3ra-930/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-930/22 2-20129488-01-3ra-13092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, V.Negru, Gr.Dașchevici) Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Furdui împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, c o n s t a t ă : La data de 19 octombrie 2020, Furdui Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, concretizată pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a indicat că, la 06 august 2020 cu nr. 1699/do a înregistrat la Casa Națională de Asigurări Sociale cererea cu privire la recalcularea și achitarea pensiei. A menționat că, a exercitat funcția de judecător din 27 iulie 1990, parcurgând următoarele trepte ale sistemului judecătoresc: la Judecătoria Hîncești (27.07.1990 - 24.08.1996); la Tribunalul Chișinău (24.08.1996-27.07.2000); la Curtea de Apel a Republicii Moldova (27.07.2000-05.06.2003); la Curtea Supremă de Justiție (05.06.2003-26.12.2012) și la Curtea de Apel Chișinău (din 28.12.2012 până la înaintarea acțiunii).

Potrivit pct. 1 din Hotărârea CSM nr.633-44 din 06 decembrie 2011, completată cu Hotărârea CSM nr.206-14 din 10 aprilie 2012, începând, cu 06 decembrie 2011 și până la 10 mai 2012 a exercitat mandatul de președinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, fiind salarizat lunar din funcția respectivă. A explicat că, la împlinirea vârstei de 50 de ani, începând cu 26 martie 2012, Casa Națională de Asigurări Sociale, i-a stabilit, pensie în mărime de 80% din salariul lunar de președinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, astfel până în prezent este beneficiarul 1 acestei categorii de pensie.

Pensia judecătorului necesită a fi recalculată și respectiv, achitată în funcție de salariul mediu lunar stabilit prin lege. În cazul dat Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i recalculeze și să achite pensia pensia reclamantului, în corespundere cu prevederile art. 32 alin.(l) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în mărime de 80%, reieșind din salariul mediu lunar al Președintelui Curții Supreme de Justiție în exercițiu. Reclamantul a solicitat recalcularea și achitarea pensiei în mărime corespunzătoare pentru perioada cuvenită în condițiile și limitele legii.

Reclamantul a relatat că, nu a primit nici un răspuns de la Casa Națională de Asigurări Sociale, adică nu a fost informat despre rezultatul examinării cereri din 06 august 2020. A invocat că, despre refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr.F- 1699/20 din 21.08.2020 reclamantul a luat cunoștință la data 22.10.2020, urmare înaintării de către Furdui Sergiu la data 02.10.2020 cererii prealabilă înregistrate cu nr.F-2209/20. A afirmat că, la data 22.10.2020 a recepționat prin poșta simplă răspuns la cererea sa prealabilă, la care pârâtul Casa Națională dc Asigurări Sociale a RM a atașat pretinsul răspuns din 21.08.2020 pe care reclamantul după cum a menționat nu l-a primit.

În acest context, din răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu nr. de ieșire f-1699/20 din 21.08.2020, în esență se menționează că temei de recalculare a pensiei nu este, iar în cazul dezacordului cu acest răspuns, este în drept de a-l contesta în termen de 30 zile în instanța contenciosului administrativ, Judecătoria Chisinău, sediul Rîșcani. Totodată, din răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr. de ieșire F-2209/20 din 20.10.2020, a fost informat că asupra solicitărilor înaintate autoritatea publică s-a expus deja prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu nr. de ieșire F-1699/20 din 21.08.2020, astfel dacă după expedierea răspunsului la cererea petiționarului, se depune o cerere prealabilă, ea este considerată și petiție cu același obiect și nu se examinează, dar numai se anexează la dosar.

Potrivit certificatului nr.371 din 02.06.2021 eliberat de Curtea Supremă de Justiție, ultima a informat că în conformitate cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, pentru activitatea desfășurată, judecătorul Curții Supreme de Justiție are dreptul la un salariu lunar care constă din: salariul de funcție; sporul pentru exercitarea unor funcții de conducere. Conform prevederilor art.4 alin. 4 din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariul de funcție al judecătorului din cadrul Curții Supreme de Justiție se stabilește în cuantum de: 4.8 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de până la 16 ani; 5.0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de peste 16 ani.

Totodată, potrivit art. 101 alin. (1) al Legii 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție ai judecătorilor se reexaminează anual la data de 1 aprilie. Reieșind din cele expuse mai sus, salariul lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție constituia: 01 aprilie 2015 - XXXXX (XXXXX lei (5.0 x 4 172.0 lei x 100 %) și XXXXX lei (XXXXX x 15%); 01 aprilie 2016 - XXXXX lei 2 (XXXXX lei (5.0 x XXXXX lei x 100 %) și 3 458 lei (XXXXX x 15 %); 01 aprilie 2017-XXXXX lei (XXXXX lei (5,0 x XXXXX lei x 100%) și 3 813 lei (XXXXX x 15 %); 01 aprilie 2018 - XXXXX lei (XXXXX lei (5,0 x XXXXX lei x 100%) și 4 273 lei (XXXXXx 15%). Începând cu 01 decembrie 2018, persoanele de demnitate publică sunt remunerate în baza Legii nr. 270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Conform art. 12 din Legea nr. 270 din 23.1 1.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, salariul de bază al judecătorilor se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în anexa nr. 4 din prezenta lege. Totodată, conform art. 91 din Legea Bugetului de Stat pentru anul 2018 nr. 289/2017, pentru calcularea, a salariilor în sectorul bugetar, se stabilește valoarea de referință în mărime de 2 600 lei pentru judecătorii din cadrul Curții Supreme de Justiție. A precizat că, începând eu 01 decembrie 2018, salariul de funcție de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, cu vechimea în muncă în funcția de judecător de peste 16 ani, constituie suma de XXXXX lei, format din salariul de bază XXXXX lei (13,65 x XXXXX lei) și sporul lunar pentru gradul de calificare - judecător de gradul superior, în sumă de 500 lei.

Astfel, începând cu 01 aprilie 2015 și până în prezent CNAS nu a calculat și nu a achitat cuantumul pensiei în corelație cu mărimea salariului lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme în exercițiu. În acest context, salariul lunar al Vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție constituia din 01 aprilie 2015 - XXXXX lei, din 01 aprilie 2016 - XXXXX lei, din 01 aprilie 2017-XXXXX lei, din 01 aprilie 2018 - XXXXX lei, din 01 decembrie 2018-XXXXX lei. Potrivit extrasului din cont pentru anul 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a calculat și a achitat lunar pensia reclamantului în cuantum de numai XXXXX lei. Respectiv, pensia reclamantului urma a fi calculată și achitată lunar în proporție de 80% din aceste valori și era egală după cum urmează: perioada 01.04.

2015- 01.03.2016 (XXXXX x 80%)- XXXXX lei x 12 - XXXXX de lei; perioada 01.04.2016- 01.03.2017(XXXXX x 80%) = XXXXX lei x 12 = XXXXX lei; perioada 01.04.2017- 01.03.2018(XXXXX x 80%) - 23 386,4 lei x 12 =XXXXX lei; perioada 01.04.2018- 30.11.2018(XXXXX x 80%) = XXXXX lei x 8 209 657,6 lei; perioada 01.12.2018- 31.05.2021(XXXXX x 80%) -28792 lei x XXXXX lei. În total în perioada 01.04.2015-31.05.2021 Casa Națională de Asigurări Sociale urma să achite suma de XXXXX lei. Însă, pentru perioadă respectivă Casa Națională dc Asigurări Sociale ilegal și eronat a calculat și achitat reclamantului pensia în mărime de XXXXX lei. Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a calculat și nu a achitat reclamantului o diferență la plata pensiei în mărime de - XXXXX lei.

Reclamantul Furdui Sergiu a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul nr.F1699/20 din 21.08.2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM de a efectua recalcularea cuantumului pensiei, începând cu 01 aprilie 2015 și pe viitor, din mărimea salariului lunar al funcției de Vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție în exercițiu, încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Furdui Sergiu pensia necalculată și neachitată pentru perioada 01 aprilie 2015 - 31 mai 2021, în sumă de XXXXX lei. 3 Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 iunie 2021, a fost admisă acțiunea.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalculul cuantumului pensiei lui Sergiu Furdui, începînd cu 01 aprilie 2015 și pe viitor, în dependență de valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de salarizare pentru anul respectiv în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995, în mărime de 80% din mărimea salariului lunar al funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție în exercițiu. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiului lui Sergiu Furdui diferența de pensie necalculată și neachitată pentru perioada de la 01 aprilie 2015 pînă la 31 mai 2021 în sumă de XXXXX lei.

La data de 14 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 iunie 2021, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.114).

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 iunie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că reieșind din prevederile art. 91 din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr. 289 din 15 decembrie 2017 și art. 10 alin. (2) din Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nr. 303 din 30 noiembrie 2018, pentru calcularea, începînd cu 01 decembrie 2018 și 01 ianuarie 2019, a salariilor angajaților din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, s-a stabilit valoarea de referință în mărime de 2 600 de lei – pentru judecătorii din cadrul Curții Constituționale, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție.

S-a invocat că, prevederile cuprinse în art. III din Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative nr.60 din 04 aprilie 2014, potrivit cărora judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă sa activeze în funcția de judecător vor primi pensie în marimea stabilită pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravin art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995, în care au fost operate modificari tot prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.60 din 04 aprilie 2014 și potrivit căruia, pensia judecătorului se recalculează ținîndu-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Mai mult, art.III din Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.60 din 04 aprilie 2014, la care face referire Casa Natională de Asigurări Sociale nu se atribuie la Legea cu privire la statutul judecătorilor nr.544- XIII din 20 iulie 1995, legislatorul omițînd să indice care lege a fost modificată prin această normă, or, potrivit art. 4 din Legea cu privire la actele legislative nr.780 din 27 decembrie 2001 (in vigoare până la 12 iulie 2018), actul legislativ trebuie să corespundă prevederilor tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional, inclusiv legislației comunitare. Actul legislativ trebuie să corespundă dispozițiilor constituționale și să fie în concordanță cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare și unificare a legislației.

La elaborarea, adoptarea și 4 aplicarea actului legislativ se respectă principiile: oportunității, coerentei, consecvenței și echilibrului între reglementările concurente; consecutivității, predictibilitații normelor juridice; transparenței, publicității. Din considerentele enunțate, instanța de apel a relatat că poziția apelantului precum că, prin Legea nr. 60/2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la 16.05.2014, a fost modificat art. 32 al Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului care, prevede că pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, urmează să fie apreciată ca una subiectivă, invocată în scopul de dezacord cu admiterea acțiunii.

Or, la data intrării în vigoare a legii menționate, reclamantul/intimatul Sergiu Furdui deja beneficia de dreptul la pensie în mărime de 80% din salariul judecătorului în exercițiu, prin urmare, norma invocată de către Casa Națională de Asigurări Sociale nu este aplicabilă speței, întrucât nu are efect retroactiv, or, în speță Sergiu Furdui a obținut un ”bun” în sensul art. 1 Protocol nr. 1 CEDO, adică ”un drept” înainte de adoptarea și intrarea în vigoare a art. III din Legii nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (publicată în Monitorul Oficial nr. 115-119/304 din 16 mai 2014). Nu pot fi reținute nici alegațiile invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de apel precum că odată ce au fost abrogate prevederile art. 32 din Legea nr. 544/1995, ce admiteau recalcularea pensiei judecătorului ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, pensia judecătorilor care se află în exercițiul funcției nu mai are fundamentare legală de a fi recalculată odată cu majorarea salariului, deoarece acestea contravin circumstanțelor de fapt și de drept menționate mai sus.

La data de 27 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul adresei electronice a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii (f.d.166). Ulterior, la data de 21 septembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului (f.d.171-173).

În susținerea recursului a invocat că, odată ce au fost abrogate prevederile art. 32 din Legea nr. 544/1995, ce admiteau recalcularea pensia judecătorului ținându- se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, pensia judecătorilor care se află în exercițiul funcției nu mai are fundamentare legală de a fi recalculată odată cu majorarea salariului, acest fapt fiind rezervat doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, precum și indică alin. (3) art.32 din Legea nr. 544/1995. A relatat că instanțele inferioare au interpretat eronat conținutul acestuia. Or, legislatorul la art. III al Legii nr. 60 din 04.04.2014, a indicat cu precizie și fără echivoc la care judecători s-a referit – „judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător„ , adică nicidecum la cei ce se vor pensiona pe viitor.

Complementar, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că potrivit art.6 alin.(2) și (3) din Codul Civil, legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. Astfel, de la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în care legea nouă 5 prevede altfel. Prin urmare, se constată că intimatul devenind pensionar în anul 2005, a beneficiat de recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului judecătorului în exercițiu (în anul 2014), deoarece legea prevedea această recalculare. Iar, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 60/2014, legea nu mai prevede recalcularea pensiei judecătorului în exercițiul funcției, astfel relațiile beneficiarului de pensie în raport cu Casa Națională de Asigurări Sociale, cad sub guvernarea legii noi, deoarece sunt relații în curs de realizare și urmează să fie guvernate de legile în vigoare la momentul realizării.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale prin intermediul adresei electronice a depus recurs nemotivat la 27 iunie 2022. Decizia motivată din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 06 septembrie 2022, prin intermediul adresei electronice (f.d.164).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 27 iunie 2022, iar recursul motivat la 21 septembrie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

6 În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 7 d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8