2ra-534/22 — dezmintirea informatiei si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- dezmintirea informatiei si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-534/22 — dezmintirea informatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-534/2022
2-19000251-01-2ra-14042022
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (I. Botezatu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (D. Fujenco, L. Caraianu, Ș. Starciuc)
D E C I Z I E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Dumitru Mardari
Galina Stratulat
Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând recursul declarat de avocatul Vladimir Cimpoeș, în interesele lui
Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban și
Nicolai Șider,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Caraganciu împotriva Redacției portalului de știri din satul Cișmichioi UTA
Găgăuzia, fondatorului Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum,
Evghenii Cioban și Nicolai Șider cu privire la dezmințirea informației și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat,
c o n s t a t ă :
La 18 ianuarie 2019, Vladimir Caraganciu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Redacției portalului de știri din s. Cișmichioi UTA Găgăuzia,
fondatorului Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evghenii
Cioban și Nicolai Șider cu privire la dezmințirea informației și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 decembrie 2019 a publicat pe pagina sa
de socializare „facebook” următoarea postare: ,,Читая в интернете названия улиц
в сёлах и городах Гагаузии, невольно приходит мысль. Если бы просвещенный
житель городов России Петерсбург, Екатеринасбург, Симбирск, посетившии
Гагаузию, читал бы названия улиц, то ему показалось бы что находится в
глубинке России, в деревнях, где проживают в нищете одни старушки,
мечтающие о своей бурной молодости. Все названия улиц на русском языке.
Преобладают имена политических деятелей советского периода, о
большинстве которых молодое поколение ничего не знает: Дзержинского,
Куйбышева, Кирова, Будёного, Ворошилова, Лебеденко, Тимошенко,
1
Котовского, Федько, Ткаченко, Мичурина, Макаренко и др. Нет никакого
национального колорита в названиях улиц, как будто тут проживает народ без
рода и племени. Старшее поколение говорит, что эта наша история. Нет, эта не
наша история. Её следует ещё написать, опираясь на исторические документы,
а не высосать из пальца”.
A menționat reclamantul că la 17 decembrie 2018, în timp ce naviga pe portalul
de știri www.cesmakuu.md, a identificat că postarea sa publicată pe „facebook” a
fost comentată într-un mod ne permis de către redactorii portalului, astfel că prin
expunerile lor i-au încălcat onoarea, demnitatea și reputația profesională. Articolul
publicat pe portalul de știri www.cesmakuu.md având 827 de vizualizări.
A relatat că, informațiile răspândite prin intermediul sursei mass-media sunt
false, lipsite de substrat factologic suficient, defăimătoare și ca urmare fiind
aplicabil sistemul restricțiilor asupra dreptului la libertatea de exprimare. Or, totuși
informația lansată a făcut parte dintr-o publicare deschisă și continuă în presă a
chestiunilor de interes public, iar critica lor de fapt a avut scopul de a prejudicia
imaginea sa, ca persoană privată, în privința căruia limita criticii acceptabile este
mai restrânsă.
Astfel, orice persoană are obligația negativă de a se abține de la săvârșirea unor
asemenea acțiuni ce ar încălca dreptul titularului numelui, care constă în respectarea
numelui acestuia.
Prin urmare, opiniile exprimate îi este prejudiciată onoarea, demnitatea și
reputația profesională, fiind scriitor cu vârsta de 80 ani. Totodată, comentariile
calomnioase, jignitoare și afirmații false despre personalitatea sa exprimate de către
reprezentanții redacției au depășit limita dreptului garantat la libera exprimare,
afectându-i onoarea și demnitatea, fiind o ingerință inacceptabilă în viața personală
și profesională, denigrându-l în fața colegilor, familiei și în fața societății.
Prin hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,
acțiunea a fost admisă parțial.
Au fost recunoscute calomnioase și neadevărate, lezând onoarea, demnitatea și
reputația profesională a reclamantului, exprimările răspândite în articolul întitulat
„Не удалось утвердить дату о голодоморе, перешли на переименование улиц”
distribuit pe adresa de internet https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-
golodomore-pereshli-na-pereimenovanie-ulic/ portalul redacției de știri al s.
Cișmichioi, UTA Găgăuzia, www.cemakuu.md și exprimările în cuprinsul
articolului de către Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și
primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar, și anume: „Пару дней назад, наш уроженец
села Чишмикиой Караганчу Влад-Демир Харлампович на своей странице в
Facebook опубликовал свое возмущение по поводу названий улиц сел и
городов в Гагаузии. По его мнению, советская эпоха - это не наша история и,
что ее следует написать заново, опираясь на какие-то исторические
документы. Также, он указывает, что советское прошлое высосано из пальца.
По словам Караганчу В.Х., если улицы населенных пунктов Гагаузии названы
именами видных советских людей, то тут проживают люди без рода и
племени. Напомним нашим жителям, что Караганчу В.Х. был против
образования Гагаузской Автономии и активно пропагандировал
антироссийскую политику”. „Этот сценарий, продвигаемый вышеуказанными
людьми, один в один схож с событиями, которые происходят в данный момент
на Украине. На очереди памятник В.И. Ленину и наша православная вера”, „В
2
советские времена мы чувствовали себя защищенными и были уверенными в
завтрашнем дне”,- добавил Чобан Е.А. Советник Урум Н.А. о данной
ситуации: „Караганчу, когда Молдова приобрела статус независимости, сразу
же перебежал в Народный фронт. Он предатель гагаузского народа. А сейчас
он выражает свое недовольство по поводу улиц советских названий, потому
что его „кормят” разные фонды, такие как фонд Сороса. Сейчас он служит
своим хозяевам, которые находятся в Кишиневе и на Западе. Как он может
быть недовольным советской властью? Ведь советская власть вскормила его,
сделала профессором университета. Как так можно легко переметнуться?
Историю не стоит перечеркивать и писать новую. Это наша история, я так
считаю„. Советник Шидер Н.В.: „Я не согласен с Караганчу В.Х., он
высказывает свое такое мнение потому, что он живет в Кишиневе, его уже
давно пригрела прорумынская власть. Еще во время образования Гагаузии он
был советником села и агитировал нас, чтобы мы не создавши свою
Автономию, он был против Автономии. Сейчас происходит все тоже самое.
Искореняется русский язык из нашего общения. В одно время в Румынии так
было. На русском языке уже ничего не пишется, хотя по Конституции РМ -
русский язык является языком междунационального общения. Даже имя свое
пишет Влад-Демир - это же румынское имя. Потому что уже не знает как
выслужиться этой власти. Его используют против своего гагаузского народа».
Он просто не осмысливает, что говорит. Караганчу очень обижает гагаузский
парод”. „Поэтому, по словам примара Петра Маджар и большинства
советников села нужно сделать все, что бы не допустить прозападную и
прорумынскую пропаганду”.
Au fost obligați pârâții să dezmintă informațiile defăimătoare publicate de
redactorul portalului de știri al s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova,
www.cesmakuu.md pe adresa de internet: https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-
datu-o-golodomore-pereshli-na-pereimenovanie-ulic/, care conțin și afirmațiile lui
Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s.
Cișmichioi, Piotr Madjar în articolul: „Не удалось утвердить дату о голодоморе,
перешли на переименование улиц”, în care Vladimir Caraganciu este indicat ca
persoană fizică și anume:
Portalul de știri al s. Cilmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, precum și
Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s.
Cișmichioi, Piotr Madjar, trebuie să dezmintă informațiile calomnioase în privința
lui Vladimir Caraganciu prin intermediul sursei de informații:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na
pereimenovanie-ulic/, și anume în articolul: „Не удалось утвердить дату о
голодоморе, перешли на переименование улиц” publicat pe portalul de știri al s.
Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de
internet: https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile: „Пару дней назад, наш уроженец села
Чишмикиой Караганчу Влад-Демир Харлампович на своей странице в
Facebook опубликовал свое возмущение по поводу названий улиц сел и
городов в Гагаузии. По его мнению, советская эпоха — это не наша история и,
что ее следует написать заново, опираясь на какие-то исторические
документы. Также, он указывает, что советское прошлое высосано из пальца.
По словам Караганчу В.Х., если улицы населенных пунктов Гагаузии названы
3
именами видных советских людей, то тут проживают люди без рода и
племени. Напомним нашим жителям, что Караганчу В.Х. был против
образования Гагаузской Автономии и активно пропагандировал
антироссийскую политику.”„Этот сценарий, продвигаемый вышеуказанными
людьми, один в один схож с событиями, которые происходят в данный момент
на Украине. На очереди памятник В.И. Ленину и наша православная вера”, „В
советские времена мы чувствовали себя защищенными и были уверенными в
завтрашнем дне”, добавил Чобан Е.А. Советник Урум Н.А. о данной ситуации:
„Караганчу, когда Молдова приобрела статус независимости, сразу же
перебежал в Народный фронт. Он предатель гагаузского народа. А сейчас он
выражает свое недовольство по поводу улиц советских названий, потому что
его „кормят” разные фонды, такие как фонд Сороса. Сейчас он служит своим
хозяевам, которые находятся в Кишиневе и на Западе. Как он может быть
недовольным советской властью? Ведь советская власть вскормила его,
сделала профессором университета. Как так можно легко переметнуться?
Историю не стоит перечеркивать и писать новую. Это наша история, я так
считаю”. Советник Шидер Н.В.: „Я не согласен с Караганчу В.Х., он
высказывает свое такое мнение потому, что он живет в Кишиневе, его уже
давно пригрела прорумынская власть. Еще во время образования Гагаузии он
был советником села и агитировал нас, чтобы мы не создавши свою
Автономию, он был против Автономии. Сейчас происходит все тоже самое.
Искореняется русский язык из нашего общения. В одно время в Румынии так
было. На русском языке уже ничего не пишется, хотя по Конституции РМ -
русский язык является языком междунационального общения. Даже имя свое
пишет Влад-Демир - это же румынское имя. Потому что уже не знает как
выслужиться этой власти. Его используют против своего гагаузского народа”.
Он просто не осмысливает, что говорит Караганчу очень обижает гагаузский
парод”. „Поэтому, по словам примара Петра Маджар и большинства
советников села нужно сделать все, чтобы не допустить прозападную и
прорумынскую пропаганду”.
A fost obligați pârâții, redacția portalului de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, fondatorul Leonid Chiosea,
Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s.
Cișmichioi, Piotr Madjar să aducă scuze publice reclamantului Vladimir Caraganciu
prin intermediul sursei de informare a portalului de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md.
A fost încasat în mod solidar de la portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, fondatorul Leonid Chiosea, Mihail Madjar, Nicolai
Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar,
prejudiciul moral în sumă de 80 000 de lei.
A fost încasat în mod solidar de la portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, fondatorul Leonid Chiosea, Mihail Madjar, Nicolai
Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar în
beneficiul reclamantului Vladimir Caraganciu suma de 110 de lei cu titlu de taxă de
stat.
A fost încasat în mod solidar de la portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, fondatorul Leonid Chiosea, Mihail Madjar, Nicolai
4
Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar în
beneficiul statului suma de 3 000 de lei cu titlu de taxă de stat.
A fost respinsă pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor pentru
asistență juridică.
Prin decizia din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admis
apelul declarat de Portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica
Moldova, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și Piotr
Madjar.
A fost casată hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul
Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri noi prin care a fost încetată procedura în partea
cerințelor înaintate de Caraganciu Vladimir împotriva lui Madjar Mihail și Șider
Nicolai cu privire la dezmințirea informației, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată, în legătură cu decesul pârâților.
A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Caraganciu împotriva Redacției portalului de știri din s. Cișmichioi UTA Găgăuzia,
fondatorului Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban cu
privire la dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral.
A fost recunoscută falsă și care lezează onoarea, demnitatea și reputația
profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu informația ce se conține în
articolul „Не удалось утвердить дату о голодоморе, перешли на
переименование улиц” publicat pe portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de internet:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile „напомним нашим жителям, что Караганчу
В.Х. был против образования Гагаузкой Автономии», выраженную редакцией
сайта, «Караганчу, когда Молдова приобрела статус независимости, сразу же
перебежал в Народный фронт. Он предатель гагаузского народа, «его кормят»
разные фонды, такие как фонд Сороса. Сейчас он служит своим хозяевам,
которые находятся в Кишиневе и на Западе», выраженную Урум Николаем
Афанасьевичем, «его уже давно пригрела прорумынская власть. Еще во время
образования Гагаузии он был советником села и агитировал нас, чтобы мы не
создавали свою Автономию, он был против Автономии... Потому что уже не
знает, как выслужиться этой власти. Его используют против своего
гагаузского народа”, exprimate de Nicolai Șider.
A fost obligat pârâtul Leonid Chiosea să dezminte informația falsă, care lezează
onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu,
ce se conține în articolul „Не удалось утвердить дату о голодоморе, перешли на
переименование улиц” publicat pe portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de internet:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile „напомним нашим жителям, что Караганчу
В.Х. был против образования Гагаузкой Автономии”.
A fost obligat pârâtul Nicoali Urum să dezminte informația falsă, care lezează
onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu
ce se conține în articolul publicat pe portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de internet:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile „Караганчу, когда Молдова приобрела статус
5
независимости, сразу же перебежал в Народный фронт. Он предатель
гагаузского народа, «его кормят» разные фонды, такие как фонд Сороса.
Сейчас он служит своим хозяевам, которые находятся в Кишиневе и на
Западе”.
A fost obligat Leonid Chiosea și Nicolai Urum să aducă scuze publice
reclamantului Vladimir Caraganciu prin intermediul sursei informaționale – portalul
de știri al s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md.
A fost încasat de la pârâtul Leonid Chiosea în beneficiul lui Anatolie
Caraganciu și Dan Caraganciu prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei.
A fost încasat de la pârâtul Nicolai Urum în beneficiul lui Anatolie Caraganciu
și Dan Caraganciu prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei.
În rest, cerințele reclamantului au fost respinse.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, informația expusă de către
pîrîții L. Chiosea și N. Urum, ester falsă, lezează onoarea, demnitatea și reputația
profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu. De asemenea a mai invocat
Curtea de Apel Comrat că solicitările înaintate față de portalul de știri al s.
Cișmichioi, UTA Găgăuzia, au fost înaintate față de un pîrît necorespunzător și
urmează a fi respinse, deoarece acest portal nu are statut de persoană juridică.
A mai invocat instanța de apel că călăuzindu-se de principiile compensării
rezonabile și echitabile a prejudiciului moral, a ajuns la concluzia de a admite parțial
a solicitările reclamantului și a încasat de la Chiosea Leonid în beneficiul lui
Caraganciu Anatolie și Caraganciu Dan, ca succesor în drepturi a reclamantului,
prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei și de la Urum Nicolai în beneficiul lui
Caraganciu Anatolie și Caraganciu Dan, 30 000 de lei ca compensație pentru
prejudiciul moral.
Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate solicitările lui V.
Caraganciu privind încasarea de la Madjar Piotr și Cioban Evgheni a compensației
pentru prejudiciul moral, deoarece au fost respinse solicitările lui Caraganciu
Vladimir față de aceștia.
La 22 decembrie 2021, avocatul Vladimir Cimpoeș, în interesele lui Leonid
Chiosea, Piotr Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban și Nicolai
Șider, a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel
Comrat, solicitând casarea deciziei contestate, cu emiterea unei hotărâri noi prin care
acțiunea va fi respinsă integral ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a indicat că, instanțele inferioare au aplicat eronat
normele dreptului material și procedural, nu au aplicat legea care trebuia să fie
aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.
A relatat recurentul că la examinarea cauzei instanța de recurs trebuia să ia în
considerare că în procesul examinării litigiilor care se referă la libertatea dreptului
de exprimare, Curtea Europeană a drepturilor omului a stabilit un șir de principii și
care urmează a fi respectate în întregime, pentru apărarea intereselor din societate.
Consideră recurentul că instanțele de judecată urmează să asigure balanța între
dreptul la protecția onoarei, demnității și reputației profesionale pe de o parte cât și
dreptul la exprimarea liberă a opiniilor, gândurilor, convingerilor, informației pe de
altă parte.
Opinează recurentul că libertatea de exprimare a opiniilor este indicată în art.
10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin care în paragraful § 1 se
prevede că fiecare persoana are dreptul la libertatea exprimării a opiniilor sale.
6
Dreptul dat include libertatea opiniilor și libertatea de a primi sau de a transmite
informația sau ideile fără intervenția autorităților de stat și fără a se ține cont de
limitări.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Decizia din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost expediată
participanților la proces și recepționată de către avocatul Vladimir Cimpoeș la data
de 16 decembrie 2021 (f.d. 114, vol.3). Astfel recursul depus la 22 decembrie 2021,
este în termen.
În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,
după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
La 14 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimațior recursul,
informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data
primirii scrisorii (f.d. 169).
La 27 aprilie 2022, Caraganciu Dan și Caraganciu Anatolie, reprezentați de
avocatul Chitic Marian, a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând
respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel.
Prin încheierea din 24 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de avocatul Vladimir Cimpoeș, în interesele lui Leonid Chiosea, Piotr
Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban și Nicolai Șider, a fost
considerat admisibil.
În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra
oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a
se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
Verificând decizia din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, în limitele
controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza
materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul
constată că la caz se impune necesitatea respingerii recursului, cu menținerea
deciziei instanței de apel, pentru motivele ce succed.
În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
7
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile
atacate cu recurs.
În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,
instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă
se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar
toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru
soluționarea cauzei.
Din materialele cauzei rezultă că, la 18 ianuarie 2019, Vladimir Caraganciu a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Redacției portalului de știri din s.
Cișmichioi UTA Găgăuzia, fondatorului Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Mihail
Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban și Nicolai Șider cu privire la dezmințirea
informației și repararea prejudiciului moral.
Fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, Judecătoria Comrat, sediul
Vulcănești prin hotărârea din 30 mai 2019 a admis parțial acțiunea.
Au fost recunoscute calomnioase și neadevărate, lezând onoarea, demnitatea și
reputația profesională a reclamantului, exprimările răspândite în articolul întitulat
„Не удалось утвердить дату о голодоморе, перешли на переименование улиц”
distribuit pe adresa de internet https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-
golodomore-pereshli-na-pereimenovanie-ulic/ portalul redacției de știri al s.
Cișmichioi, UTA Găgăuzia, www.cemakuu.md și exprimările în cuprinsul
articolului de către Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și
primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar, și anume: „Пару дней назад, наш уроженец
села Чишмикиой Караганчу Влад-Демир Харлампович на своей странице в
Facebook опубликовал свое возмущение по поводу названий улиц сел и
городов в Гагаузии. По его мнению, советская эпоха - это не наша история и,
что ее следует написать заново, опираясь на какие-то исторические
документы. Также, он указывает, что советское прошлое высосано из пальца.
По словам Караганчу В.Х., если улицы населенных пунктов Гагаузии названы
именами видных советских людей, то тут проживают люди без рода и
племени. Напомним нашим жителям, что Караганчу В.Х. был против
образования Гагаузской Автономии и активно пропагандировал
антироссийскую политику”. „Этот сценарий, продвигаемый вышеуказанными
людьми, один в один схож с событиями, которые происходят в данный момент
на Украине. На очереди памятник В.И. Ленину и наша православная вера”, „В
советские времена мы чувствовали себя защищенными и были уверенными в
завтрашнем дне”,- добавил Чобан Е.А. Советник Урум Н.А. о данной
ситуации: „Караганчу, когда Молдова приобрела статус независимости, сразу
же перебежал в Народный фронт. Он предатель гагаузского народа. А сейчас
он выражает свое недовольство по поводу улиц советских названий, потому
что его „кормят” разные фонды, такие как фонд Сороса. Сейчас он служит
своим хозяевам, которые находятся в Кишиневе и на Западе. Как он может
быть недовольным советской властью? Ведь советская власть вскормила его,
сделала профессором университета. Как так можно легко переметнуться?
Историю не стоит перечеркивать и писать новую. Это наша история, я так
8
считаю„. Советник Шидер Н.В.: „Я не согласен с Караганчу В.Х., он
высказывает свое такое мнение потому, что он живет в Кишиневе, его уже
давно пригрела прорумынская власть. Еще во время образования Гагаузии он
был советником села и агитировал нас, чтобы мы не создавши свою
Автономию, он был против Автономии. Сейчас происходит все тоже самое.
Искореняется русский язык из нашего общения. В одно время в Румынии так
было. На русском языке уже ничего не пишется, хотя по Конституции РМ -
русский язык является языком междунационального общения. Даже имя свое
пишет Влад-Демир - это же румынское имя. Потому что уже не знает как
выслужиться этой власти. Его используют против своего гагаузского народа».
Он просто не осмысливает, что говорит. Караганчу очень обижает гагаузский
парод”. „Поэтому, по словам примара Петра Маджар и большинства
советников села нужно сделать все, что бы не допустить прозападную и
прорумынскую пропаганду”.
Au fost obligați pârâții să dezmintă informațiile defăimătoare publicate de
redactorul portalului de știri al s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova,
www.cesmakuu.md pe adresa de internet: https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-
datu-o-golodomore-pereshli-na-pereimenovanie-ulic/, care conțin și afirmațiile lui
Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s.
Cișmichioi, Piotr Madjar în articolul: „Не удалось утвердить дату о голодоморе,
перешли на переименование улиц”, în care Vladimir Caraganciu este indicat ca
persoană fizică și anume:
Portalul de știri al s. Cilmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, precum și
Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s.
Cișmichioi, Piotr Madjar, trebuie să dezmintă informațiile calomnioase în privința
lui Vladimir Caraganciu prin intermediul sursei de informații:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na
pereimenovanie-ulic/, și anume în articolul: „Не удалось утвердить дату о
голодоморе, перешли на переименование улиц” publicat pe portalul de știri al s.
Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de
internet: https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile: „Пару дней назад, наш уроженец села
Чишмикиой Караганчу Влад-Демир Харлампович на своей странице в
Facebook опубликовал свое возмущение по поводу названий улиц сел и
городов в Гагаузии. По его мнению, советская эпоха — это не наша история и,
что ее следует написать заново, опираясь на какие-то исторические
документы. Также, он указывает, что советское прошлое высосано из пальца.
По словам Караганчу В.Х., если улицы населенных пунктов Гагаузии названы
именами видных советских людей, то тут проживают люди без рода и
племени. Напомним нашим жителям, что Караганчу В.Х. был против
образования Гагаузской Автономии и активно пропагандировал
антироссийскую политику.”„Этот сценарий, продвигаемый вышеуказанными
людьми, один в один схож с событиями, которые происходят в данный момент
на Украине. На очереди памятник В.И. Ленину и наша православная вера”, „В
советские времена мы чувствовали себя защищенными и были уверенными в
завтрашнем дне”, добавил Чобан Е.А. Советник Урум Н.А. о данной ситуации:
„Караганчу, когда Молдова приобрела статус независимости, сразу же
перебежал в Народный фронт. Он предатель гагаузского народа. А сейчас он
9
выражает свое недовольство по поводу улиц советских названий, потому что
его „кормят” разные фонды, такие как фонд Сороса. Сейчас он служит своим
хозяевам, которые находятся в Кишиневе и на Западе. Как он может быть
недовольным советской властью? Ведь советская власть вскормила его,
сделала профессором университета. Как так можно легко переметнуться?
Историю не стоит перечеркивать и писать новую. Это наша история, я так
считаю”. Советник Шидер Н.В.: „Я не согласен с Караганчу В.Х., он
высказывает свое такое мнение потому, что он живет в Кишиневе, его уже
давно пригрела прорумынская власть. Еще во время образования Гагаузии он
был советником села и агитировал нас, чтобы мы не создавши свою
Автономию, он был против Автономии. Сейчас происходит все тоже самое.
Искореняется русский язык из нашего общения. В одно время в Румынии так
было. На русском языке уже ничего не пишется, хотя по Конституции РМ -
русский язык является языком междунационального общения. Даже имя свое
пишет Влад-Демир - это же румынское имя. Потому что уже не знает как
выслужиться этой власти. Его используют против своего гагаузского народа”.
Он просто не осмысливает, что говорит Караганчу очень обижает гагаузский
парод”. „Поэтому, по словам примара Петра Маджар и большинства
советников села нужно сделать все, чтобы не допустить прозападную и
прорумынскую пропаганду”.
A fost obligați pârâții, redacția portalului de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, fondatorul Leonid Chiosea,
Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s.
Cișmichioi, Piotr Madjar să aducă scuze publice reclamantului Vladimir Caraganciu
prin intermediul sursei de informare portalului de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md.
A fost încasat în mod solidar de la portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, fondatorul Leonid Chiosea, Mihail Madjar, Nicolai
Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar,
prejudiciul moral în sumă de 80 000 de lei.
A fost încasat în mod solidar de la portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, fondatorul Leonid Chiosea, Mihail Madjar, Nicolai
Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar în
beneficiul reclamantului Vladimir Caraganciu suma de 110 de lei cu titlu de plată a
taxei de stat.
A fost încasat în mod solidar de la portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, fondatorul Leonid Chiosea, Mihail Madjar, Nicolai
Urum, Evgheni Cioban, Nicolai Șider și primarul s. Cișmichioi, Piotr Madjar în
beneficiul statului suma de 3 000 de lei cu titlu de taxă de stat.
A fost respinsă pretenția reclamantului privind compensarea cheltuielilor pentru
asistență juridică.
Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel
Comrat, a fost admis apelul declarat de Portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evgheni Cioban,
Nicolai Șider și Piotr Madjar.
A fost casată hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul
Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri noi prin care a fost încetată procedura în partea
cerințelor înaintate de Caraganciu Vladimir împotriva lui Madjar Mihail și Șider
10
Nicolai cu privire la dezmințirea informației, încasarea prejudiciului moral și a
cheltuielilor de judecată, în legătură cu decesul pârâților.
A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Caraganciu împotriva Redacției portalului de știri din s. Cișmichioi UTA Găgăuzia,
fondatorului Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban cu
privire la dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral.
A fost recunoscută ca fiind falsă și care lezează onoarea, demnitatea și reputația
profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu informația ce se conține în
articolul „Не удалось утвердить дату о голодоморе, перешли на
переименование улиц” publicat pe portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de internet:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile „напомним нашим жителям, что Караганчу
В.Х. был против образования Гагаузкой Автономии», выраженную редакцией
сайта, «Караганчу, когда Молдова приобрела статус независимости, сразу же
перебежал в Народный фронт. Он предатель гагаузского народа, «его кормят»
разные фонды, такие как фонд Сороса. Сейчас он служит своим хозяевам,
которые находятся в Кишиневе и на Западе», выраженную Урум Николаем
Афанасьевичем, «его уже давно пригрела прорумынская власть. Еще во время
образования Гагаузии он был советником села и агитировал нас, чтобы мы не
создавали свою Автономию, он был против Автономии... Потому что уже не
знает, как выслужиться этой власти. Его используют против своего
гагаузского народа”, exprimate de Nicolai Șider.
A fost obligat pârâtul Leonid Chiosea să dezminte informația falsă, care lezează
onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu,
ce se conține în articolul „Не удалось утвердить дату о голодоморе, перешли на
переименование улиц” publicat pe portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de internet:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile „напомним нашим жителям, что Караганчу
В.Х. был против образования Гагаузкой Автономии”.
A fost obligat pârâtul Nicoali Urum să dezminte informația falsă, care lezează
onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului Vladimir Caraganciu
ce se conține în articolul publicat pe portalul de știri al s. Cișmichioi, UTA
Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md, adresa de internet:
https://cesmakuu.md/ne-udalos-utverdit-datu-o-golodomore-pereshli-na-
pereimenovanie-ulic/, afirmațiile „Караганчу, когда Молдова приобрела статус
независимости, сразу же перебежал в Народный фронт. Он предатель
гагаузского народа, «его кормят» разные фонды, такие как фонд Сороса.
Сейчас он служит своим хозяевам, которые находятся в Кишиневе и на
Западе”.
A fost obligat Leonid Chiosea și Nicolai Urum să aducă scuze publice
reclamantului Vladimir Caraganciu prin intermediul sursei informaționale – portalul
de știri al s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia, Republica Moldova, www.cesmakuu.md.
A fost încasat de la pârâtul Leonid Chiosea în beneficiul lui Anatolie
Caraganciu și Dan Caraganciu prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei.
A fost încasat de la pârâtul Nicolai Urum în beneficiul lui Anatolie Caraganciu
și Dan Caraganciu prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei.
11
În rest, cerințele reclamantului au fost respinse.
În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii
Moldova, oricărui cetățean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum și
libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei
persoane la viziune proprie.
Conform art. 15 din Codul civil (în redacția legii în vigoare la momentul
apariției litigiului), drepturile personale nepatrimoniale și alte valori nemateriale sînt
apărate în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod și de alte legi, în limita în
care folosirea modalităților de apărare a drepturilor civile reiese din esența dreptului
încălcat și din caracterul consecințelor acestei încălcări.
În conformitate cu art. 10 din Convenție, orice persoană are dreptul la libertate
de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a
comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama
de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de
radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.
Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi
supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care,
într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională,
integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea
infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora,
pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta
autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la
libertatea de exprimare, prezenta lege are scopul de a garanta exercitarea dreptului la
libera exprimare, precum și un echilibru între asigurarea dreptului la libera
exprimare și apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale și vieții private și
de familie ale persoanei.
Conform art. 3 alin. (1)-(4) din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la
libertatea de exprimare, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest
drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei.
Libertatea de exprimare protejează atît conținutul, cît și forma informației
exprimate, inclusiv a informației care ofensează, șochează sau deranjează.
Exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrîngeri prevăzute de
lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea națională, integritatea
teritorială sau siguranța publică, pentru a apăra ordinea și a preveni infracțiunile,
pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, pentru a
împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și
imparțialitatea puterii judecătorești.
Restrîngerea libertății de exprimare se admite doar pentru protejarea unui
interes legitim prevăzut la alin. (3) și doar în cazul în care restrîngerea este
proporțională cu situația care a determinat-o, respectîndu-se echilibrul just dintre
interesul protejat și libertatea de exprimare, precum și libertatea publicului de a fi
informat.
Conform art. 7 din legea enunțată, orice persoană are dreptul la apărarea
onoarei, demnității și reputației sale profesionale lezate prin răspîndirea relatărilor
12
false cu privire la fapte, a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient sau
prin injurie.
Persoana lezată prin răspîndirea unor relatări cu privire la fapte poate fi
restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții: a) este falsă;
b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informație.
Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita
rectificarea sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și
material cauzat.
Persoana lezată prin răspîndirea unor judecăți de valoare poate fi restabilită în
drepturi dacă judecățile de valoare cumulează următoarele condiții: a) nu se bazează
pe un substrat factologic suficient; b) au un caracter defăimător; c) permit
identificarea persoanei vizate de informație.
Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (4) poate solicita
rectificarea sau dezmințirea informației, sau publicarea unei replici, precum și
repararea prejudiciului moral și material cauzat.
Se consideră injurie exprimarea care cumulează următoarele condiții: a)
exprimarea intenționată verbală, scrisă sau nonverbală nu corespunde normelor de
conduită general acceptate într-o societate democratică; b) permite identificarea
persoanei vizate.
Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (6) poate solicita
exprimarea scuzelor și repararea prejudiciului moral și material cauzat.
Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic și satiric dacă prin
folosirea acestuia nu se induce în eroare publicul în privința faptelor.
Art. 23 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de
exprimare, prescrie că, dacă reclamantul a decedat după depunerea cererii de
chemare în judecată, însă înainte de pronunțarea hotărîrii, se admite succesiunea în
drepturi, cu excepția pretențiilor privind compensarea prejudiciului moral.
Dacă reclamantul a decedat după pronunțarea hotărîrii în primă instanță, iar
prin hotărîre s-a dispus compensarea prejudiciului moral, succesiunea în drepturi se
admite și în partea compensațiilor morale acordate de prima instanță.
Conform art. 24 alin. (1) și (2) din legea enunțată, reclamantul trebuie să
dovedească următoarele: a) pîrîtul a răspîndit informația; b) informația îl vizează și
este defăimătoare; c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în
esență falsă; sau d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic
suficient; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat.
Pîrîtul trebuie să dovedească următoarele: a) informația nu este defăimătoare
și/sau nu îl vizează pe reclamant; b) informația constituie o judecată de valoare care
se bazează pe un substrat factologic suficient; c) la momentul răspîndirii informației,
deși a luat toate măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale contribuie la
răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de valoare fără
substrat factologic suficient; d) informația răspîndită este de interes public.
Conform art. 26 din legea enunțată, orice persoană este în drept să ceară în
instanța de judecată dezmințirea relatărilor false și defăimătoare cu privire la fapte.
În cazul în care instanța de judecată va stabili că acțiunea cu privire la
răspîndirea informației false și defăimătoare este întemeiată, iar reclamantul solicită
publicarea unei dezmințiri, instanța va dispune dezmințirea relatărilor false și
defăimătoare, indicînd în dispozitivul hotărîrii textul dezmințirii.
13
Instanța de judecată va dispune efectuarea dezmințirii în cel mai potrivit mod
pentru restabilirea drepturilor reclamantului. Dacă informația falsă și defăimătoare a
fost răspîndită prin intermediul mass-mediei, instanța va obliga mass-media care a
răspîndit această informație să publice și/sau să răspîndească dezmințirea la aceeași
rubrică, pagină, în același program, la aceeași oră sau în același ciclu de emisiuni. În
cazul în care informația falsă și defăimătoare a fost răspîndită prin alte mijloace
decît mass-media, instanța va stabili aceeași modalitate de dezmințire sau, după caz,
alta adecvată situației.
Dacă mass-media sau, după caz, autorul informației se află în imposibilitatea de
a publica dezmințirea, instanța de judecată va obliga mass-media sau, după caz,
autorul informației să publice dezmințirea în alt mijloc de informare în masă cu o
rază similară de acoperire sau difuzare. Dacă ultimul va refuza publicarea
dezmințirii, persoana obligată să publice dezmințirea va plăti reclamantului o
compensație în mărime de la 50 la 5000 de unități convenționale.
Mass-media scrisă va insera dezmințirea sub titlul „Dezmințire”. Textul
dezmințirii va fi scris cu aceleași caractere ca și informația dezmințită.
Mass-media va publica dezmințirea în termenul stabilit de instanța de judecată.
În cazul în care publicația sau emisiunea urmează să apară cu depășirea termenului
stabilit de instanță, dezmințirea va fi făcută în următorul număr sau emisiune.
În urma analizei circumstanțelor de fapt și de drept, instanța de recurs relevă că
soluția dată de instanța de apel este corectă și motivată, cu pronunțarea asupra
tuturor aspectelor juridice și trimitere la probele administrate, cât și prevederile
legale aplicabile la caz.
Sub acest aspect, instanța de recurs reține ca fiind întemeiată soluția instanței
de apel cu privire la respingerea pretenției reclamantului cu privire la obligarea
pârâților Madjar Piotr Gheorghi și Cioban Evghenii Anghel să dezmintă informația
falsă și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantului
Caraganciu Vladimir ce se conține în articolul publicat în redacția Portalului de știri
din s. Cișminchioi, UTA Găgăuzia publicat pe saitul www.cesmakuu.md or, au fost
respinse cerințele din acțiune în privința pârâților respectivi cu privire la
recunoașterea relatărilor ca fiind false, ce lezează onoarea, deminitatea și reputația
profesională a reclamantului Caraganciu Vladimir.
De asemenea, instanța de apel corect a respins cerințele reclamantului înaintate
față de Portalul de știri din s. Cișmichioi, UTA Găgăuzia, ca fiind înaintate față de
un pârât necorespunzător or, portalul enunțat nu are statut al persoanei juridice, prin
urmare nu are capacitate de exercițiu civilă.
La acest capitol, Colegiul menționează că, în calitate de pârât participă
administratorul portalului, Chiosa Leonid având calitatea de fondator și
administrator al saitului respectiv, prin urmare ultimul poartă răspundere civilă
pentru informațiile publicare în numele portalului și pentru politica editorială.
Referitor la pretenția reclamantului cu privire la repararea prejudiciului moral,
instanța de recurs relevă următoarele.
În conformitate cu art. 1398 din Codul civil (în redacția legii în vigoare la
momentul apariției litigiului), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu
vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de
lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile
expres prevăzute de lege.
14
O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul
numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimțămîntul
persoanei vătămate, cu condiția că persoana cunoștea sau trebuia să cunoască
consecințele rugăminții sau ale consimțămîntului, și dacă fapta autorului nu
contravine bunelor moravuri.
Conform art. 1422 alin. (1)-(4) din Codul civil (în redacția legii în vigoare la
momentul apariției litigiului), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu
moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în
alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana
responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri.
Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei
ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere
ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației
scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune
administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul comunității și în alte
cazuri prevăzute de lege.
Dacă legea nu prevede altfel, simpla constatare a încălcării unui drept sau
interes recunoscut de lege fără plata de despăgubiri oferă satisfacție echitabilă
persoanei vătămate doar cînd aceasta corespunde cu natura dreptului sau interesului
recunoscut de lege încălcat și persoana vătămată astfel va putea obține o valoare
nepatrimonială superioară prejudiciului moral suferit.
Conform art. 1423 alin. (1)-(2) din Codul civil (în redacția legii în vigoare la
momentul apariției litigiului), mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se
determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea
prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului
prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care
această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.
Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată,
luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrîngerea
posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei
vătămate.
Reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei reparații
echitabile a prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră echitabilă și rezonabilă
compensarea stabilită de către instanța de apel, cu încasarea prejudiciului moral de la
Leonid Chiosea 15 000 de lei și de la Urum Nicolai 30 000 de lei, întrucât
cuantumul total de 45 000 de lei este proporțional prejudiciului care a fost suportat
de către reclamant, servind o compensație suficientă a suferințelor suportate de către
Vladimir Caraganciu în urma acțiunilor discriminatorii.
Prin urmare, argumentele invocate de către reprezentantul recurenților în recurs
nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece acestea se combat cu cele
invocate mai sus și se axează pe circumstanțe, care au fost constatate și elucidate pe
deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu
respectarea normelor de drept procedural și material.
15
Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a
menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), (3) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de avocatul Vladimir Cimpoeș, în interesele lui
Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evghenii Cioban și
Nicolai Șider.
Se menține decizia din 18 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Caraganciu
împotriva Redacției portalului de știri din satul Cișmichioi UTA Găgăuzia,
fondatorului Leonid Chiosea, Piotr Madjar, Mihail Madjar, Nicolai Urum, Evghenii
Cioban și Nicolai Șider cu privire la dezmințirea informației și repararea
prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Dumitru Mardari
Galina Stratulat
Mariana Pitic
Victor Burduh
16