2ra-1457/22 — Modificarea cuantumului pensiei alimentare

Dosarul nr. 2ra–1457/22

2-21103902-01-2ra-07102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Roșca Eleonora, reprezentată

de avocatul Ursu Olga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roșca Eleonora

împotriva lui Strișca Valerii cu privire la modificarea pensiei pentru întreținerea

copiilor minori,

împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Roșca Eleonora și cererea de apel depusă de

Strișca Valerii și menținută hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru),

con st ată:

La 07 iulie 2021, Roșca Eleonora a depus cererea de chemare în judecată

împotriva lui Strișca Valerii cu privire la modificarea pensiei pentru întreținerea

copiilor minori.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 02 august 2007, a înregistrat căsătoria cu

pârâtul Strișca Valerii. Din căsătorie s-au născut doi feciori, iar la 06 ianuarie 2012

căsătoria a fost desfăcută.

Totodată, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 septembrie

2011, a fost încasat de la Strișca Valerii în beneficiul Eleonorei Strișca, pensia de

întreținere pentru copii minori, în mărime de 1/3 din salariu și alte venituri, începând

cu 23 august 2011 până la atingerea majoratului de către copii.

Reclamanta a menționat că este nevoită să se adreseze cu prezenta cerere de

chemare în judecată, or pensia de întreținere a copiilor minori achitată lunar de către

Valerii Strișca este una prea mică în coraport cu necesitățile zilnice de întreținere a

1

copiilor, făcând referire la extrasul de pe card, potrivit căruia suma achitată de către

pârât pentru întreținerea copiilor minori nu ajunge nici chiar 1000 lei pentru ambii

copii. Astfel, tatăl nu manifestă responsabilitate și interes față de obligațiunile

părintești, iar reclamanta de una singură este în imposibilitate de a acoperi toate

cheltuielile legate de întreținerea copiilor minori, de dezvoltarea fizică, intelectuală

și spirituală a acestora, or, sumele achitate de pârât nu acoperă nici cuantumul

minimului necesar de existență stabilit de Biroul Național de Statistică.

Reclamanta a solicitat să fie luată în considerație necesitatea asigurării

interesului superior ai copiilor, tinând cont de informația eliberată de Biroul Național

de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil și în pofida

faptului că acest minim de existență urmează a fi asigurat de ambii părinți, în părți

egale, și să se dispună modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori de la 1/3 cotă - parte din salariu și alte venituri într-o sumă bănească fixă,

achitată lunar în mărime de 2000 lei pentru fiecare copil, sumă ce va fi una echitabilă

și de natură să contribuie la asigurarea unei întrețineri materiale corespunzătoare a

minorilor, luând în considerare că minimumul de existentă este în continuă creștere.

Potrivit informației statistice a Biroului Național de Statistică, minimul de

existență în semestrul II al anului 2020, pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7-

17 ani este de 2628,30 de lei. Atrage atenția că minimul de existență, stabilit de

Biroul Național de Statistică, reprezintă minimul de existență, însă nu asigură o

dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială în mod deplin a unui copil

minor de vârsta respectivă.

De altfel, minimul de existență reprezintă volumul minimal de bunuri materiale

și servicii necesare pentru satisfacerea cerințelor primordiale, asigurarea menținerii

sănătății și susținerii viabilității omului, iar informația Biroului Național de Statistică

în acest sens, este doar cu titlu de informare și nu una obligatorie. Un copil are nevoie

și are și dreptul să beneficieze de o creștere în condiții, care să asigure dezvoltarea

fizică, mentală, spirituală, morală și socială în mod deplin, iar condițiile se asigură

de către părinți.

În viziunea reclamantei stabilirea pensiei pentru întreținerea copilului minor,

reieșind din minimul de existență, vine în contradicție cu Convenția cu privire la

drepturile copilului, potrivit căreia, răspunderea pentru creșterea copilului și

asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților. Aceștia trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

În instanță reclamanta a solicitat modificarea pensiei de întreținere a copiilor

minori stabilită prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 septembrie

2011, și anume să se încaseze de la Valerii Strișca în beneficiul Eleonorei Roșca

(Strișca) pensia de întreținere pentru copiii minori, în suma fixă de 2000 lei lunar

pentru fiecare copil, de la data depunerii cererii și până la atingerea majoratului de

către copii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 ianuarie 2022

cererea de chemare în judecată depusă de Roșca Eleonora a fost admisă parțial.

A fost modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copiilor minori stabilit

anterior prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nr.2-4114/11 din 21

septembrie 2011, și s-a încasat de la Strișca Valerii în beneficiul reclamantei Roșca

Eleonora pensia pentru întreținerea copiilor minori, în suma fixă de 1500 de lei lunar

pentru fiecare copil, începând cu data înaintării acțiunii în judecată – 07 iulie 2021

și până la atingerea majoratului copiilor.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

A fost încasată de la Strișca Valerii în beneficiul statului taxa de stat în suma

de 100 de lei.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Roșca Eleonora și cererea de apel depusă de Strișca Valerii și

menținută hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a admite parțial acțiunea reclamantei, instanțele ierarhic inferioare au

reținut că, coșul minim de întreținere lunară a unui copil în vârsta de 7-17 ani a

constituit în semestrul I al anului 2021 în orașe mari, suma de 2512,60 de lei, la caz

însă a fost dispusă încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 1500 lei pentru

fiecare copil, iar raportat la ambii părinți aceasta ar constitui suma de 3000 lei pentru

fiecare copil, or ambii părinți sunt obligați să contribuie la întreținerea copilului în

egală măsură.

La 12 septembrie 2022 (prin oficiul poștal), Roșca Eleonora, reprezentată de

avocatul Ursu Olga, a contestat cu recurs decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și modificarea hotărârii primei instanțe cu prin

încasarea integrală a sumei solicitate.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel

a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod arbitrar probele.

La 07 noiembrie 2022 (prin poștă electronică), Strișca Valerii, reprezentat de

avocatul Dumitriu Valeriu, a depus o referință la recursul declarat de către Roșca

Eleonora, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 18 mai

2022, expediată în adresa părților la 21 iulie 2022. Astfel, se constată că recurenta s-

a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de

apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Roșca Eleonora, reprezentată de avocatul Ursu Olga, inadmisibil, din

3

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Roșca Eleonora, reprezentată de avocatul

Ursu Olga, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în

mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

4

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Roșca Eleonora, reprezentată de avocatul Ursu

Olga.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Roșca Eleonora,

reprezentată de avocatul Ursu Olga.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5