2ra-1011/22 — recuperarea prejudiciului cauzat in urma accidentului rutier

Dosarul nr. 2ra-1011/22 2-17101602-01-2ra-22072022 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (jud. N. Berbec) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 23 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alina Chirilov și Roman Chirilov împotriva lui Mihail Buceacii, Societatea cu Răspundere Limitată „Strategrup” și Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier, repararea prejudiciului moral, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț și s-a casat integral hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, constată: La 27 noiembrie 2017, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Buceacii și Societatea cu Răspundere Limitată „Strategrup” cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 noiembrie 2014 și prin decizia din aceeași zi, Mihail Buceacii a fost recunoscut vinovat în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 242 alin. (1), 229 alin. (2) și (3) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 1 200 lei și 10 puncte de penalizare.

1 Au menționat că, pârâtul a fost recunoscut vinovat pentru faptul că, la data de 27 noiembrie 2014, aproximativ pe la orele 18:20, conducând automobilul de model ZIL- 131, cu nr. de înmatriculare XXXXX, pe traseul Chișinău-Hîncești-Ialoveni și ignorând cerințele indicatorului rutier 2.2 „STOP” a ieșit pe banda pe care se deplasa cu prioritate automobilul de model BMW 316i, cu nr. de înmatriculare XXXXX, condus de către Roman Chirilov și creând obstacole ultimului a atras după sine coliziunea automobilelor, cauzându-i automobilului de model BMW 316i, cu nr. de înmatriculare XXXXX defecțiuni tehnice de proporții mari.

Reclamanții au precizat că, la data de 01 decembrie 2014 Mihail Buceacii a depus o contestație la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, prin care a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 28 noiembrie 2017. Au comunicat că, prin invitația din 22 ianuarie 2015, recepționată de către Mihail Buceacii la 23 ianuarie 2015, ultimul a fost invitat pentru data de 24 ianuarie 2015 să participe la evaluarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier din data de 27 noiembrie 2014, însă acesta nu s-a prezentat. Reclamanții au susținut că, prin Actul de examinare a mijlocului de transport nr. 181/02A din 24 ianuarie 2015 s-a constatat că prejudiciul material cauzat automobilului de model BMW 316i, cu nr. de înmatriculare XXXXX constituie suma de 3 979,21 Euro sau 74 209,08 lei.

Totodată, s-a constatat că prețul mediu pe piață al unui automobil similar constituie suma de 3 000 Euro sau 55 947,60 lei. Au invocat că, la data de 30 decembrie 2015, Alina Chirilov, în calitate de proprietar, a înstrăinat automobilul deteriorat la prețul de piață de 8 500 lei, echivalentul a 432,04 Euro. Reclamanții au concretizat că, având în vedere că prețul de piață al automobilului este mai mic decât costul reparației acestuia, la data de 27 octombrie 2017 au expediat în adresa lui Mihail Buceacii o somație, prin care au solicitat recuperarea benevolă a prejudiciului cauzat în sumă de 2 567,96 Euro, în termen de 7 zile. Au notat că, somația respectivă a fost recepționată de către pârât la data de 30 octombrie 2017, însă prejudiciul nu a fost recuperat în termenul acordat de 7 zile.

Reclamanții au mai indicat că, deoarece Mihail Buceacii a acționat cu vinovăție, fapt demonstrat prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 noiembrie 2014, iar proprietarul automobilului de model ZIL-131, cu nr. de înmatriculare XXXXX este SRL „Strategrup”, consideră că urmează a fi încasat în mod solidar prejudiciul material în sumă de 2 567,96 Euro. Au solicitat reclamanții, încasarea în mod solidar din contul lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și Roman Chirilov a prejudiciului material în sumă de 2 567,96 Euro și cheltuielile de judecată.

La data de 11 septembrie 2020, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț au depus cerere concretizată, solicitând: încasarea din contul lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și Roman Chirilov a prejudiciului material în sumă de 2 567,96 Euro și a dobânzii de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro; încasarea din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei; încasarea din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov a cheltuielilor de judecată suportate 2 în cadrul procesului contravențional în sumă de 21 500 lei. La fel, reclamanții au solicitat încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză.

În motivarea cererii de concretizare reclamanții au indicat că, pe parcursul examinării cauzei contravenționale, Roman Chirilov a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 21 500 lei, care se confirmă prin: bonul de plată nr. 767999 din 08 septembrie 2015, în sumă de 5 000 lei; bonul de plată nr. 798032 din 13 iulie 2016, în sumă de 1 000 lei; bonul de plată nr. 798033 din 18 iulie 2016, în sumă de 2 500 lei; bonul de plată nr. 798081 din 07 iulie 2017, în sumă de 5 000 lei; bonul de plată nr. 798608 din 27 februarie 2017, în sumă de 3 000 lei; bonul de plată nr. 689037 din 10 septembrie 2020, în sumă de 5 000 lei.

Reclamanții au menționat că, deși SRL „Strategrup” și Mihail Buceacii cunoșteau cu certitudine că ultimul este vinovat de comiterea contravenției legată de cauzarea prejudiciului material și moral, intenționat nu au recuperat prejudiciul, dar din contra Mihail Buceacii a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare în judecată, tergiversând astfel examinarea cauzei și recuperarea prejudiciului o perioadă mai mare de 5 ani. Totodată, reclamanții au susținut că, deoarece pârâții nu au recuperat într-un termen rezonabil prejudiciul material cauzat, rezultă că urmează să fie încasată și dobânda de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro, pentru perioada 28 noiembrie 2014- 09 septembrie 2020. La fel, au invocat faptul că Mihail Buceacii i-a cauzat lui Roman Chirilov un prejudiciu moral enorm, care constă din suferințe psihice și retrăiri suportate pe o perioadă îndelungată de timp și pe care l-au estimat în sumă de 10 000 lei.

În cadrul ședinței de judecată din 12 octombrie 2020, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț au depus cerere concretizată, indicând în calitate de pârât și Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, solicitând: încasarea în mod solidar din contul Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și Roman Chirilov a despăgubirilor în sumă de 2 606,14 Euro; încasarea în mod solidar din contul lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul Alinei Chirilov și Roman Chirilov a dobânzii de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro; încasarea din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei; încasarea din contul lui Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” în beneficiul lui Roman Chirilov a cheltuielilor de judecată suportate în cadrul procesului contravențional în sumă de 21 500 lei.

La fel, reclamanții au solicitat încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză. În motivarea cererii de concretizare, reclamanții au indicat că la data de 14 septembrie 2020 au expediat o cerere în adresa Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule, care a fost recepționată la data de 16 septembrie 2020, prin care au solicitat deschiderea dosarului de daune și achitarea despăgubirilor în mărime de 2 606,14 Euro, cauzate în urma accidentului rutier din 27 noiembrie 2014. Reclamanții au specificat că, deși de la data depunerii cererii de deschidere a dosarului de daune și depunerii ultimelor documente a trecut aproape o lună de zile, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule nu i-a înștiințat în niciun mod 3 despre hotărârea adoptată și nici despăgubirile nu le-au achitat.

Au mai invocat că, procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare din 28 noiembrie 2014 au fost menținute prin hotărârea din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și prin decizia irevocabilă din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Respectiv, deoarece vinovat în inițierea procesului contravențional este Mihail Buceacii, iar autocamionul model ZIL-131, cu nr. de înmatriculare XXXXX este înregistrat după SRL „Strategrup”, reclamanții consideră că cheltuielile de asistență juridică în sumă de 21 500 lei urmează a fi încasate în mod solidar din contul acestora. Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Instanța de fond a stabilit că, producerea accidentului rutier, dar și vinovăția lui Mihail Buceacii de comiterea acestuia a fost constatată și nu poate fi contestată sau negată, la fel nu poate fi negat și un eventualul prejudiciu suportat în urma acestui accident, dreptul persoanei păgubite de a încasa prejudiciile suportate, însă pentru a fi îndreptățit de a le solicita, urmează a fi respectate normele legale prevăzute, inter alia, de Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. S-a reținut că, în ședința de judecată reprezentantul reclamanților a declarat că aceștia au cunoscut încă de la data accidentului rutier, 27 noiembrie 2014, despre faptul că nu există o asigurare RCA valabilă pe numele SRL „Strategrup” pentru autovehiculul condus de către Mihail Buceacii.

Or, faptul că pentru autovehiculul de marca ZIL-131 cu nr. de înmatriculare XXXXX nu există o asigurare RCA valabilă pe numele proprietarului acestuia, se desprinde cu certitudine din lucrările dosarului contravențional și anume din Schița accidentului de circulație din 27 noiembrie 2014- verso și procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 noiembrie 2014, ambele opozabile reclamanților la data întocmirii lor. În continuare, s-a menționat că, la data de 17 septembrie 2020 reclamanții au formulat o cerere de despăgubire în adresa Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, solicitând întocmirea și instrumentarea dosarului de daună cu plata despăgubirii de asigurare, însă prin scrisoarea nr. 02-1860/20 din 15 octombrie 2020, cererea de despăgubire a fost respinsă.

În acest context, instanța de fond a notat că, pe lângă obligația Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule de a instrumenta dosarul de daună și a face plata despăgubirilor de asigurare cuvenite persoanelor terțe păgubite, urmare a comiterii accidentelor de circulație de către persoane care nu dispun de o asigurare RCA valabilă, există și obligații ale persoanelor terțe păgubite, inclusiv în partea care se referă la punerea la dispoziția asigurătorului Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule a bunului avariat în vederea constatării de către acesta din urmă a circumstanțelor producerii accidentului de circulație, întinderea pagubelor și determinarea eventualelor despăgubiri de asigurare.

Însă, în speță mijlocul de transport nu a fost examinat de către reprezentanții Biroului Național al Asigurărilor de Autovehicule pentru a constata întinderea pagubei. La caz, reclamanții au ignorat acest fapt, or, abia la data de 14 septembrie 2020 4 au expediat în adresa Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule, prin poștă, cererea de deschidere a dosarului de daună, la care a fost anexată: copia procesului contravențional; copia Actului de examinare a autovehiculului avariat din 24 ianuarie 2015, inclusiv actul de evaluare din 03 februarie 2015, întocmite de către SRL „Exauto-Plus”.

Mai mult decât atât, deși Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule în cazul din speță, în lumina art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ar fi îndreptățită să achite despăgubiri păgubitului, aceasta din urmă a fost lipsită de dreptul de a examina bunurile avariate și să încheie, în termen de 5 zile lucrătoare din data primirii informației despre producerea accidentului de autovehicul, un proces- verbal de constatare a pagubelor.

Or, la data de 30 decembrie 2015, potrivit Recipisei întocmite între Vitalie Timbur și Alina Chirilov, primul a procurat automobilul BMV 316 cu nr. de înmatriculare XXXXX în stare deteriorată, cu suma de 8 500 lei Instanța de fond a mai constatat că, chiar dacă reclamanții au indicat că l-au invitat pe Mihail Buceacii la examinarea autoturismului pentru data de 24 ianuarie 2015, în invitație este indicat, că autoturismul de model BMW va fi examinat de „către experții tehnici ai Companiei de Asigurare”, însă de fapt Actul de examinare a fost întocmit de SRL „Exauto-plus”, iar potrivit art. 21 alin. (2) din Legea 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, în cazul în care asigurătorul nu a examinat bunurile avariate și nu a încheiat proces-verbal de constatare a pagubelor în termenul specificat la art. 19 alin. (1) lit. c), persoana păgubită este în drept să apeleze la serviciile experților independenți sau ale unităților de specialitate pentru constatarea pagubelor, fără a prezenta asigurătorului bunurile avariate.

La 20 iulie 2021, Alina Chirilov și Roman Chirilov au depus cerere de apel nemotivată, iar la 09 noiembrie 2021 au depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. La fel, au solicitat compensarea cheltuielilor de judecată suportate în ordine de apel. Prin decizia din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț, s-a casat integral hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care acțiunea s-a admis parțial.

S-au încasat din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov cheltuielile de judecată suportate în cadrul cauzei contravenționale în sumă de 16 500 lei. S-a încasat din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov prejudiciul moral cauzat în urma accidentului rutier în mărime de 3 000 lei. S-au încasat din contul lui Mihail Buceacii în beneficiul lui Roman Chirilov cheltuielilor pentru asistența juridică la examinarea prezentei cauze în sumă de 2 500 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că, Alina Chirilov și Roman Chirilov în cererea de chemare în judecată nu au formulat pretențiile față de Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la încasarea despăgubirii și a dobânzii de întârziere în urma accidentului rutier din 27 noiembrie 2014. Totodată, 5 pretenția respectivă formulată fața de Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” nu poate fi admisă, deoarece potrivit art. 18 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 obligația de plată a despăgubirii revine asiguratorului, care ulterior are dreptul să înainteze acțiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor, în cazurile prevăzute de art. 29. S-a apreciat ca nefondat argumentul, precum că abia după decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a menținut hotărârea din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni de respingere a contestației lui Mihail Buceacii împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție nr. MAI XXXXX din 28 noiembrie 2014, au aflat despre lipsa contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă a autocamionului de model Z1L-131, cu nr. de înmatriculare XXXXX, înmatriculat după SRL „Strategrup” și condus de către Mihail Buceacii,

având în vedere că acest fapt este fixat în anexa procesului-verbal de cercetare la fața locului din 27 noiembrie 2014. Instanța de apel a apreciat că, circumstanțele accidentului rutier, inclusiv și faptul că acesta s-a produs pe traseul larg a câte două benzi în fiecare sens, dovedesc cauzarea lui Roman Chirilov, în calitate de parte vătămată, a unui prejudiciu moral din vina contravenientului Mihail Buceacii, și respectiv, la determinarea mărimii prejudiciului moral cauzat se ține seama de aceste circumstanțe, dar și de faptul că prejudiciul material cauzat a fost calificat ca neînsemnat. Astfel, s-a conchis că prejudiciului moral care urmează a fi încasat de la Mihail Buceacii în beneficiul lui Chirilov Roman constituie suma de 3 000 lei.

Cât privește cheltuielile de judecată suportate de către Roman Chirilov în cadrul procesului contravențional, instanța de apel a reținut că acestea se confirmă prin bonurile de plată: nr. 767999 din 08 septembrie 2015 în suma de 5 000 lei, nr. 798032 din 13 iulie 2016 în suma de 1 000 lei, nr. 798033 din 18 iulie 2016 în suma de 2 500 lei, nr. 798081 din 07 iulie 2017 în suma de 5 000 lei și nr. 798608 din 27 februarie 2017 în suma de 3 000 lei.

S-a considerat ca fiind nepertinent cauzei bonul de plată nr. 689037 din 10 septembrie 2020 în suma de 5 000 lei, anexat de avocatul Petru Coșleț la cererea de concretizare a pretențiilor din 11 septembrie 2020, deoarece acesta a fost întocmit după emiterea deciziei definitive și irevocabile din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza contravențională nr. 4r-2608/19, la recursul avocatului Radu Dumneanu, în interesele lui Mihail Buceacii, împotriva hotărârii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni cu privire la contestarea procesului- verbal de contravenție administrativă din 28 noiembrie 2014. La 18 iulie 2022, Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurenții au indicat că, instanța de apel eronat a interpretat cerințele indicate în cererea de concretizare din 12 octombrie 2020, or, s-a solicitat încasarea în mod solidar de la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” a prejudiciului material în sumă 6 de 2 606,14 Euro, iar de la Mihail Buceacii și SRL „Strategrup” încasarea în mod solidar a dobânzii de întârziere în sumă de 2 720,33 Euro. Au menționat că, Alina Chirilov nu a participat la examinarea cauzei contravenționale, iar decizia irevocabilă prin care contestația lui Mihail Buceacii a fost respinsă, a fost adoptată la data de 20 februarie 2020. Prin urmare, termenul de depunere a cererii la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cu privire la achitarea despăgubirilor a început să curgă începând cu data de 20 februarie 2020, când s-a stabilit cine este vinovat de comiterea accidentului rutier.

Recurenții au susținut că, deoarece Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule a respins cererea cu privire la deschiderea dosarului de daune și achitarea despăgubirilor, rezultă că instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să încaseze despăgubirile în mod solidar. Mai mult decât atât, recurenții au notat că în cadrul examinării cauzei contravenționale, Mihail Buceacii a afirmat că autocamionul de model ZIL 131, cu nr. de înmatriculare XXXXX este asigurat, dar nu a prezentat instanței de judecată polița de asigurare, ci din contra a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare contravențională.

Consideră că această circumstanță demonstrează că nu au cunoscut dacă autocamionul de model ZIL 131, cu nr. de înmatriculare XXXXX este asigurat sau nu și prin urmare, odată cu finalizarea procesului contravențional și constatarea faptului că autocamionul de model ZIL 131, cu nr. de înmatriculare XXXXX nu este asigurat, la data de 14 septembrie 2020 s-au adresat cu cerere de deschidere a dosarului de daune. Recurenții au subliniat că, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de apel au înaintat demers cu privire la numirea unei expertize judiciare auto-tehnice în baza Actului de examinare a mijlocului de transport nr. 181/02A din 24 ianuarie 2015, însă instanțele de judecată ierarhic inferioare au îngrădit acest drept, iar în consecință au încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Au mai concretizat că, dacă instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că recurenții nu au prezentat Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule automobilul spre examinare și respectiv, nu sunt în drept să solicite încasarea prejudiciului material de la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule, atunci urma să se țină cont de faptul că, prin invitația din 22 ianuarie 2015, recepționată de către Mihail Buceacii la data de 23 ianuarie 2015 pentru a participa la evaluarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier din 27 noiembrie 2014, ultimul nu s-a prezentat. Prin notificarea din 22 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

157, Vol II). Prin referința din 24 august 2022, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule, reprezentat de avocatul Angela Popil a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și nefondat. Prin referința din 06 septembrie 2022, SRL „Strategrup” a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. 7 În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, copia deciziei contestate la 18 mai 2022 (f.d. 146, Vol II), inclusiv reprezentantului recurenților prin intermediul poștei electronice.

(f.d. (146-verso, Vol II) Astfel, recursul declarat la 18 iulie 2022 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 8 Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Alina Chirilov și Roman Chirilov, reprezentați de avocatul Petru Coșleț se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 9