2ra-1011/22 — recuperarea prejudiciului cauzat in urma accidentului rutier

2ra-1011/22 — recuperarea prejudiciului cauzat in urma accidentului rutier (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1011/22

2-17101602-01-2ra-22072022

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alina

Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alina Chirilov

și Roman Chirilov împotriva lui Mihail Buceacii, Societatea cu Răspundere Limitată

„Strategrup” și Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule cu privire la

recuperarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier, repararea prejudiciului

moral, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de

avocatul Petru Coșleț și s-a casat integral hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Central,

constată:

La 27 noiembrie 2017, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de

avocatul Petru Coșleț au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail

Buceacii și Societatea cu Răspundere Limitată „Strategrup” cu privire la recuperarea

prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin procesul-verbal cu privire la

contravenție din 28 noiembrie 2014 și prin decizia din aceeași zi, Mihail Buceacii a

fost recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 242 alin. (1),

229 alin. (2) și (3) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de

1 200 lei și 10 puncte de penalizare.

1

Au menționat că, pârâtul a fost recunoscut vinovat pentru faptul că, la data de 27

noiembrie 2014, aproximativ pe la orele 18:20, conducând automobilul de model ZIL-

131, cu nr. de înmatriculare XXXXX, pe traseul Chișinău-Hîncești-Ialoveni și

ignorând cerințele indicatorului rutier 2.2 „STOP” a ieșit pe banda pe care se deplasa

cu prioritate automobilul de model BMW 316i, cu nr. de înmatriculare XXXXX,

condus de către Roman Chirilov și creând obstacole ultimului a atras după sine

coliziunea automobilelor, cauzându-i automobilului de model BMW 316i, cu nr. de

înmatriculare XXXXX defecțiuni tehnice de proporții mari.

Reclamanții au precizat că, la data de 01 decembrie 2014 Mihail Buceacii a

depus o contestație la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, prin care a solicitat

anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din

28 noiembrie 2017.

Au comunicat că, prin invitația din 22 ianuarie 2015, recepționată de către

Mihail Buceacii la 23 ianuarie 2015, ultimul a fost invitat pentru data de 24 ianuarie

2015 să participe la evaluarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier din data

de 27 noiembrie 2014, însă acesta nu s-a prezentat.

Reclamanții au susținut că, prin Actul de examinare a mijlocului de transport nr.

181/02A din 24 ianuarie 2015 s-a constatat că prejudiciul material cauzat

automobilului de model BMW 316i, cu nr. de înmatriculare XXXXX constituie suma

de 3 979,21 Euro sau 74 209,08 lei. Totodată, s-a constatat că prețul mediu pe piață al

unui automobil similar constituie suma de 3 000 Euro sau 55 947,60 lei.

Au invocat că, la data de 30 decembrie 2015, Alina Chirilov, în calitate de

proprietar, a înstrăinat automobilul deteriorat la prețul de piață de 8 500 lei,

echivalentul a 432,04 Euro.

Reclamanții au concretizat că, având în vedere că prețul de piață al automobilului

este mai mic decât costul reparației acestuia, la data de 27 octombrie 2017 au expediat

în adresa lui Mihail Buceacii o somație, prin care au solicitat recuperarea benevolă a

prejudiciului cauzat în sumă de 2 567,96 Euro, în termen de 7 zile.

Au notat că, somația respectivă a fost recepționată de către pârât la data de 30

octombrie 2017, însă prejudiciul nu a fost recuperat în termenul acordat de 7 zile.

Reclamanții au mai indicat că, deoarece Mihail Buceacii a acționat cu vinovăție,

fapt demonstrat prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 noiembrie 2014,

iar proprietarul automobilului de model ZIL-131, cu nr. de înmatriculare XXXXX

este SRL „Strategrup”, consideră că urmează a fi încasat în mod solidar prejudiciul

material în sumă de 2 567,96 Euro.

Au solicitat reclamanții, încasarea în mod solidar din contul lui Mihail Buceacii

și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și Roman Chirilov a prejudiciului

material în sumă de 2 567,96 Euro și cheltuielile de judecată.

La data de 11 septembrie 2020, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați

de avocatul Petru Coșleț au depus cerere concretizată, solicitând: încasarea din contul

lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și Roman

Chirilov a prejudiciului material în sumă de 2 567,96 Euro și a dobânzii de întârziere

în sumă de 2 720,33 Euro; încasarea din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui

Roman Chirilov a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei; încasarea din contul lui

Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov a cheltuielilor de judecată suportate

2

în cadrul procesului contravențional în sumă de 21 500 lei. La fel, reclamanții au

solicitat încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată suportate în prezenta

cauză.

În motivarea cererii de concretizare reclamanții au indicat că, pe parcursul

examinării cauzei contravenționale, Roman Chirilov a suportat cheltuieli de asistență

juridică în mărime de 21 500 lei, care se confirmă prin: bonul de plată nr. 767999 din

08 septembrie 2015, în sumă de 5 000 lei; bonul de plată nr. 798032 din 13 iulie 2016,

în sumă de 1 000 lei; bonul de plată nr. 798033 din 18 iulie 2016, în sumă de 2 500

lei; bonul de plată nr. 798081 din 07 iulie 2017, în sumă de 5 000 lei; bonul de plată

nr. 798608 din 27 februarie 2017, în sumă de 3 000 lei; bonul de plată nr. 689037 din

10 septembrie 2020, în sumă de 5 000 lei.

Reclamanții au menționat că, deși SRL „Strategrup” și Mihail Buceacii

cunoșteau cu certitudine că ultimul este vinovat de comiterea contravenției legată de

cauzarea prejudiciului material și moral, intenționat nu au recuperat prejudiciul, dar

din contra Mihail Buceacii a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și

decizia de sancționare în judecată, tergiversând astfel examinarea cauzei și

recuperarea prejudiciului o perioadă mai mare de 5 ani.

Totodată, reclamanții au susținut că, deoarece pârâții nu au recuperat într-un

termen rezonabil prejudiciul material cauzat, rezultă că urmează să fie încasată și

dobânda de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro, pentru perioada 28 noiembrie 2014-

09 septembrie 2020.

La fel, au invocat faptul că Mihail Buceacii i-a cauzat lui Roman Chirilov un

prejudiciu moral enorm, care constă din suferințe psihice și retrăiri suportate pe o

perioadă îndelungată de timp și pe care l-au estimat în sumă de 10 000 lei.

În cadrul ședinței de judecată din 12 octombrie 2020, Alina Chirilov și Roman

Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț au depus cerere concretizată, indicând

în calitate de pârât și Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, solicitând:

încasarea în mod solidar din contul Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și

Roman Chirilov a despăgubirilor în sumă de 2 606,14 Euro; încasarea în mod solidar

din contul lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și

Roman Chirilov a dobânzii de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro; încasarea din

contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov a prejudiciului moral în

sumă de 10 000 lei; încasarea din contul lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în

beneficiul lui Roman Chirilov a cheltuielilor de judecată suportate în cadrul

procesului contravențional în sumă de 21 500 lei. La fel, reclamanții au solicitat

încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză.

În motivarea cererii de concretizare, reclamanții au indicat că la data de 14

septembrie 2020 au expediat o cerere în adresa Biroului Național al Asiguratorilor de

Autovehicule, care a fost recepționată la data de 16 septembrie 2020, prin care au

solicitat deschiderea dosarului de daune și achitarea despăgubirilor în mărime de 2

606,14 Euro, cauzate în urma accidentului rutier din 27 noiembrie 2014.

Reclamanții au specificat că, deși de la data depunerii cererii de deschidere a

dosarului de daune și depunerii ultimelor documente a trecut aproape o lună de zile,

Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule nu i-a înștiințat în niciun mod

3

despre hotărârea adoptată și nici despăgubirile nu le-au achitat.

Au mai invocat că, procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de

sancționare din 28 noiembrie 2014 au fost menținute prin hotărârea din 12 septembrie

2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și prin decizia irevocabilă din 20

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, deoarece vinovat în inițierea procesului contravențional este Mihail

Buceacii, iar autocamionul model ZIL-131, cu nr. de înmatriculare XXXXX este

înregistrat după SRL „Strategrup”, reclamanții consideră că cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 21 500 lei urmează a fi încasate în mod solidar din contul

acestora.

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central acțiunea

s-a respins ca neîntemeiată.

Instanța de fond a stabilit că, producerea accidentului rutier, dar și vinovăția lui

Mihail Buceacii de comiterea acestuia a fost constatată și nu poate fi contestată sau

negată, la fel nu poate fi negat și un eventualul prejudiciu suportat în urma acestui

accident, dreptul persoanei păgubite de a încasa prejudiciile suportate, însă pentru a fi

îndreptățit de a le solicita, urmează a fi respectate normele legale prevăzute, inter alia,

de Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

S-a reținut că, în ședința de judecată reprezentantul reclamanților a declarat că

aceștia au cunoscut încă de la data accidentului rutier, 27 noiembrie 2014, despre

faptul că nu există o asigurare RCA valabilă pe numele SRL „Strategrup” pentru

autovehiculul condus de către Mihail Buceacii. Or, faptul că pentru autovehiculul de

marca ZIL-131 cu nr. de înmatriculare XXXXX nu există o asigurare RCA valabilă

pe numele proprietarului acestuia, se desprinde cu certitudine din lucrările dosarului

contravențional și anume din Schița accidentului de circulație din 27 noiembrie 2014-

verso și procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 noiembrie 2014, ambele

opozabile reclamanților la data întocmirii lor.

În continuare, s-a menționat că, la data de 17 septembrie 2020 reclamanții au

formulat o cerere de despăgubire în adresa Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, solicitând întocmirea și instrumentarea dosarului de daună cu plata

despăgubirii de asigurare, însă prin scrisoarea nr. 02-1860/20 din 15 octombrie 2020,

cererea de despăgubire a fost respinsă.

În acest context, instanța de fond a notat că, pe lângă obligația Biroului Național

al Asigurătorilor de Autovehicule de a instrumenta dosarul de daună și a face plata

despăgubirilor de asigurare cuvenite persoanelor terțe păgubite, urmare a comiterii

accidentelor de circulație de către persoane care nu dispun de o asigurare RCA

valabilă, există și obligații ale persoanelor terțe păgubite, inclusiv în partea care se

referă la punerea la dispoziția asigurătorului Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule a bunului avariat în vederea constatării de către acesta din urmă a

circumstanțelor producerii accidentului de circulație, întinderea pagubelor și

determinarea eventualelor despăgubiri de asigurare. Însă, în speță mijlocul de

transport nu a fost examinat de către reprezentanții Biroului Național al Asigurărilor

de Autovehicule pentru a constata întinderea pagubei.

La caz, reclamanții au ignorat acest fapt, or, abia la data de 14 septembrie 2020

4

au expediat în adresa Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, prin poștă,

cererea de deschidere a dosarului de daună, la care a fost anexată: copia procesului

contravențional; copia Actului de examinare a autovehiculului avariat din 24 ianuarie

2015, inclusiv actul de evaluare din 03 februarie 2015, întocmite de către SRL

„Exauto-Plus”.

Mai mult decât atât, deși Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule în

cazul din speță, în lumina art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ar fi

îndreptățită să achite despăgubiri păgubitului, aceasta din urmă a fost lipsită de

dreptul de a examina bunurile avariate și să încheie, în termen de 5 zile lucrătoare din

data primirii informației despre producerea accidentului de autovehicul, un proces-

verbal de constatare a pagubelor. Or, la data de 30 decembrie 2015, potrivit Recipisei

întocmite între Vitalie Timbur și Alina Chirilov, primul a procurat automobilul BMV

316 cu nr. de înmatriculare XXXXX în stare deteriorată, cu suma de 8 500 lei

Instanța de fond a mai constatat că, chiar dacă reclamanții au indicat că l-au

invitat pe Mihail Buceacii la examinarea autoturismului pentru data de 24 ianuarie

2015, în invitație este indicat, că autoturismul de model BMW va fi examinat de

„către experții tehnici ai Companiei de Asigurare”, însă de fapt Actul de examinare a

fost întocmit de SRL „Exauto-plus”, iar potrivit art. 21 alin. (2) din Legea 414 din 22

decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, în cazul în care asigurătorul nu a examinat bunurile

avariate și nu a încheiat proces-verbal de constatare a pagubelor în termenul specificat

la art. 19 alin. (1) lit. c), persoana păgubită este în drept să apeleze la serviciile

experților independenți sau ale unităților de specialitate pentru constatarea pagubelor,

fără a prezenta asigurătorului bunurile avariate.

La 20 iulie 2021, Alina Chirilov și Roman Chirilov au depus cerere de apel

nemotivată, iar la 09 noiembrie 2021 au depus cerere de apel motivată împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. La fel,

au solicitat compensarea cheltuielilor de judecată suportate în ordine de apel.

Prin decizia din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru

Coșleț, s-a casat integral hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care acțiunea s-a admis parțial. S-au încasat

din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov cheltuielile de

judecată suportate în cadrul cauzei contravenționale în sumă de 16 500 lei. S-a încasat

din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov prejudiciul moral

cauzat în urma accidentului rutier în mărime de 3 000 lei. S-au încasat din contul lui

Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov cheltuielilor pentru asistența juridică

la examinarea prezentei cauze în sumă de 2 500 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca

neîntemeiate.

Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că, Alina Chirilov și Roman

Chirilov în cererea de chemare în judecată nu au formulat pretențiile față de Biroul

Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirii și a

dobânzii de întârziere în urma accidentului rutier din 27 noiembrie 2014. Totodată,

5

pretenția respectivă formulată fața de Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” nu poate fi

admisă, deoarece potrivit art. 18 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 obligația de

plată a despăgubirii revine asiguratorului, care ulterior are dreptul să înainteze acțiune

de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor, în cazurile prevăzute de

art. 29.

S-a apreciat ca nefondat argumentul, precum că abia după decizia din 20

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a menținut hotărârea din 12

septembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni de respingere a contestației

lui Mihail Buceacii împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție nr. MAI

XXXXX din 28 noiembrie 2014, au aflat despre lipsa contractului de asigurare

obligatorie de răspundere civilă a autocamionului de model Z1L-131, cu nr. de

înmatriculare XXXXX, înmatriculat după SRL „Strategrup” și condus de către Mihail

Buceacii, având în vedere că acest fapt este fixat în anexa procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 27 noiembrie 2014.

Instanța de apel a apreciat că, circumstanțele accidentului rutier, inclusiv și faptul

că acesta s-a produs pe traseul larg a câte două benzi în fiecare sens, dovedesc

cauzarea lui Roman Chirilov, în calitate de parte vătămată, a unui prejudiciu moral

din vina contravenientului Mihail Buceacii, și respectiv, la determinarea mărimii

prejudiciului moral cauzat se ține seama de aceste circumstanțe, dar și de faptul că

prejudiciul material cauzat a fost calificat ca neînsemnat.

Astfel, s-a conchis că prejudiciului moral care urmează a fi încasat de la Mihail

Buceacii în beneficiul lui Chirilov Roman constituie suma de 3 000 lei.

Cât privește cheltuielile de judecată suportate de către Roman Chirilov în cadrul

procesului contravențional, instanța de apel a reținut că acestea se confirmă prin

bonurile de plată: nr. 767999 din 08 septembrie 2015 în suma de 5 000 lei, nr. 798032

din 13 iulie 2016 în suma de 1 000 lei, nr. 798033 din 18 iulie 2016 în suma de 2 500

lei, nr. 798081 din 07 iulie 2017 în suma de 5 000 lei și nr. 798608 din 27 februarie

2017 în suma de 3 000 lei.

S-a considerat ca fiind nepertinent cauzei bonul de plată nr. 689037 din 10

septembrie 2020 în suma de 5 000 lei, anexat de avocatul Petru Coșleț la cererea de

concretizare a pretențiilor din 11 septembrie 2020, deoarece acesta a fost întocmit

după emiterea deciziei definitive și irevocabile din 20 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza contravențională nr. 4r-2608/19, la recursul avocatului Radu

Dumneanu, în interesele lui Mihail Buceacii, împotriva hotărârii din 12 septembrie

2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni cu privire la contestarea procesului-

verbal de contravenție administrativă din 28 noiembrie 2014.

La 18 iulie 2022, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul

Petru Coșleț au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă

integral.

În motivarea recursului recurenții au indicat că, instanța de apel eronat a

interpretat cerințele indicate în cererea de concretizare din 12 octombrie 2020, or, s-a

solicitat încasarea în mod solidar de la Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” a prejudiciului material în sumă

6

de 2 606,14 Euro, iar de la Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” încasarea în mod

solidar a dobânzii de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro.

Au menționat că, Alina Chirilov nu a participat la examinarea cauzei

contravenționale, iar decizia irevocabilă prin care contestația lui Mihail Buceacii a

fost respinsă, a fost adoptată la data de 20 februarie 2020. Prin urmare, termenul de

depunere a cererii la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la

achitarea despăgubirilor a început să curgă începând cu data de 20 februarie 2020,

când s-a stabilit cine este vinovat de comiterea accidentului rutier.

Recurenții au susținut că, deoarece Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule a respins cererea cu privire la deschiderea dosarului de daune și

achitarea despăgubirilor, rezultă că instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să

încaseze despăgubirile în mod solidar.

Mai mult decât atât, recurenții au notat că în cadrul examinării cauzei

contravenționale, Mihail Buceacii a afirmat că autocamionul de model ZIL 131, cu nr.

de înmatriculare XXXXX este asigurat, dar nu a prezentat instanței de judecată polița

de asigurare, ci din contra a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și

decizia de sancționare contravențională.

Consideră că această circumstanță demonstrează că nu au cunoscut dacă

autocamionul de model ZIL 131, cu nr. de înmatriculare XXXXX este asigurat sau nu

și prin urmare, odată cu finalizarea procesului contravențional și constatarea faptului

că autocamionul de model ZIL 131, cu nr. de înmatriculare XXXXX nu este asigurat,

la data de 14 septembrie 2020 s-au adresat cu cerere de deschidere a dosarului de

daune.

Recurenții au subliniat că, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de

apel au înaintat demers cu privire la numirea unei expertize judiciare auto-tehnice în

baza Actului de examinare a mijlocului de transport nr. 181/02A din 24 ianuarie 2015,

însă instanțele de judecată ierarhic inferioare au îngrădit acest drept, iar în consecință

au încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6§1 din Convenția

Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Au mai concretizat că, dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat că recurenții nu au prezentat Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule automobilul spre examinare și respectiv, nu sunt în drept să solicite

încasarea prejudiciului material de la Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule, atunci urma să se țină cont de faptul că, prin invitația din 22 ianuarie

2015, recepționată de către Mihail Buceacii la data de 23 ianuarie 2015 pentru a

participa la evaluarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier din 27

noiembrie 2014, ultimul nu s-a prezentat.

Prin notificarea din 22 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 157, Vol II).

Prin referința din 24 august 2022, Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule, reprezentat de avocatul Angela Popil a solicitat respingerea recursului

ca fiind neîntemeiat și nefondat.

Prin referința din 06 septembrie 2022, SRL „Strategrup” a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil.

7

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces, copia deciziei contestate la 18 mai 2022 (f.d. 146, Vol

II), inclusiv reprezentantului recurenților prin intermediul poștei electronice. (f.d.

(146-verso, Vol II)

Astfel, recursul declarat la 18 iulie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

8

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman

Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv

și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru

Coșleț, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de

avocatul Petru Coșleț ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de

avocatul Petru Coșleț se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

9