3ra-930/22 — contestarea actului administrativ

3ra-930/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-930/22

2-20129488-01-3ra-13092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Furdui împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă :

La data de 19 octombrie 2020, Furdui Sergiu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, concretizată pe parcursul examinării cauzei, reclamantul

a indicat că, la 06 august 2020 cu nr. 1699/do a înregistrat la Casa Națională de

Asigurări Sociale cererea cu privire la recalcularea și achitarea pensiei.

A menționat că, a exercitat funcția de judecător din 27 iulie 1990, parcurgând

următoarele trepte ale sistemului judecătoresc: la Judecătoria Hîncești (27.07.1990

- 24.08.1996); la Tribunalul Chișinău (24.08.1996-27.07.2000); la Curtea de Apel

a Republicii Moldova (27.07.2000-05.06.2003); la Curtea Supremă de Justiție

(05.06.2003-26.12.2012) și la Curtea de Apel Chișinău (din 28.12.2012 până la

înaintarea acțiunii).

Potrivit pct. 1 din Hotărârea CSM nr.633-44 din 06 decembrie 2011,

completată cu Hotărârea CSM nr.206-14 din 10 aprilie 2012, începând, cu 06

decembrie 2011 și până la 10 mai 2012 a exercitat mandatul de președinte al

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, vicepreședinte al Curții Supreme de

Justiție, fiind salarizat lunar din funcția respectivă.

A explicat că, la împlinirea vârstei de 50 de ani, începând cu 26 martie 2012,

Casa Națională de Asigurări Sociale, i-a stabilit, pensie în mărime de 80% din

salariul lunar de președinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție,

vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, astfel până în prezent este beneficiarul

1

acestei categorii de pensie. Pensia judecătorului necesită a fi recalculată și

respectiv, achitată în funcție de salariul mediu lunar stabilit prin lege. În cazul dat

Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i recalculeze și să achite pensia

pensia reclamantului, în corespundere cu prevederile art. 32 alin.(l) din Legea cu

privire la statutul judecătorului, în mărime de 80%, reieșind din salariul mediu

lunar al Președintelui Curții Supreme de Justiție în exercițiu.

Reclamantul a solicitat recalcularea și achitarea pensiei în mărime

corespunzătoare pentru perioada cuvenită în condițiile și limitele legii.

Reclamantul a relatat că, nu a primit nici un răspuns de la Casa Națională de

Asigurări Sociale, adică nu a fost informat despre rezultatul examinării cereri din

06 august 2020.

A invocat că, despre refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr.F-

1699/20 din 21.08.2020 reclamantul a luat cunoștință la data 22.10.2020, urmare

înaintării de către Furdui Sergiu la data 02.10.2020 cererii prealabilă înregistrate cu

nr.F-2209/20.

A afirmat că, la data 22.10.2020 a recepționat prin poșta simplă răspuns la

cererea sa prealabilă, la care pârâtul Casa Națională dc Asigurări Sociale a RM a

atașat pretinsul răspuns din 21.08.2020 pe care reclamantul după cum a menționat

nu l-a primit. În acest context, din răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a

RM cu nr. de ieșire f-1699/20 din 21.08.2020, în esență se menționează că temei de

recalculare a pensiei nu este, iar în cazul dezacordului cu acest răspuns, este în

drept de a-l contesta în termen de 30 zile în instanța contenciosului administrativ,

Judecătoria Chisinău, sediul Rîșcani.

Totodată, din răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr. de

ieșire F-2209/20 din 20.10.2020, a fost informat că asupra solicitărilor înaintate

autoritatea publică s-a expus deja prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale a RM cu nr. de ieșire F-1699/20 din 21.08.2020, astfel dacă după

expedierea răspunsului la cererea petiționarului, se depune o cerere prealabilă, ea

este considerată și petiție cu același obiect și nu se examinează, dar numai se

anexează la dosar.

Potrivit certificatului nr.371 din 02.06.2021 eliberat de Curtea Supremă de

Justiție, ultima a informat că în conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 328

din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, pentru

activitatea desfășurată, judecătorul Curții Supreme de Justiție are dreptul la un

salariu lunar care constă din: salariul de funcție; sporul pentru exercitarea unor

funcții de conducere.

Conform prevederilor art.4 alin. 4 din Legea privind salarizarea judecătorilor

și procurorilor, salariul de funcție al judecătorului din cadrul Curții Supreme de

Justiție se stabilește în cuantum de: 4.8 salarii medii pe economie pentru

judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de până la 16 ani;

5.0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în

funcția de judecător de peste 16 ani.

Totodată, potrivit art. 101 alin. (1) al Legii 328 din 23 decembrie 2013

privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție ai judecătorilor

se reexaminează anual la data de 1 aprilie.

Reieșind din cele expuse mai sus, salariul lunar al Vicepreședintelui Curții

Supreme de Justiție constituia: 01 aprilie 2015 - XXXXX (XXXXX lei (5.0 x 4

172.0 lei x 100 %) și XXXXX lei (XXXXX x 15%); 01 aprilie 2016 - XXXXX lei

2

(XXXXX lei (5.0 x XXXXX lei x 100 %) și 3 458 lei (XXXXX x 15 %); 01

aprilie 2017-XXXXX lei (XXXXX lei (5,0 x XXXXX lei x 100%) și 3 813 lei

(XXXXX x 15 %); 01 aprilie 2018 - XXXXX lei (XXXXX lei (5,0 x XXXXX lei

x 100%) și 4 273 lei (XXXXXx 15%). Începând cu 01 decembrie 2018, persoanele

de demnitate publică sunt remunerate în baza Legii nr. 270 din 23.11.2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Conform art. 12 din Legea nr. 270 din 23.1 1.2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, salariul de bază al judecătorilor se stabilește conform

coeficienților de salarizare prevăzuți în anexa nr. 4 din prezenta lege.

Totodată, conform art. 91 din Legea Bugetului de Stat pentru anul 2018 nr.

289/2017, pentru calcularea, a salariilor în sectorul bugetar, se stabilește valoarea

de referință în mărime de 2 600 lei pentru judecătorii din cadrul Curții Supreme de

Justiție.

A precizat că, începând eu 01 decembrie 2018, salariul de funcție de

vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, cu vechimea în muncă în funcția de

judecător de peste 16 ani, constituie suma de XXXXX lei, format din salariul de

bază XXXXX lei (13,65 x XXXXX lei) și sporul lunar pentru gradul de calificare -

judecător de gradul superior, în sumă de 500 lei.

Astfel, începând cu 01 aprilie 2015 și până în prezent CNAS nu a calculat și

nu a achitat cuantumul pensiei în corelație cu mărimea salariului lunar al

Vicepreședintelui Curții Supreme în exercițiu. În acest context, salariul lunar al

Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție constituia din 01 aprilie 2015 -

XXXXX lei, din 01 aprilie 2016 - XXXXX lei, din 01 aprilie 2017-XXXXX lei,

din 01 aprilie 2018 - XXXXX lei, din 01 decembrie 2018-XXXXX lei.

Potrivit extrasului din cont pentru anul 2020, Casa Națională de Asigurări

Sociale a calculat și a achitat lunar pensia reclamantului în cuantum de numai

XXXXX lei. Respectiv, pensia reclamantului urma a fi calculată și achitată lunar în

proporție de 80% din aceste valori și era egală după cum urmează: perioada 01.04.

2015- 01.03.2016 (XXXXX x 80%)- XXXXX lei x 12 - XXXXX de lei; perioada

01.04.2016- 01.03.2017(XXXXX x 80%) = XXXXX lei x 12 = XXXXX lei;

perioada 01.04.2017- 01.03.2018(XXXXX x 80%) - 23 386,4 lei x 12 =XXXXX

lei; perioada 01.04.2018- 30.11.2018(XXXXX x 80%) = XXXXX lei x 8 209

657,6 lei; perioada 01.12.2018- 31.05.2021(XXXXX x 80%) -28792 lei x XXXXX

lei.

În total în perioada 01.04.2015-31.05.2021 Casa Națională de Asigurări

Sociale urma să achite suma de XXXXX lei. Însă, pentru perioadă respectivă Casa

Națională dc Asigurări Sociale ilegal și eronat a calculat și achitat reclamantului

pensia în mărime de XXXXX lei.

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a calculat și nu a achitat

reclamantului o diferență la plata pensiei în mărime de - XXXXX lei.

Reclamantul Furdui Sergiu a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

nr.F1699/20 din 21.08.2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM de a efectua recalcularea cuantumului

pensiei, începând cu 01 aprilie 2015 și pe viitor, din mărimea salariului lunar al

funcției de Vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție în exercițiu, încasarea de la

Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Furdui Sergiu pensia

necalculată și neachitată pentru perioada 01 aprilie 2015 - 31 mai 2021, în sumă de

XXXXX lei.

3

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 iunie 2021, a fost

admisă acțiunea.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalculul

cuantumului pensiei lui Sergiu Furdui, începînd cu 01 aprilie 2015 și pe viitor, în

dependență de valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de salarizare

pentru anul respectiv în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995, în mărime de 80%

din mărimea salariului lunar al funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de

Justiție în exercițiu.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiului lui

Sergiu Furdui diferența de pensie necalculată și neachitată pentru perioada de la 01

aprilie 2015 pînă la 31 mai 2021 în sumă de XXXXX lei.

La data de 14 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu

apel hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 iunie 2021, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.114).

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 iunie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că reieșind din prevederile

art. 91 din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr. 289 din 15 decembrie 2017

și art. 10 alin. (2) din Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nr. 303 din 30

noiembrie 2018, pentru calcularea, începînd cu 01 decembrie 2018 și 01 ianuarie

2019, a salariilor angajaților din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile

Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, s-a

stabilit valoarea de referință în mărime de 2 600 de lei – pentru judecătorii din

cadrul Curții Constituționale, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții

Supreme de Justiție.

S-a invocat că, prevederile cuprinse în art. III din Legea pentru modificarea si

completarea unor acte legislative nr.60 din 04 aprilie 2014, potrivit cărora

judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă sa activeze în funcția de

judecător vor primi pensie în marimea stabilită pînă la data intrării în vigoare a

prezentei legi, contravin art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr.544-XIII din 20 iulie 1995, în care au fost operate modificari tot prin Legea

pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.60 din 04 aprilie 2014 și

potrivit căruia, pensia judecătorului se recalculează ținîndu-se cont de mărimea

salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Mai mult, art.III din Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr.60 din 04 aprilie 2014, la care face referire Casa Natională de

Asigurări Sociale nu se atribuie la Legea cu privire la statutul judecătorilor nr.544-

XIII din 20 iulie 1995, legislatorul omițînd să indice care lege a fost modificată

prin această normă, or, potrivit art. 4 din Legea cu privire la actele legislative

nr.780 din 27 decembrie 2001 (in vigoare până la 12 iulie 2018), actul legislativ

trebuie să corespundă prevederilor tratatelor internaționale la care Republica

Moldova este parte, principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului

internațional, inclusiv legislației comunitare. Actul legislativ trebuie să corespundă

dispozițiilor constituționale și să fie în concordanță cu cadrul juridic existent, cu

sistemul de codificare și unificare a legislației. La elaborarea, adoptarea și

4

aplicarea actului legislativ se respectă principiile: oportunității, coerentei,

consecvenței și echilibrului între reglementările concurente; consecutivității,

predictibilitații normelor juridice; transparenței, publicității.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a relatat că poziția apelantului

precum că, prin Legea nr. 60/2014 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, în vigoare de la 16.05.2014, a fost modificat art. 32 al Legii nr.

544/1995 cu privire la statutul judecătorului care, prevede că pensia judecătorului

se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în

exercițiu, urmează să fie apreciată ca una subiectivă, invocată în scopul de

dezacord cu admiterea acțiunii.

Or, la data intrării în vigoare a legii menționate, reclamantul/intimatul Sergiu

Furdui deja beneficia de dreptul la pensie în mărime de 80% din salariul

judecătorului în exercițiu, prin urmare, norma invocată de către Casa Națională de

Asigurări Sociale nu este aplicabilă speței, întrucât nu are efect retroactiv, or, în

speță Sergiu Furdui a obținut un ”bun” în sensul art. 1 Protocol nr. 1 CEDO, adică

”un drept” înainte de adoptarea și intrarea în vigoare a art. III din Legii nr. 60 din 4

aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (publicată în

Monitorul Oficial nr. 115-119/304 din 16 mai 2014).

Nu pot fi reținute nici alegațiile invocate de Casa Națională de Asigurări

Sociale în cererea de apel precum că odată ce au fost abrogate prevederile art. 32

din Legea nr. 544/1995, ce admiteau recalcularea pensiei judecătorului ținându-se

cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, pensia judecătorilor

care se află în exercițiul funcției nu mai are fundamentare legală de a fi recalculată

odată cu majorarea salariului, deoarece acestea contravin circumstanțelor de fapt și

de drept menționate mai sus.

La data de 27 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale prin

intermediul adresei electronice a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii (f.d.166).

Ulterior, la data de 21 septembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a

prezentat motivarea recursului (f.d.171-173).

În susținerea recursului a invocat că, odată ce au fost abrogate prevederile art.

32 din Legea nr. 544/1995, ce admiteau recalcularea pensia judecătorului ținându-

se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, pensia

judecătorilor care se află în exercițiul funcției nu mai are fundamentare legală de a

fi recalculată odată cu majorarea salariului, acest fapt fiind rezervat doar

judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă, precum și indică alin. (3) art.32 din Legea nr.

544/1995.

A relatat că instanțele inferioare au interpretat eronat conținutul acestuia. Or,

legislatorul la art. III al Legii nr. 60 din 04.04.2014, a indicat cu precizie și fără

echivoc la care judecători s-a referit – „judecătorii care beneficiază de plata

pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător„ , adică nicidecum la cei ce

se vor pensiona pe viitor.

Complementar, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că potrivit art.6

alin.(2) și (3) din Codul Civil, legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs

de realizare la data intrării sale în vigoare. Astfel, de la data intrării în vigoare a

legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în care legea nouă

5

prevede altfel.

Prin urmare, se constată că intimatul devenind pensionar în anul 2005, a

beneficiat de recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului

judecătorului în exercițiu (în anul 2014), deoarece legea prevedea această

recalculare. Iar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 60/2014, legea nu mai

prevede recalcularea pensiei judecătorului în exercițiul funcției, astfel relațiile

beneficiarului de pensie în raport cu Casa Națională de Asigurări Sociale, cad sub

guvernarea legii noi, deoarece sunt relații în curs de realizare și urmează să fie

guvernate de legile în vigoare la momentul realizării.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2022, Casa

Națională de Asigurări Sociale prin intermediul adresei electronice a depus recurs

nemotivat la 27 iunie 2022. Decizia motivată din 14 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de

06 septembrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.164).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 27 iunie 2022, iar recursul motivat la 21 septembrie

2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

6

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8