2ra-1230/22 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1230/2022

2-19178330-01-2ra-02092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Dubalari Larisa și de

către Guțu Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Dubălari Larisa

împotriva lui Ion Guțu cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 noiembrie 2019, Dubalari Larisa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Guțu Ion cu privire la încasarea sumei de 240 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

În motivarea cererii a indicat că, mai mult de 10 ani este supusă calomnierii

din partea lui Ion Guțu, fostul ginere, care s-a aflat în căsătorie cu fiica sa, Guțu

Elena. Chiar de la încheierii căsătoriei le-a oferit casă și masă, iar ulterior, Guțu

Ion a insistat să-i cumpere apartament pe numele său, însă primind refuz, a adresat

amenințări și injurii. Banii de la nuntă achitați tot ea, Guțu Ion a vrut să-i dea cu

împrumut ca să trăiască din dobândă, însă ea și fiica s-au împotrivit.

La numai trei luni după ce s-a născut nepoțica, Guțu Ion și-a luat lucrurile și a

plecat din familie, refuzând să contribuie la întreținerea copilului. A rămas dînsa ca

bunică în vârstă de 70 ani, să aibă grijă și să ajute financiar, cât și moral fiica și

nepoțica.

A relatat că timp de patru ani până la adoptarea hotărârii privind desfacerea

căsătoriei, Guțu Ion nu a contribuit cu nimic la întreținerea copilului. Pîrîtul a

acumulat datorii enorme la pensia alimentară de peste 46 000 de lei pentru anii

2017-2018. Recent, le-a acționat în judecată solicitând modificarea cuantumului

pensiei alimentare, modalitatea de calcul a acesteia și obligarea reclamantei de a

respecta graficul de întrevederi stabilit de către Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Botanica.

Reclamanta a menționat că, a investit toate rezervele sale pentru a procura

1

copilului apartament cu trei camere, pentru asigurarea copilului cu tot ce este

necesar.

Ulterior, Dubalari Larisa a depus cerere de completare a cerințelor prin care a

solicitat încasarea de la Guțu Ion a sumei de 1 240 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat.

În motivarea cererii a indicat că, la data de 19 decembrie 2019, după finisarea

ședinței de judecată privind încasarea pensiei alimentare, pârâtul fiind în incinta

Judecătoriei, pe adresa mun. xxxx, a agresat-o fizic, fapt stabilit de către organele

de drept. În urma sesizării, în privința lui Guțu Ion a fost întocmit un proces-verbal

cu privire la contravenție în baza art. 354 din Codul contravențional, fiindu-i

aplicată sancțiune sub formă de amendă. În urma leziunilor primite a avut nevoie

de ajutor medical, tratament medicamentos și regim limitat o săptămână de zile. A

afectat-o faptul că a fost bătută în fața fiicei sale și a nepoatei minore, care a plâns,

s-a stresat și refuză să comunice cu persoanele de gen masculin, deoarece le

consideră violente.

A mai invocat că s-a adresat în instanța de judecată și a obținut o ordonanță de

protecție în privința pârâtului.

A solicitat reclamanta încasarea de la Guțu Ion a prejudiciului moral pentru

suferințele morale și psihice.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dubalari Larisa

împotriva lui Guțu Ion cu privire la repararea prejudiciului moral.

S-a încasat de la Guțu Ion în beneficiul Larisei Dubalari suma de 500 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 27 septembrie 2021, Dubalari Larisa, a depus cerere de apel prin care a

solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii

noi, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

La 11 octombrie 2021, Guțu Ion, a depus cerere de apel prin care a solicitat

casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi, prin care să fie

respinsă integral cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Guțu Ion, a fost admis apelul declarat de Larisa Dubalari, modificată

hotărârea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin

majorarea sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral de la suma de 500 de lei, la

suma de 2 000 de lei.

S-a încasat de la Guțu Ion în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 75 de

lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că la determinarea

compensației pentru prejudiciul moral o importanță deosebită au avut-o valorile

morale lezate pentru persoana învinuită urmare a acțiunilor ilicite ale altei

persoane. În cazul suportării unui prejudiciu moral, fiecare persoană prejudiciată

acordă o prețuire diferită valorilor lezate. Astfel, având în vedere principiile

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat,

caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, instanța a

apreciat cuantumul prejudiciului moral la suma de 2 000 de lei, ca fiind o

compensație ce ar aduce o satisfacție echitabilă Larisei Dubalari.

A mai relatat Curtea de Apel Chișinău că la stabilirea cuantumului

2

despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, care să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie venituri nejustificative. Or, suma de 2 000 de lei constituie o

satisfacție echitabilă și rezonabilă, proporțională criteriilor stabilite și

circumstanțelor cazului.

La 12 august 2022, Dubalari Larisa, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel din 14 iunie 2022 prin care a solicitat casarea în parte a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă integral

cererea de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că instanța de apel, corect a apreciat

faptul încălcării dreptului recurentei, însă în partea încasării prejudiciului moral

soluția instanței de apel este incorectă. Dauna morală constă în atingerea adusă

personalității, demnității, onoarei, prestigiului profesional și altor valori similare.

Menționează recurenta că suma prejudiciului moral este foarte mizeră și este

disproporțională în raport cu prejudiciul adus. Astfel, instanțele de judecată

urmează să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei

ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu.

La 20 octombrie 2022, Guțu Ion, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat casarea deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța a denaturat esența relațiilor

juridice care urmau să fie aplicate cazului dat, astfel denaturând esența litigiului.

De asemenea au fost aplicate eronat normele de drept material și procedural, iar

concluziile, motivele și argumentele invocate în conținutul hotărârii sunt

neîntemeiate și ilegale, deoarece sunt contradictorii și lipsite de o justificare legală.

A relatat recurentul că prin comportamentul său nici unul din drepturile

personale nepatrimoniale ale reclamantei, Dubalari Larisa, nu au fost prejudiciate.

La 02 septembrie 2022 și la 21 octombrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa intimaților copiile cererilor de recurs, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisorile de însoțire

anexate la materialele dosarului (f.d. 33, 42, vol. 2).

La 27 octombrie 2022, Dubalari Larisa, a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Guțu Ion.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 14

iunie 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data de 23

august 2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 18, vol.2).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Dubalari Larisa a depus cerere de recurs

la 12 august 2022, iar Guțu Ion, a depus cerere de recurs la data de 20 octombrie

2022, astfel, ambii recurenți s-au conformat prevederilor legale, declarând recurs

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

3

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursurilor completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

4

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de către Dubalari

Larisa și de către Guțu Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Dubalari Larisa și de

către Guțu Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

5