2r-441/22 — recunoașterea nulității contractelor

2r-441/22 — recunoașterea nulității contractelor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-441/2022

2-21093573-01-2r-29082022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Lupașcu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Ghenadie Bușev și Irina Bușeva,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Bușev și

Irina Bușeva împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni

și notarul Valeria Raciula cu privire la recunoașterea nulității contractelor de ipotecă,

anularea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile despre interdicțiile aplicate și

recunoașterea lipsei datoriei,

împotriva încheierii din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 iunie 2021, Ghenadie Bușev și Irina Bușeva au depus cerere de chemare

în judecată împotriva BC „Moldindconbank” SA și notarul Valeria Raciula cu

privire la recunoașterea nulității contractelor de ipotecă, anularea înscrisurilor în

Registrul bunurilor imobile.

La 30 noiembrie 2021, BC „Moldindconbank” SA a depus o cerere privind

ridicarea excepției de tardivitate, solicitând respingerea ca tardivă a acțiunii intentate

la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Bușev și Irina Bușeva

împotriva BC „Moldindconbank” SA și notarul Valeria Raciula cu privire la

recunoașterea nulității contractelor de ipotecă nr. 1126 din 06 martie 2018, nr. 1127

din 06 martie 2018, nr. 1128 din 06 martie 2018 cu aplicarea efectelor nulității

actelor juridice, anularea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile despre

interdicțiile aplicate pe bunurile imobile.

La 24 ianuarie 2022, Ghenadie Bușev și Irina Bușeva au depus cerere privind

completarea temeiului acțiunii cu mărirea cuantumului pretențiilor, solicitând:

recunoașterea nulității Contractelor de credit nr. 35/2018 din 06 martie 2018 și nr.

36/2018 din 06 martie 2018 cu aplicarea efectelor nulității actelor juridice;

recunoașterea nulității Contractelor de ipotecă nr. 1126 din 06 martie 2018, nr. 1127

din 06 martie 2018, nr. 1128 din 06 martie 2018 cu aplicarea efectelor nulității

actului juridic, precum și recunoașterea lipsei datoriei lui Ghenadie Bușev și Irina

Bușeva față de BC „Moldindconbank” SA în legătură cu Contractele de credit nr.

35/2018 din 06 martie 2018 și nr. 36/2018 din 06 martie 2018.

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins excepția de tardivitate depusă de BC „Moldindconbank” SA. S-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Bușev și Irina

Bușeva împotriva BC „Moldindconbank” SA și notarul Valeria Raciula cu privire la

recunoașterea nulității contractelor de ipotecă nr. 1126 din 06 martie 2018, nr. 1127

din 06 martie 2018, nr. 1128 din 06 martie 2018 cu aplicarea efectelor nulității

actelor juridice, anularea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile despre

interdicțiile aplicate pe bunurile imobile, nulitatea contractelor de credit nr. 35/2018

din 06 martie 2018 și nr. 36/2018 din 06 martie 2018 cu aplicarea efectelor nulității

actelor juridice, precum și recunoașterea lipsei datoriei.

La 28 ianuarie 2022, Ghenadie Bușev și Irina Bușeva au declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea acesteia.

Prin încheierea din 15 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Ghenadie Bușev și Irina Bușeva, împotriva hotărârii din 26

ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a comunicat apelanților că

necesită să prezinte apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat la depunerea

cererii de apel în mărime de 18 750 de lei, acordându-le pentru aceasta un termen de

10 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea

neajunsurilor. S-a explicat apelanților că, în caz contrar cererea de apel nu va fi

considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

La 16 mai 2022, Ghenadie Bușev va depus o cerere prin care a indicat că,

conducându-se de art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă, este nevoit să renunțe la

acțiune din cauza imposibilității achitării taxei de stat.

La 16 mai 2022, în interiorul termenului acordat de instanță, Irina Bușeva a

prezentat apelul motivat, solicitând anularea parțială a contractelor de ipotecă nr.

1126, 1127 și 1128 din 06 martie 2018, totodată, apelanta a solicitat scutirea de la

plata taxei de stat, indicând în acest sens asupra prevederilor art. 85 alin. (1) Cod de

procedură civilă, unde se menționează că de taxa de stat pentru judecarea cauzelor

civile se scutesc reclamanții în acțiunile de protecție a drepturilor consumatorilor.

Prin încheierea din 23 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

cu privire la scutirea de la plata taxei de stat depusă de Irina Bușeva, ca fiind

neîntemeiată și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de apelanta Irina Bușeva

împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a

comunicat apelantei Irina Bușeva că necesită să prezinte dovada de plată a taxei de

stat la depunerea cererii de apel în mărime de 11 786,80 de lei (conform cerințelor

invocate și concretizate în cererea de apel depusă la data de 16 mai 2022),

acordându-i pentru aceasta un termen suplimentar de 7 zile din momentul primirii

copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea neajunsurilor. S-a explicat

apelantei Irina Bușeva că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă

și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit apelul

declarat de apelanta Irina Bușeva, împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul neînlăturării, în interiorul

termenului acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în încheierea din 23 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău.

2

La 05 august 2022, Ghenadie Bușev și Irina Bușeva au declarat recurs,

împotriva încheierii din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia.

În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel

pasibilă casării, deoarece instanța nu a ținut cont de argumentele expuse în cererea

de apel, mai mult neîntemeiat a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat la

depunerea apelului.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 13 iulie 2022 și a

expediat participanților la proces copia încheierii prin scrisoarea de însoțire nr. 6189

(f.d. 177), or, la actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de

către recurenți, astfel, recursul declarat la 05 august 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că la 28 ianuarie 2022, Ghenadie Bușev și Irina

Bușeva au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

casarea acesteia.

Prin încheierea din 15 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Ghenadie Bușev și Irina Bușeva, împotriva hotărârii din 26

ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a comunicat apelanților că

necesită să prezinte apelul motivat și dovada de plată a taxei de stat la depunerea

cererii de apel în mărime de 18 750 de lei, acordându-le pentru aceasta un termen de

10 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea

neajunsurilor. S-a explicat apelanților că, în caz contrar cererea de apel nu va fi

considerată depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

La 16 mai 2022, Ghenadie Bușev va depus o cerere prin care a indicat că,

conducându-se de art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă, este nevoit să renunțe la

acțiune din cauza imposibilității achitării taxei de stat.

La 16 mai 2022, în interiorul termenului acordat de instanță, Irina Bușeva a

prezentat apelul motivat, solicitând anularea parțială a contractelor de ipotecă nr.

1126, 1127 și 1128 din 06 martie 2018, totodată, apelanta a solicitat scutirea de la

plata taxei de stat, indicând în acest sens asupra prevederilor art. 85 alin. (1) Cod de

procedură civilă, unde se menționează că de taxa de stat pentru judecarea cauzelor

civile se scutesc reclamanții în acțiunile de protecție a drepturilor consumatorilor.

Prin încheierea din 23 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

cu privire la scutirea de la plata taxei de stat depusă de Irina Bușeva, ca fiind

neîntemeiată și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de apelanta Irina Bușeva

3

împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a

comunicat apelantei Irina Bușeva că necesită să prezinte dovada de plată a taxei de

stat la depunerea cererii de apel în mărime de 11 786,80 de lei (conform cerințelor

invocate și concretizate în cererea de apel depusă la data de 16 mai 2022),

acordându-i pentru aceasta un termen suplimentar de 7 zile din momentul primirii

copiei de pe încheierea în cauză pentru înlăturarea neajunsurilor. S-a explicat

apelantei Irina Bușeva că, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă

și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Încheierea din 23 mai 2022 a Curții de apel Chișinău a fost expediată în adresa

apelantei Irina Bușeva prin intermediul serviciului poștal, fiind recepționată de

acesta la data de 21 iunie 2022, astfel termenul limită de înlăturare a neajunsurilor a

fost data de 28 iunie 2022, inclusiv.

Or, urmare a neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea

din 23 mai 2022, prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a

restituit apelul declarat de apelanta Irina Bușeva, împotriva hotărârii din 26 ianuarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul neînlăturării, în interiorul

termenului acordat de instanță, a neajunsurilor indicate în încheierea din 23 mai 2022

a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-

o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de

apel, în cazul în care apelanta nu s-a conformat dispozițiilor din încheierea prin care

nu s-a dat curs cererii de apel, și nu a prezentat dovada de achitare a taxei de stat.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În sensul art. 111 alin. (1) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, statuează că dacă actul de

procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă

organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la

care încetează operațiunile respective.

Întru interpretarea normelor precitate este cert că în cazul în care instanța de

judecată a stabilit data și ora până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea)

procesuală, partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea

(operațiunea) respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție

judecătoresc. Termenul imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător)

4

este unul obligatoriu și peremptoriu, acelui prevăzut de lege. Mai mult ca atât, în

cazul în care actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească

ori într-o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se încheie

programul lor sau la care încetează operațiunile respective.

Astfel, la caz, instanța de apel just a remarcat faptul că termenul acordat pentru

înlăturarea neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este

unul imperativ, corespunzător, corect a conchis că omisiunea respectivă este

imputabilă apelantei, lipsa diligenței devenind culpabilă și opozabilă acesteia.

De altfel, în temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În acest context, instanța de apel corect a învederat că apelanta cunoscând că a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, fără a fi întrunite condițiile

stabilite de lege la depunerea acesteia, avea obligația de a întreprinde toate măsurile

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany,

nr.7557/03 din 11.09.2007) de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și de a

îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de apelant.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se

aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție,

justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de

dispoziție judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-

limită (termen de perimare) pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat

pentru cererea de chemare în judecată sau cererea de apel motivat, astfel încât acesta

urmează să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să

prezinte actele enunțate și să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de

judecată) cel târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță. O altă abordare

decât aceasta va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

Astfel, neîndeplinirea indicațiilor din încheierea de a nu da curs, în termenul

stabilit, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul

legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.

Colegiul învederează că conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra

Moldovei, cererea nr. 15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012),

principiul egalității armelor este unul din elementele noțiunii mult mai largi a

procesului echitabil, care prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o

posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o

situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. Curtea notează că aplicarea

regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul

egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași

mijloace pentru a prezenta argumentele sale (Varnima Corporation International

S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00,

VIII).

În circumstanțele expuse se impune concluzia, că însuși apelanta nu a respectat

drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de procedură în

5

măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce încălcarea

drepturilor sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate de lege în

termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art. 27 alin.

(1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea

participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul

subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea de a nu da curs

de către apelant, în circumstanțele descrise și în termenul stabilit de instanță, a impus

adoptarea soluției de restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor

art. 14 și 16 din Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO

principiului preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță,

încheierea instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri

necesare pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a

procedurii, este obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța

de judecată, care a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile

fundamentale a procedurii civile.

Deci, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a restitui

cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel în termenul stabilit. Or, exonerarea arbitrară a

apelantului de sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în

sensul prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces

echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de

a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară

în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de

jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia una din caracteristicile

constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui

publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor,

stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest

sens.

În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că conform art. 2 alin. (1)

Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele

judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția

Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.

Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă

dispozițiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod.

Totodată, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41

importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această

exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile

publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici,

exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite

de lege, motiv din care, părțile în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale

pozitive întru exercitarea corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță,

apelantul nu a depus suficiență diligență, în vederea exercitării obligaților

procedurale avute.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din

13 iulie 2022, în cazul în care apelanta nu și-a exercitat în volum deplin drepturile

procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acestuia.

6

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ghenadie Bușev și Irina Bușeva.

Se menține încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Bușev și Irina Bușeva

împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni și notarul

Valeria Raciula cu privire la recunoașterea nulității contractelor de ipotecă, anularea

înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile despre interdicțiile aplicate și

recunoașterea lipsei datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

7