3ra-720/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative

3ra-720/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-720/22

2-20044285-01-3ra-20072022

ÎNCHEIERE

21 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea de recuzare înaintată de Roman Statnîi, judecătorului

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

Ala Cobăneanu

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului

Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu privire la contestarea actelor administrative și

obligarea emiterii actelor administrative

și la cererea de chemare în judecată a lui Roman Statnîi împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu privire la constatarea nulității actului

administrativ, contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ

constată:

La 7 aprilie 2020, Roman Statnîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, persoane terțe Consiliul Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu

privire la constatarea neexaminării în termen legal a cererii, constatarea întrunirii de

către reclamant a cerințelor legale pentru exercitarea profesiei de avocat, obligarea de

a emite hotărârea de admitere a reclamantului în profesia de avocat, repararea

prejudiciului moral, obligarea de a examina cererea, constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, prin neexaminarea cererii, obligarea de a informa reclamantul

referitor la cauzele și motivele de fapt și de drept, care au generat neincluderea

dosarului reclamantului în ordinea de zi a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat,

pentru examinare în ședință, concretizată ulterior pe parcursul examinării cauzei în

prima instanță.

Prin încheierea protocolară din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Ministerul Justiției.

La 23 martie 2021, Roman Statnîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților

1

și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cu privire la constatarea neexecutării în

termen legal a cererii, constatarea nulității parțiale a actului administrativ individual

defavorabil, anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil,

constatarea întrunirii de către reclamant a cerințelor legale pentru exercitarea profesiei

de avocat, obligarea de a adopta o hotărâre de admitere a reclamantului în profesia de

avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat, concretizată ulterior pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță.

Prin încheierea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost

conexate, într-o procedură, cauza nr. 3-831/2021, la acțiunea înaintată de Roman

Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoană terță Comisia

de licențiere a profesiei de avocat cu privire la constatarea nulității actului

administrativ, contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ, cu cauza nr. 3-827/2020, la acțiunea înaintată de către Roman Statnîi

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților

și Gheorghe Vlas cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii

actelor administrative.

Prin încheierea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

respins demersul părții pârâte privind declararea acțiunii depuse de Roman Statnîi ca

inadmisibilă.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților

din Republica Moldova și Consiliului Uniunii Avocaților cu participarea terțului

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor

administrative, în partea ce ține de pretențiile privind repararea prejudiciului moral și

pretențiile formulate împotriva lui Gheorghe Vlas.

Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost

admise parțial cererile de chemare în judecată în contenciosul administrativ depuse de

Roman Statnîi.

A fost constatată neexaminarea în termen legal a cererii de admitere în profesie

de avocat cu nr. 287/2020 depusă de Roman Statnîi la 11 februarie 2020.

A fost anulat pct. 6 din hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din

cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 prin

care a fost respinsă cererea depusă de Roman Statnîi, ca ilegală.

A fost obligată Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, să emită actul administrativ individual

favorabil prin care să admită candidatura lui Roman Statnîi în profesia de avocat în

temeiul art. 10 din Legea nr. 1260 cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței

corespunzătoare.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova împotriva hotărârii din

15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 27 mai 2022, prin intermediul poștei electronice și la 31 mai 2022, prin

intermediul oficiului poștal, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus recurs

2

nemotivat împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la

2 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii de declarare a inadmisibilității acțiunii,

subsecvent, de respingere a acesteia ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea depusă de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la

suspendarea executării deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a fost

suspendată executarea deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău până la

adoptarea unei hotărâri irevocabile.

La 16 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Roman Statnîi a

depus o cerere prin care a înaintat recuzare judecătorului Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, în temeiul

art. 50 alin. (1) lit. d) și e) CPC.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că de-a lungul carierei sale de procuror

în Procuratura Anticorupție se află în relații tensionate și dușmănoase cu judecătorul

Ala Cobăneanu.

A indicat că există circumstanțe ce pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea

judecătorului Ala Cobăneanu, deoarece acest judecător are deja o idee preconcepută și

o convingere intimă formată despre vinovăția lui în comiterea faptelor infracționale,

ilegal incriminate în luna mai 2020, precum și s-a expus public că recursul Uniunii

Avocaților din Republica Moldova ar fi întemeiat.

Totodată, a menționat că judecătorul Ala Cobăneanu a făcut parte din completul

de judecată care prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a admis

cererea depusă de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la

suspendarea executării deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, până la

adoptarea unei hotărâri irevocabile.

A solicitat recuzarea judecătorului raportor Ala Cobăneanu de la judecarea

recursului Uniunii Avocaților din Republica Moldova împotriva deciziei din

11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece aceasta și-a expus opinia asupra

cauzei care se judecă și are un interes personal, direct și/sau indirect, în soluționarea

cauzei, existând alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorului.

Examinând cererea de recuzare depusă de Roman Statnîi, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta

urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) Cod administrativ, judecătorul care examinează

acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza

temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Potrivit art. 50 Cod administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură

administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un

motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

3

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. d) CPC, judecătorul care judecă cauza

urmează a fi recuzat dacă și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă cauza

urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea

cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Totodată, conform art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la

art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se

abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții

la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Raportând normele enunțate la caz, în coroborare cu motivele invocate în cererea

de recuzare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că Roman Statnîi nu a invocat niciun motiv

temeinic, în sensul prevederilor citate, respectiv, cererea de recuzare înaintată

judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, este de relevat că criticile invocate în cererea de recuzare sunt întemeiate

pe simple declarații de suspiciuni ale lui Roman Statnîi, precum că judecătorul Ala

Cobăneanu ar avea o idee preconcepută și o convingere intimă formată despre

vinovăția lui și că judecătorul respectiv s-ar fi expus public asupra temeiniciei

recursului depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, fără însă a prezenta

probe justificative în acest sens.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu poate reține ca temei de recuzare nici argumentul lui

Roman Statnîi că judecătorul Ala Cobăneanu a făcut parte din completul de judecată

care prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a admis cererea

depusă de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la suspendarea

executării deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, până la adoptarea unei

hotărâri irevocabile, fiind cert că prin adoptarea încheierii din 27 iulie 2022 a Curții

Supreme de Justiție, completul de judecată nu și-a expus opinia asupra fondului cauzei.

4

Prin urmare, participarea judecătorului vizat la examinarea cererii cu privire la

suspendarea executării deciziei instanței de apel, nu constituie un impediment pentru

participarea acestuia la judecarea recursului în fond.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că Roman Statnîi nu a prezentat probe pertinente și

concludente că s-ar afla în relații tensionate și dușmănoase cu judecătorul Ala

Cobăneanu pe parcursul carierei sale de procuror în Procuratura Anticorupție.

Or, simplul fapt că acesta nu are încredere în judecătorul căreia i-a înaintat

recuzare, nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare.

Pe cale de consecință, se va nota că careva suspiciuni declarative, nu pot servi

ca temei de recuzare a judecătorilor, mai cu seamă că judecătorii, la înfăptuirea justiției,

sunt independenți și se supun numai legii.

Mai mult decât atât, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie

circumstanțe care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

La acest segment, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului

în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret, va trebui de

stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de

natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra

Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Sintetizând cele reliefate supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că în speță, nu au fost prezentate

probe plauzibile care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare

înaintată de Roman Statnîi, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 Cod administrativ, art. 53, 54 CPC,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge cererea de recuzare înaintată de Roman Statnîi, judecătorului

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

Ala Cobăneanu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

a lui Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului

Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu privire la contestarea actelor administrative și

5

obligarea emiterii actelor administrative și la cererea de chemare în judecată a lui

Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la

constatarea nulității actului administrativ, contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Aliona Miron

6