2ra-850/22 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-850/22 (2-20016630-01-2ra-15062022) Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță) D E C I Z I E 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic Galina Stratulat examinând recursul declarat de reprezentantul recurentului Vadim Todica, avocatul Ion Dorogoi, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Todica împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 22 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de reprezentantul apelantei Irina Todica, avocatul Olga Lozovanu, a fost casată integral hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o hotărâre nouă privind respingerea acțiunii depusă de Vadim Todica, c o n s t a t ă : La data de 05 februarie 2020, Vadim Todica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, cu stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de câte 2000 lei, pentru fiecare copil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 12 iulie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a emis hotărârea nr. 2-2522/17, prin care pe lângă desfacerea căsătoriei și stabilirea locului domiciliului copiilor minori, instanța de judecată a dispus încasarea din contul lui Vadim Todica a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX, în cuantum de câte 5000 lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data de 23 august 2017 și până la atingerea vârstei majoratului de către ambii copii minori. Reclamantul a menționat că acțiunea lui este întemeiată pe prevederile art. 110 din Codul familiei, care stabilesc că, în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii 1 de plata acesteia.

Potrivit reclamantului, veniturile sale în anul 2017 s-au compus din: - salariul mediu lunar primit de la compania S.R.L.”Softron” care, pentru perioada 01 septembrie 2017 – 31 decembrie 2017, a constituit cifra de 7879 lei și 08 bani, lunar; - salariul mediu lunar primit de la compania S.R.L.”Software 4 CML” care, pentru perioada 02 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017 a constituit cifra de 832 lei și 35 de bani, lunar; - dividendele primite în perioada 01 septembrie 2017 – 31 decembrie 2017 care s-au ridicat la suma totală de 147 110 lei, iar media lunară a constituit 29 422 lei, lunar. Astfel, pentru ultimele trei luni ale anului 2017, reclamantul Vadim Todica a avut un venit mediu lunar ce constituie suma de 38 133 lei și 33 de bani.

Veniturile reclamantului Vadim Todica în anul 2018 s-au compus din: - salariul mediu lunar primit de la compania S.R.L.”Softron” care, pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018 a constituit suma de 8049 lei și 67 de bani, lunar; - salariul mediu lunar primit de la compania S.R.L.”Software 4 CML” care, pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018, a constituit cifra de 1045 lei și 04 bani, lunar; - dividendele primite în perioada 01 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018 de la S.R.L. ”Advalorem” care s-au ridicat la suma totală de 69 133 lei, iar media lunară a constituit suma în mărime de 5761 lei și 08 bani, lunar. Astfel, pentru anul 2018, reclamantul Vadim Todica a avut un venit mediu lunar ce constituie suma de 14 855 lei și 79 de bani.

Veniturile reclamantului Vadim Todica în anul 2019 s-au compus din: - salariul mediu lunar primit de la compania S.R.L.”Softron” care, pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 30 decembrie 2019, a constituit cifra totală de 55 507 lei și 26 de bani, iar media lunară de 4625 lei și 60 de bani, lunar; - salariul mediu lunar primit de la compania S.R.L.”Software 4 CML” care, pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 22 aprilie 2019, a constituit cifra de 792 lei și 26 de bani, lunar. Pentru anul 2019, Vadim Todica nu a primit careva dividende. Astfel, pentru anul 2019, reclamantul Vadim Todica a avut un venit mediu lunar ce constituie suma de 4889 lei și 69 de bani.

Referitor la veniturile realizate în anul 2020, reclamantul a menționat că acestea s-au compus din salariul lunar primit de la companiile S.R.L.”Softron” și S.R.L.”Software 4 CML” care pe parcursul anului 2020 a constituit:  ianuarie 2020 - salariul spre plată 3530 lei;  februarie 2020 - salariul spre plată 4917 lei și 31 de bani;  martie 2020 - salariul spre plată 4364 lei și 02 bani;  aprilie 2020 - salariul spre plată 3441 lei și 04 bani;  mai 2020 - salariul spre plată 2525 lei și 89 de bani;  iunie 2020 - salariul spre plată 2490 lei și 76 de bani;  iulie 2020 - salariul spre plată 2580 lei și 13 bani;  august 2020 - salariul spre plată 5476 lei și 66 de bani; 2  septembrie 2020 - salariul spre plată 5040 lei și 70 de bani;  octombrie 2020 - salariul spre plată 5905 lei și 11 bani;  noiembrie 2020 - salariul spre plată 5904 lei și 71 de bani;  decembrie 2020 - salariul spre plată 6404 lei și 71 de bani;  salariul mediu 4381 lei și 75 de bani.

Dividendele primite de reclamantul Vadim Todica de la S.R.L.”Advalorem” s- au ridicat la suma totală de 85 894 lei și 50 de bani, iar media lunară a constituit 7157 lei și 87 de bani. Astfel, în anul 2020, reclamantul Vadim Todica a beneficiat de un venit mediu lunar în cuantum mediu de 11 539 lei și 62 de bani. Raportând veniturile lunare la cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori dispusă de către instanța de judecată prin hotărârea nr. 2-2522/17 din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și anume suma de 10 000 lei, lunar, reclamantul a susținut că, cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori este unul prea mare și că Vadim Todica nu este în stare să îl onoreze.

Potrivit opiniei reclamantului, probele scrise, administrate la materialele cauzei demonstrează că, în anul 2017, situația financiară a reclamantului Vadim Todica a fost vădit una mai bună în comparație cu anul 2018, 2019, 2020, iar venitul mediu lunar din anul 2017 care se ridica la suma de 38 133 lei și 33 de bani, era mult mai mare decât anii ce au urmat. Ori, anume înrăutățirea semnificativă a situației financiare a reclamantului a impus adresarea cu prezenta acțiune. În rezultat, a solicitat reclamantul modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, cu stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de câte 2000 lei, pentru fiecare copil.

Prin hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilit prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2- 2522/17, după cum urmează: S-a încasat de la Vadim Todica, în beneficiul Irinei Todica, pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în cuantum de 1/3 din salariu și/sau alte venituri, pentru ambii copii, începând cu 05 februarie 2020 și până la atingerea majoratului de către copiii minori. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 22 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de reprezentantul apelantei Irina Todica, avocatul Olga Lozovanu.

A fost casată integral hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Todica împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, cu stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de câte 2000 lei, pentru fiecare copil, și a fost emisă o hotărâre nouă prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Todica împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de 3 întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, cu stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de câte 2000 lei, pentru fiecare copil.

La 31 mai 2022, reprezentantul recurentului Vadim Todica, avocatul Ion Dorogoi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 05 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii depuse de Vadim Todica cu stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, în mărime de 2000 lei, pentru fiecare copil. În motivarea recursului, s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, precum și faptul că concluziile instanței, expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Totodată, recurentul a mai invocat că în detrimentul situației financiare create, este nevoit să achite în continuare pensia de întreținere a copiilor minori care condiționează existența sa la un minim care nu corespunde nici măcar cu salariul mediu garantat pe economie în RM, care în anul 2020 a constituit suma în mărime de 7953 lei, iar în anul 2021 a constituit suma în mărime de 8716 lei. De asemenea, recurentul Vadim Todica prin intermediul avocatului acestuia, Ion Dorogoi a indicat că, prin cererea de chemare în judecată depusă, recurentul a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, ori, deși Vadim Todica este angajat în câmpul muncii, are salariul fluctuabil, și corespunzător în cazul său sunt aplicabile prevederile art. 76 Codul familiei, și nicidecum prevederile art. 75 din Codul familiei, după cum a susținut instanța de fond.

Mai mult, a invocat recurentul că el nu se eschivează de la onorarea obligațiilor de părinte întru achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori ci, în pofida situației financiare în care se află la moment, a solicitat micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 martie 2022 și a expediat decizia motivată participanților la proces la 25 mai 2022 (f.d. 24, Vol. II), astfel, recursul declarat la 31 mai 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 15 iunie 2022, instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței.

La 22 august 2022, intimata Irina Todica, a depus referință, prin care a solicitat 4 respingerea recursului declarat de reprezentantul recurentului Vadim Todica, avocatul Ion Dorogoi, cu menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 21 septembrie 2022 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Inițial, Colegiul reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății. Instanțele ierarhic inferioare, conform materialelor cauzei, au constatat că, la 05 februarie 2020, Vadim Todica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, cu stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de câte 2000 lei, pentru fiecare copil.

La 12 iulie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a emis hotărârea nr. 2- 2522/17, prin care pe lângă desfacerea căsătoriei și stabilirea locului domiciliului copiilor minori, instanța de judecată a dispus încasarea din contul lui Vadim Todica a pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX, în cuantum de câte 5000 lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu data de 23 august 2017 și până la atingerea vârstei majoratului de către ambii copii minori.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii și a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilit prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, după cum urmează: S-a încasat de la Vadim Todica, în beneficiul Irinei Todica, pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în cuantum de 1/3 din salariu și/sau alte venituri, pentru ambii copii, începând cu 05 februarie 2020 și până la atingerea majoratului de către copiii minori. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Irina Todica, reprezentată de avocatul Olga Lozovanu, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, a casat hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o hotărâre nouă privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Vadim Todica împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în dosarul nr. 2-2522/17, cu stabilirea cuantumului pensiei în mărime de câte 2 000 lei pentru fiecare copil, ca fiind neîntemeiată. 5 Instanța de recurs relevă că soluția dată de instanța de apel este corectă și motivată, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor juridice și trimitere la probele administrate, cât și prevederile legale aplicabile la caz.

Sub acest aspect, prezintă relevanță prevederile art. 58 alin. (1) al Codului familiei, care stipulează că, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Tot aceste dispoziții se conțin și în art.18 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului nr.338-XIII din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspundere principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia. Conform art. 74 alin. (1) Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei prevede că, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii și 1/2 - pentru 3 și mai mulți copii. La examinarea cauzei, instanța judecătorească este în drept de a micșora sau majora cuantumul cotelor stabilite la art.75 alin. (l), ținându-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante.

Conform art. 76 alin. (l) Codul familiei, în cazurile când părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75. Conform art. 76 alin. (2) Codul familiei, cuantumul sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin. (l) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându- se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Reieșind din prevederile legale enunțate, se reține că, atât normele de drept prevăzute de Codul familiei, cât și cele internaționale stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării lui le revine ambilor părinți, care indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului, iar părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului. Conform art. 110 Codul familiei, în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luînd în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

6 Instanța de apel a reținut faptul că, starea materială reprezintă situația socio- economică a persoanei (părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în proprietate, a veniturilor obținute din activități generatoare de profit, precum și a factorilor ce influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei. De dreptul de a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere pot beneficia, în egală măsură, ambii părinți, în dependență de starea materială și familială a acestora, fiind suficientă în acest sens, întrunirea cel puțin a uneia din aceste ipoteze, însă schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să fie formală, ci esențială, sarcina aprecierii respective aparținând în exclusivitate instanței competente să o examineze.

Totodată, instanțele de judecată urmează a ține cont de principiul interesului superior al copilului, consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la care Republica Moldova este parte, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în relație de căsătorie, precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte. Mai mult ca atât, modificarea (micșorarea sau majorarea) cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă, determinată în exclusivitate de instanța de judecată, a cărei discreție decizională nu trebuie să depășească cadrul legal pertinent.

În acest context, se reține că reclamantul Vadim Todica nu a prezentat probe pertinente și suficiente care ar confirma schimbarea esențială a situației existente la momentul emiterii hotărârii din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, în sensul micșorării veniturilor sale, or, actele cauzei demonstrează contrariul. Prin urmare, reieșind din materialele dosarului, se mai reține că reclamantul Vadim Todica este angajat în compania S.R.L.”Softron”, cu salariu lunar de funcție în mărime de 4063 lei (f.d. 24). Totodată, Vadim Todica este angajat prin cumul și în cadrul companiei S.R.L.

”Software 4 CML”, cu salariul lunar de funcție în mărime de 3350 lei (f.d. 91). De asemenea, potrivit informației furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale, Vadim Todica în perioada anilor 2019-2020, a realizat venituri de la S.R.L.”Softron” (în 2019 în sumă de 65 905 lei, iar în 2020 în sumă de 30 824 lei și 08 bani), de la S.R.L.”Software 4 CML” (în 2019 în sumă de 4023 lei și 64 de bani și în 2020 în sumă de 30 128 lei și 67 de bani) și de la S.R.L.”Advalorem” (în 2020 în sumă de 1672 lei și 50 de bani), (f.d. 141). Respectiv, reieșind din informația Serviciului Fiscal de Stat nr. 26-15/1- 09/27758 din 16 martie 2021, Vadim Todica a realizat în anul 2019 venituri în sumă de 320 065 lei și 79 de bani, iar în anul 2020 a realizat venituri în sumă de 154 002 lei și 37 de bani (f.d.142).

Prin urmare, instanța de recurs reiterează că, după cum s-a constatat și anterior, probele prezentate la dosar nu confirmă diminuarea substanțială a veniturilor reclamantului-recurent Vadim Todica, pentru a dispune modificarea cuantumului 7 pensiei de întreținere a copiilor minori stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. De asemenea, instanța de apel corect a respins ca neîntemeiate argumentele reclamantului în susținerea poziției sale, precum că este în imposibilitate de a achita pensia de întreținere a copiilor minori în cuantumul stabilit anterior, ori, înscrisurile anexate la dosar nu justifică necesitatea micșorării cuantumului pensiei de întreținere încasat în favoarea copiilor minori, care au nevoie de întreținere corespunzătoare pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială, cu păstrarea nivelului anterior de asigurare materială a copiilor.

Mai mult decât atât, din materialele prezente la dosar, se atestă cu certitudine faptul că copiii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, sunt înmatriculați la instituții de învățământ private, iar activitățile extrașcolare și cursurile de dezvoltare pe care le frecventează, presupun cheltuieli considerabile, care urmează a fi suportate în egală măsură de către ambii părinți, în temeiul art. 74 alin. (1) Codul familiei. Subsecvent, Colegiul apreciază ca fiind relevante alegațiile instanței de apel precum că, împrejurările invocate de către Vadim Todica nu pot constitui temei pentru modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 110 Codul familiei.

La caz, se mai reține că, în cererea de chemare în judecată, reclamantul Vadim Todica a invocat că pensia de întreținere stabilită prin hotărârea din 12 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru este de două ori mai mare decât cuantumul prevăzut de Biroul Național de Statistică. Cu referire la acest aspect, instanța de apel corect a menționat că, cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență, adică volumul minim de produse și servicii, necesare pentru satisfacerea cerințelor primordiale, asigurarea menținerii sănătății și susținerea vitalității, însă cheltuielile reale de întreținere ale unui copil sunt mult mai mari.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență. Din acest motiv, suma propusă de recurent (2000 de lei lunar, pentru fiecare copil) nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere. Iar conform art. 3.1 al Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Prin urmare, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs depusă, nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și 8 elucidate pe deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material. Colegiul accentuează că, în cadrul judecării cauzei civile, instanța de apel a creat participanților la proces condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6§1 CEDO.

Curtea Europeană, cu referire la art. 6§1 CEDO, amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84). Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de reprezentantul recurentului Vadim Todica, avocatul Ion Dorogoi. Se menține decizia din 22 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Todica împotriva Irinei Todica cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic Galina Stratulat 9