3ra-720/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-720/22 2-20044285-01-3ra-20072022 ÎNCHEIERE 21 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Nicolae Craiu Aliona Miron examinând cererea de recuzare înaintată de Roman Statnîi, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative și la cererea de chemare în judecată a lui Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la constatarea nulității actului administrativ, contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ constată: La 7 aprilie 2020, Roman Statnîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoane terțe Consiliul Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu privire la constatarea neexaminării în termen legal a cererii, constatarea întrunirii de către reclamant a cerințelor legale pentru exercitarea profesiei de avocat,

obligarea de a emite hotărârea de admitere a reclamantului în profesia de avocat, repararea prejudiciului moral, obligarea de a examina cererea, constatarea încălcării dreptului de acces la informație, prin neexaminarea cererii, obligarea de a informa reclamantul referitor la cauzele și motivele de fapt și de drept, care au generat neincluderea dosarului reclamantului în ordinea de zi a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, pentru examinare în ședință, concretizată ulterior pe parcursul examinării cauzei în prima instanță. Prin încheierea protocolară din 29 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Ministerul Justiției.

La 23 martie 2021, Roman Statnîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților 1 și Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cu privire la constatarea neexecutării în termen legal a cererii, constatarea nulității parțiale a actului administrativ individual defavorabil, anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil, constatarea întrunirii de către reclamant a cerințelor legale pentru exercitarea profesiei de avocat, obligarea de a adopta o hotărâre de admitere a reclamantului în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat, concretizată ulterior pe parcursul examinării cauzei în prima instanță.

Prin încheierea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost conexate, într-o procedură, cauza nr. 3-831/2021, la acțiunea înaintată de Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoană terță Comisia de licențiere a profesiei de avocat cu privire la constatarea nulității actului administrativ, contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, cu cauza nr. 3-827/2020, la acțiunea înaintată de către Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative. Prin încheierea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respins demersul părții pârâte privind declararea acțiunii depuse de Roman Statnîi ca inadmisibilă.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Consiliului Uniunii Avocaților cu participarea terțului Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, în partea ce ține de pretențiile privind repararea prejudiciului moral și pretențiile formulate împotriva lui Gheorghe Vlas. Prin hotărârea din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost admise parțial cererile de chemare în judecată în contenciosul administrativ depuse de Roman Statnîi.

A fost constatată neexaminarea în termen legal a cererii de admitere în profesie de avocat cu nr. 287/2020 depusă de Roman Statnîi la 11 februarie 2020. A fost anulat pct. 6 din hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 prin care a fost respinsă cererea depusă de Roman Statnîi, ca ilegală. A fost obligată Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin intermediul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, să emită actul administrativ individual favorabil prin care să admită candidatura lui Roman Statnîi în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea nr. 1260 cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței corespunzătoare.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova împotriva hotărârii din 15 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. La 27 mai 2022, prin intermediul poștei electronice și la 31 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus recurs 2 nemotivat împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 2 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de declarare a inadmisibilității acțiunii, subsecvent, de respingere a acesteia ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă cererea depusă de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la suspendarea executării deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a fost suspendată executarea deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău până la adoptarea unei hotărâri irevocabile. La 16 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Roman Statnîi a depus o cerere prin care a înaintat recuzare judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) și e) CPC. În motivarea cererii de recuzare a invocat că de-a lungul carierei sale de procuror în Procuratura Anticorupție se află în relații tensionate și dușmănoase cu judecătorul Ala Cobăneanu.

A indicat că există circumstanțe ce pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului Ala Cobăneanu, deoarece acest judecător are deja o idee preconcepută și o convingere intimă formată despre vinovăția lui în comiterea faptelor infracționale, ilegal incriminate în luna mai 2020, precum și s-a expus public că recursul Uniunii Avocaților din Republica Moldova ar fi întemeiat. Totodată, a menționat că judecătorul Ala Cobăneanu a făcut parte din completul de judecată care prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a admis cererea depusă de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la suspendarea executării deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, până la adoptarea unei hotărâri irevocabile.

A solicitat recuzarea judecătorului raportor Ala Cobăneanu de la judecarea recursului Uniunii Avocaților din Republica Moldova împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece aceasta și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă și are un interes personal, direct și/sau indirect, în soluționarea cauzei, existând alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului. Examinând cererea de recuzare depusă de Roman Statnîi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) Cod administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Potrivit art. 50 Cod administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

3 Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În același timp, art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. d) CPC, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. Totodată, conform art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Raportând normele enunțate la caz, în coroborare cu motivele invocate în cererea de recuzare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că Roman Statnîi nu a invocat niciun motiv temeinic, în sensul prevederilor citate, respectiv, cererea de recuzare înaintată judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Astfel, este de relevat că criticile invocate în cererea de recuzare sunt întemeiate pe simple declarații de suspiciuni ale lui Roman Statnîi, precum că judecătorul Ala Cobăneanu ar avea o idee preconcepută și o convingere intimă formată despre vinovăția lui și că judecătorul respectiv s-ar fi expus public asupra temeiniciei recursului depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, fără însă a prezenta probe justificative în acest sens.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu poate reține ca temei de recuzare nici argumentul lui Roman Statnîi că judecătorul Ala Cobăneanu a făcut parte din completul de judecată care prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a admis cererea depusă de Uniunea Avocaților din Republica Moldova cu privire la suspendarea executării deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, până la adoptarea unei hotărâri irevocabile, fiind cert că prin adoptarea încheierii din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, completul de judecată nu și-a expus opinia asupra fondului cauzei.

4 Prin urmare, participarea judecătorului vizat la examinarea cererii cu privire la suspendarea executării deciziei instanței de apel, nu constituie un impediment pentru participarea acestuia la judecarea recursului în fond. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că Roman Statnîi nu a prezentat probe pertinente și concludente că s-ar afla în relații tensionate și dușmănoase cu judecătorul Ala Cobăneanu pe parcursul carierei sale de procuror în Procuratura Anticorupție. Or, simplul fapt că acesta nu are încredere în judecătorul căreia i-a înaintat recuzare, nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare.

Pe cale de consecință, se va nota că careva suspiciuni declarative, nu pot servi ca temei de recuzare a judecătorilor, mai cu seamă că judecătorii, la înfăptuirea justiției, sunt independenți și se supun numai legii. Mai mult decât atât, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. La acest segment, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret, va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Sintetizând cele reliefate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că în speță, nu au fost prezentate probe plauzibile care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare înaintată de Roman Statnîi, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 Cod administrativ, art. 53, 54 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea de recuzare înaintată de Roman Statnîi, judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților și Gheorghe Vlas cu privire la contestarea actelor administrative și 5 obligarea emiterii actelor administrative și la cererea de chemare în judecată a lui Roman Statnîi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la constatarea nulității actului administrativ, contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Nicolae Craiu Aliona Miron 6