrase anume de pe teritoriul parcării SA „Aqua-Prut”, Colegiul a reținut că părțile în proces, nu au putut prezenta instanței de judecată un act ce ar confirma starea bunurilor transmise și, la caz, existența sistemului multimedia în mijlocul de transport model „Mercedes E220 CDI”, iar reclamanta nu are obligația să probeze în care circumstanțe a dispărut sistemul multimedia, în condiția în care la păstrare bunul a fost transmis intact.

De altfel, pe principii similare instanța a respins și argumentele SRL „Trans- Butu-Auto”. La 21 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Inspectoratul de Poliție Cahul a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 05 mai 2022, și a expediat-o participanților la proces la 06 iulie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d. 186), astfel, recursul declarat la data de 21 iulie 2022, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea 4 despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24 august 2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței. Astfel, la 09 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Inga Traciuc, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. La 05 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SA „Aqua-Prut” a depus referință, prin care a solicitat de a respinge pretențiile înaintată față de SA „Aqua-Prut”.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.

26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98). În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurentul nu a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural. Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în 5 fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

Art. 239 Cod de procedură civilă, statuează că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. În sensul art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2), (5) Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În debut, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că instanța de apel adoptând soluția pe caz, nu a verificat circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, nu a elucidat toate circumstanțele esențiale ale cauzei, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții premature, prin ce se impune casarea deciziei cu trimiterea acesteia spre rejudecare în instanța de apel.

Din recursul declarat rezultă că recurentul își exprimă dezacordul cu soluția adoptată de către instanțele de judecată, invocând că concluziile instanțelor sunt în contradicție cu materialele cauzei, precum și contradictorii, mai mult fără a se expune asupra tuturor argumentelor din apel. Astfel, Colegiul învederează că înaintând acțiune în instanță împotriva SRL „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratului de Poliție Cahul și SA „Aqua-Prut”, intervenient accesoriu Vasili Coev, Inga Traciuc a solicitat încasarea în mod solidar de la SRL „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratul de Poliție Cahul și SA „Aqua- Prut” în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 68 987,88 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 2 069,63 de lei.

Instanțele de judecată examinând cauza au concluzionat în vederea admiterii acțiunii, motivându-și soluția prin faptul că argumentele și probele prezentate de partea reclamantă sunt întemeiate. 6 În speță, Colegiul învederează că din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că conform actului de primire-predare a mijlocului de transport, la data de 12 august 2017 ora 16:15 mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI” a fost reținut la parcarea auto cu plată ce aparține SRL „Trans-Butu-Auto”, amplasată pe str. M. Viteazul 4 „a” mun. Cahul.

Conform actului în cauză mijlocului de transport de model „Mercedes E220 CDI” din 12 august 2017, este indicat că la ora 16:15 de către angajatul Inspectoratului de Poliție Cahul în prezența conducătorului auto Vasili Coev și reprezentantul SRL „Trans-Butu- Auto”, Roman Cebotariov a fost examinat mijlocul de transport sus indicat, unde la rubrica „Vehiculul este echipat” pct. 10 „casetofon de model” este mențiune „+”, de asemenea, la rubrica „A predat” este aplicată semnătura angajatului Inspectoratului de Poliție Cahul, iar la rubrica „A primit” - semnătura reprezentantului SRL „Trans-Butu-Auto”, Roman Cebotariov.

Colegiul menționează că la examinarea cauzei instanța de apel a dat apreciere defectuoasă în cumul a probelor prezentate, și nu a reținut faptul că reprezentantul Inspectoratului de Poliție Cahul „A predat” spre păstrare sub semnătura reprezentantului SRL „Trans-Butu-Auto” mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI” cu audio sistemă și CD-Player, precum și faptul că conform contractului prestări servicii nr. 03/17 din data de 26 iunie 2017 încheiat între Inspectoratul de Poliție Cahul (Beneficiar) și SRL „Trans-Butu-Auto” (Executor), obiectul căruia îl constituia prestarea serviciilor contra plată, parcarea mijloacelor de transport (corp delict) reținute de Inspectoratul de Poliție Cahul.

Conform subpct. 2.1.1. a contractului respectiv, executorul s-a obligat „Să păstreze în bune condiții la locul de parcare mijloacelor de transport pe termenul contractului ”. De asemenea, conform pct. 4 a contractului nr. 03/17, executorul își asumă responsabilitatea asupra mijloacelor de transport pe întreaga perioadă a contractului; executorul poartă răspundere patrimonială în caz de deteriorare a bunului lăsat; În cazul nerespectării sau respectării neadecvate a obligațiilor Contractuale, Părțile poartă răspundere conform legislației. Astfel, în cazul în care părțile și-au executat obligațiile corelative de dare și primire, executorul a fost obligat să asigure păstrarea bunului, fiind acea obligație care determină specificul și obiectul juridic al contractului.

Ne întreprinderea cel puțin a uneia din măsurile prevăzute în contract, fapt ce ca consecință a dus la urmări prejudiciabile, deteriorarea, sustragerea, duce la survenirea răspunderii pentru partea vinovată. Or, conform art. 14 alin. (1)-(2) Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). În sensul art. 1086 Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), prin contract de depozit o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de cealaltă parte (deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată și să-l restituie la cerere.

Conform art. 1089 Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), în cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat să se îngrijească de integritatea 7 bunului primit cu prudența și diligența unui bun profesionist. În cazul în care depozitul are titlu gratuit, depozitarul este obligat să se îngrijească de integritatea bunului ca de propriul bun. În sensul normelor precitate, depozitarul este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru asigurarea păstrării bunului, atât prevăzute de contract, cât și neprevăzute, însă necesare, determinate de împrejurări concrete. Neexecutarea obligației de păstrare a bunului ce rezultă din contractul cu titlu oneros se prezumă culpabilă, depozitarul fiind ținut să repare prejudiciul integral cauzat.

De altfel, Colegiul învederează că la data de 13 februarie 2019, Inspectoratul de Poliție Cahul (Beneficiar) și SA „Aqua-Prut” (Prestator) au încheiat Contract de prestare a serviciilor nr. 10/2019, obiectul căruia consta în prestarea serviciilor de parcare și păstrare la parcare specială din gestiunea Prestatorului a mijloacelor de transport reținute de Inspectoratul de Poliție Cahul. Precum susține recurentul, după încheierea contractului nr. 10/2019 mijloace de transport reținute și cele recunoscute ca corp delict, au fost ridicate de către Inspectoratul de Poliție Cahul de la parcarea auto cu plată SRL „Trans-Butu-Auto” și transportate la parcarea auto ce aparține SA „Aqua-Prut”, or, SRL „Trans-Butu- Auto” a refuzat să semneze actul de predare-primire a mijloacelor de transport.

În astfel de circumstanțe, Colegul reține că instanța de apel a ignorat faptul că Inspectoratul de Poliție Cahul a prezentat instanței probe ce confirmă că a predat spre păstrare SRL „Trans-Butu-Auto” mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI” cu toate bunurile, însă SRL „Trans-Butu-Auto” nu a confirmat faptul că în timpul ridicării mijlocul de transport de model „Mercedes E220 CDI” de către Inspectoratul de Poliție Cahul audio sistema și CD-Player se aflau în automobil, în corespundere cu prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă. În speță, de către instanțele de judecată nu s-a stabilit când și de la care anume parcare auto cu plată a fost sustras centrul media. De altfel, instanțele de judecată nu și-au motivat suficient soluția nici în partea valorii prejudiciului material cauzat, în situația în care au ținut cont doar de Raportul de evaluare a pagubei nr. 910/5A, fără data.

Mai mult, Colegiul ține să menționeze că conform art. 530 Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), dacă doi sau mai mulți debitori datorează o prestație în așa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestație, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea, atunci debitorii sunt legați solidar. Art. 531 Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), statuează că o obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci când prestația este indivizibilă. În temeiul art. 533 Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), creditorul poate pretinde executarea obligației, la latitudinea sa, de la oricare din debitori, în parte sau în întregime.

Până la executarea întregii prestații, rămân obligați toți debitorii. Conform art. 539 Cod civil (redacția până la 1 martie 2019), faptele care survin doar față de un debitor solidar au efect doar în privința lui dacă din conținutul obligației nu reiese altfel. Scopul acestui articol este de a determina cercul debitorului față de care produc efecte juridice faptele care survin între momentul apariției și momentul executării obligațiilor solidare. Faptele care survin doar în privința unuia sau a 8 unora dintre debitorii solidari produc efecte juridice doar pentru acei debitori solidari față de care au survenit cu excepția cazului în care reieșind din conținutul obligației aceste fapte produc efecte juridice și în privința celorlalți debitori.

Însă pentru debitorii solidari în privința cărora faptele respective nu au survenit efectele pot să fie diferite de efectele care le-au produs față de debitorii solidari în privința cărora au survenit. Spre exemplu în cazul în care unul sau mai mulți dintre debitorii solidari vor comite anumite fapte ilicite consecințele faptelor respective vor fi suportate numai de debitorii care au comis faptele respective.

Prin prisma normelor precitate, reținând că între Inspectoratul de Poliție Cahul și SRL „Trans-Butu-Auto” la 26 iunie 2017 a fost încheiat Contract de prestare a serviciilor nr. 03/17, precum și că între Inspectoratul de Poliție Cahul și SA „Aqua-Prut” la 13 februarie 2019 a fost încheiat Contract de prestare a serviciilor nr. 10/2019, Colegiul constată că instanțele de judecată nu au dat o apreciere suficientă situației de fapt, în situația în care obligația solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic, prin lege sau atunci când prestația este indivizibilă.

Reieșind din cele relatate, în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că instanța de apel a adoptat decizia prematur, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate atât de partea apelantă cât și de intimată în coroborare cu cumul de probe prezent la dosar, iar faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii contestate. În atare condiții, instanța ierarhic inferioară avea obligația rezultând din prevederile art. 373 alin. (2) Cod de procedură civilă, de a verifica circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei.

Mai mult, instanța de apel era obligată de a da un răspuns cert referitor la pertinența unui înscris sau altuia. Or, instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din prevederile art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 § 1 CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). CEDO reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în baza circumstanțelor cauzei (Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27). Tot aici, este de menționat că în cadrul soluționării cauzei, probele din dosar se cercetează doar în ansamblul și în interconexiunea acestora, or, instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind 9 admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

În conformitate art. 390 alin. (1) lit. e), f) Cod de procedură civilă, decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă și concluziile instanței de apel în urma examinării apelului. În sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. CEDO, în cauza Suominen vs. Finlanda, a reținut că „... o funcție a unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult ca atât, o hotărâre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției”. Totodată, în cauza Van de Hurk v. Olandei, hotărârea din 19 aprilie 1994, și cauza Dulaurans v. Franței, Hotărârea din 21 martie 2000, paragraful 33, CEDO a statuat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt într-adevăr „auzite”, adică examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 impune „tribunalului” obligația de a proceda la o examinare efectivă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența”.

CEDO nu își propune să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (cauza Artico v. Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33). Prin urmare, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală de a motiva hotărârea adoptată. Dreptul de a fi auzit, a fost încălcat, or dreptul în cauză include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse, ceea ce nu a fost îndeplinit de instanța de apel.

În consecință, Colegiul, verificând conținutul deciziei contestate, în raport cu materialele dosarului, argumentele invocate în recurs, conchide că instanța de apel, s-a referit în mod declarativ la normele dreptului material pe care le-a considerat aplicabile speței, fără să se expună asupra circumstanțelor concrete ale cauzei și probelor administrate în cadrul judecării cauzei pe care se întemeiază concluziile privitoare la aceste circumstanțe și fără a indica motivele pentru care anumite argumente invocate de părți nu au fost reținute, nefiind nici supuse aprecierii. Este de menționat că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți.

Mai mult, hotărârea trebuie să se fondeze pe lege, trebuie să rezolve, într-o maniera certă, explicit sau implicit, toate cererile invocate de părți, conform principiului nr. 6 al Recomandării nr. 5 din 1984, adoptată la de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, ceea ce în speță lipsește. 10 Or, în sensul principiului procesului echitabil, garantat de art. 6 CEDO, motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Nemotivarea hotărârii sau o motivare necorespunzătoare vor atrage casarea ei. Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul temeiniciei/ netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Cahul. Se casează decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inga Traciuc împotriva Societății cu Răspundere Limitate „Trans-Butu-Auto”, Inspectoratului de Poliție Cahul și Societății pe Acțiunii „Aqua-Prut”, intervenient accesoriu Vasili Coev cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic Galina Stratulat 11