2ra-1338/22 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1338/22 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1338/22

2-18172350-01-2ra-20092022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: M. Alexei

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

2 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Denis Staruș în

numele și interesele Verei Cermîh și Cristinei Codreanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vera

Cermîh și Cristina Codreanu împotriva Larisei Cerchez, intervenienți accesorii

Cristina Munteanu, Silvia Deliu și ÎMGFL nr. 3 din Chișinău, cu privire la repararea

prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 5 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 martie 2016, Vera Cermnîh, reprezentată de avocatul Denis Staruș, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Prisăcari cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, Vera Cermnîh a

devenit proprietarul apartamentului nr. 10 din str. Hristo Botev 7/1, mun. Chișinău

din 22 august 2003.

La 6 octombrie 2015, apartamentul reclamantei a fost inundat de către vecina

din apartamentul cu nr. 14 ce aparține pârâtei Elena Prisăcari, care este amplasat

deasupra apartamentului reclamantei.

La 7 octombrie 2015, Inspectoratul de Poliție Botanica, în urma examinării

plângerii, a stabilit cauza inundării apartamentului cu nr. 10, a cărui proprietar este

reclamanta Cermnîh Vera, precum că s-a produs la data de 6 octombrie 2016 din

cauza vecinei de deasupra.

La 22 octombrie 2015, centrul de expertize Imocost la solicitarea reclamantei,

a efectuat evaluarea prejudiciului cauzat a ap. 10 din str. Hristo Botev 7/1, mun.

Chișinău, în urma inundației acestui apartament.

Conform raportului de evaluare, prejudiciul s-a evaluat la suma de 1 360 lei +

2 454,23 lei = 3 814,23 lei.

Reclamanta a achitat suma pentru serviciu de evaluare în sumă de 500 lei.

1

La 9 noiembrie 2016, Vera Cermnîh, prin intermediul avocatului Denis Staruș,

a depus cerere privind atragerea în proces a copârâtei Larisa Cerchez.

Totodată, a depus o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată,

potrivit căreia a solicitat: încasarea solidară din contul pârâtelor Elena Prisăcari și

Larisa Cerchez în beneficiul reclamantei Vera Cermnîh a prejudiciului material

provocat de inundația apartamentului cu nr. 10 în mărime de 3 813,45 lei; a costului

expertizei de 500 lei; încasarea solidară din contul pârâtelor a prejudiciului moral în

mărime de 5 000 lei; încasarea solidară din contul pârâtelor a cheltuielilor pentru

asistență juridică în mărime de 3 000 lei și pentru achitarea taxei de stat în mărime

de 270 lei (vol. I, f.d.56, 63- 64).

La 12 mai 2017 a fost depusă o cerere de chemare în judecată concretizată, din

numele reclamantelor Cermnîh Vera și Codreanu Cristina împotriva pârâtei Cerchez

Larisa, potrivit căreia s-a solicitat: atragerea în proces în calitate de coreclamantă a

Cristinei Codreanu; încasarea din contul pârâtei Larisa Cerchez în beneficiul

reclamantei Vera Cermnîh, cu titlu de prejudiciu material provocat de inundația

apartamentului cu nr. 10 din str. xxxxx, în mărime de 3 813,45 lei și costul

expertizei de 500 lei; încasarea din contul pârâtei Larisa Cerchez în beneficiul

reclamantei Cristina Codreanu a prejudiciului material provocat de inundația

apartamentului cu nr. 6 din str. xxxxx, în mărime de 47 760 lei și costul expertizei

de 500 lei; încasarea din contul pârâtei Larisa Cerchez în beneficiul reclamantei

Vera Cermnîh a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei; încasarea din contul

pârâtei Cerchez Larisa în beneficiul reclamantei Cristina Codreanu a prejudiciului

moral în mărime de 5 000 lei; încasarea din contul pârâtei Larisa Cerchez în

beneficiul reclamantei Vera Cermnîh a cheltuielilor pentru asistență juridică în

mărime de 3 000 lei și a taxei de stat în mărime de 270 lei; încasarea din contul

pârâtei Larisa Cerchez în beneficiul reclamantei Cristina Codreanu a cheltuielilor

pentru asistență juridică în mărime de 3 000 lei și a taxei de stat în mărime de 1

547,80 lei (vol. I f.d.79-81).

În motivarea cererii de chemare în judecată concretizată, s-a menționat că

reclamanta Vera Cermnîh a devenit proprietara ap. 10 din str. Hristo Botev, 7/1,

mun. Chișinău din 22 august 2003.

Apartamentul este amplasat la etajul 3 a blocului locativ cu 5 etaje, iar

reclamanta Cristina Codreanu este proprietara ap. 6 amplasat la etajul 2 al aceluiași

bloc locativ.

La data de 6 octombrie 2015, 20 decembrie 2016, 2 februarie 2017 și 14 martie

2017, apartamentul reclamantei a fost inundat de către vecina din ap. 14, care este

amplasat deasupra apartamentului reclamantei menționate.

Proprietara ap. 14 și 15 din blocul locativ din str.xxxxx, mun. Chișinău este

Larisa Cerchez.

La fel și apartamenul reclamantei Cristina Codreanu la data de 6 octombrie

2015, 20 decembrie 2016, 2 februarie 2017 și 14 martie 2017, a fost inundat de

către vecina din ap. 14 și 15 – Larisa Cerchez și de găzdașii care locuiesc în acele

apartamente.

La data de 7 octombrie 2015, Inspectoratul de Poliție Botanica, în urma

examinării plângerii, a stabilit cauza inundării la data de06 octombrie 2015 a ap. 10,

a cărui proprietar este reclamanta Cermnîh Vera, și anume că s-a produs din cauza

scurgerii apei din ap. 14 (deasupra) str. Hristo Botev, 7/1, mun. Chișinău.

2

La fel, prin actul de constatare din 22 martie 2017, contrasemnat de ÎMGFL nr.

4 s-a constatat că și apartamentul coreclamantei Cristina Codreanu a fost inundat

din motivul scurgerilor de apă din apartamentele de la et. 4 cu nr. 14 și 15 din

str.xxxxx, mun. Chișinău, ce aparțin cu drept de proprietate Larisei Cerchez.

La 22 octombrie 2015, centrul de expertize Imocost, la solicitarea reclamatei

Vera Cermnîh, a efectuat evaluarea prejudiciului cauzat ap. 10, în urma inundației

acestui apartament.

Astfel, conform raportului de evaluare, prejudiciul urmat de scurgerile din

apartamentul pârâtei, s-a evaluat la suma de 3 813,45 lei.

Reclamanta a achitat suplimentar pentru serviciul de evaluare suma de 500 lei.

La 24 martie 2017, centrul de expertize Imocost, la solicitarea coreclamatei

Cristina Codreanu, a efectuat evaluarea prejudiciului cauzat ap. 6, în urma

inundației acestui apartament.

Astfel, conform raportului de evaluare, prejudiciul material s-a evaluat la suma

de 47 760 lei.

Coreclamanta a achitat suplimentar pentru serviciul de evaluare suma de

500,00 lei.

Până la data depunerii cererii date, prejudiciul adus reclamantelor nu a fost

reparat de către pârâtă și reclamanții suferă din această cauză material și moral cu

toate că anterior depunerii acțiunii au fost adresate pretenții prealabile.

Prin încheierea protocolară din 29 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, s-a introdus în calitate de coreclamant în proces Cristina Codreanu alături

de reclamanta Cermnîh Vera (vol. I f.d.145 verso).

Prin hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a încasat de la Larisa Cerchez în beneficiul Verei Cermnîh suma de 4 313,45

lei cu titlu de prejudiciu material, cheltuieli de judecată sub formă de asistență

juridică în mărime de 3 000 lei și 270 lei drept compensare a taxei de stat achitate

de către reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată, în total 7 583,45 lei.

S-a încasat de la Larisa Cerchez în beneficiul Cristinei Codreanu 48 260 lei cu

titlu de prejudiciu material, cheltuieli de judecată sub formă de asistență juridică în

mărime de 3 000 lei și 1 547,80 lei drept compensare a taxei de stat achitate de către

reclamant la depunerea cererii de chemare în judecată, în total suma de 52 807,80

lei.

Cerințele reclamantelor Vera Cermnîh și Cristina Codreanu împotriva Larisei

Cerchez cu privire la încasarea prejudiciului moral s-au respins ca neîntemeiate

(vol. I f.d.152, 155-159).

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel declarată de Turceac Ivan în interesele Larisei Cerchez.

S-a casat hotărârea din 20 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de

Vera Cermnîh și Cristina Codreanu împotriva Larisei Cerchez privind încasarea

prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată, restituind pricina spre

rejudecare în prima instanță la Judecătoria Chișinău, sediul central, în alt complet de

judecată (vol. I, f.d.196-203).

3

Prin încheierea protocolară din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central, s-a introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu ÎMGFL nr.

3 din Chișinău (vol. I, f.d.221).

Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea reprezentantului pârâtei, avocatului Popa Paulian privind

introducerea în proces a intervenienților accesorii.

S-a introdus în procesul la cererea de chemare în judecată înaintată de Vera

Cermnîh și Cristina Codreanu împotriva Larisei Cerchez cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral, în calitate de intervenienți accesorii de partea

pârâtului Cristina Munteanu și Silvia Deliu (vol. II, f.d.14).

La 3 martie 2021 avocatul Staruș Denis în interesele reclamantelor Vera

Cermnîh și Cristina Codreanu a depus o cerere de chemare în judecată concretizată

(vol. II, f.d.40-42), care potrivit temeiurilor de fapt și de drept precum și cerințelor

înaintate, este identică cererii de chemare în judecată concretizată depusă la data de

12 mai 2017 (vol. I, f.d.79-81).

Prin hotărârea din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vera Cermîh și Cristina

Codreanu împotriva Larisei Cerchez cu privire la repararea prejudiciului material și

moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

La 4 octombrie 2021, avocatul Denis Staruș în interesele Verei Cermnîh și

Cristina Codreanu a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 5 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Denis Staruș în interesele Verei Cermnîh și Cristinei Codreanu

și s-a menținut hotărârea din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a conchis că concluzia

primei instanțe că pretenția privind repararea prejudiciului material și a cheltuielilor

aferente de evaluare pentru fiecare reclamantă, sunt neîntemeiate, or contrar celor

invocate în apel, nu au fost prezentate careva probe admisibile, pertinente și

concludente din care să rezulte cert că pretinsa inundație a avut loc ca urmare a

scurgerii din apartamentele pârâtei, vinovăția pârâtei.

La 24 august 2022, prin intermediul poștei, avocatul Denis Staruș în interesele

Verei Cermnîh și Cristinei Codreanu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și hotărârii, cu emiterea unei

decizii noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a

fi casată în baza temeiurilor de recurs prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul

de procedură civilă.

Astfel, a susținut că instanțele eronat și ilegal au menționat că, ca probă

pertinentă urma a fi prezentat un ACT întocmit conform prevederilor p.8 din

Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

4

Referitor la acest aspect, a menționat că p.8 din Regulament se referă la plata

pentru chirie și nu se referă la întocmirea actelor de constatare a scurgerilor din

apartamente.

Totodată Regulamentul indicat eronat de instanța de fond și cea de apel,

prevede doar modalitatea de întocmire a depistărilor scurgerilor de apă în subsolul

blocului locative ce duce la diferența de indicare a volumului de apă la contorul

comun, fapt reflectat în p.9 a Regulamentului.

Astfel, din p.9 din Regulament se deduce că: în cazul depistării scurgerilor din

vina consumatorilor, dacă pe parcursul lunii în rețelele din subsol sau la etajul

tehnic al blocului locativ contorizat nu s-au produs scurgeri, volumele scurgerilor

vor fi achitate de partea vinovată. Scurgerile depistate vor fi confirmate printr-un act

semnat de reprezentantul gestionarului și proprietarul, chiriașul și locatarul

apartamentului / încăperii locuibile în cămin sau încăperii nelocuibile.

În cazul scurgerilor de apă de la rețelele interne ale blocului locativ, se

întocmește un act, semnat de reprezentantul gestionarului și 2-3 locatari, iar

volumul de apă potabilă scursă se trece la pierderile gestionarului sau furnizorului,

în funcție de deservirea rețelelor, conform tarifului stabilit pentru populație.

Astfel, Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor

locative, comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19

februarie 2002 nu prevede o formă strictă a unu ACT ce se întocmește de

gestionarul fondului locative la scurgerile de apă dintre apartamente, acest

regulament se referă doar la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și ne comunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă(pct.1).

Totodată, a menționat că temei sau probă a producerii prejudiciului sau

scurgerii din apartamentul intimatei Larisa Cerchez în apartamentele apelantelor,

acestea au prezentat mai multe acte doveditoare, și anume:

Răspunsul IP Botanica din 7 octombrie 2015 ,unde reprezentantul IP

Botanica, în urma examinarii plîgerii apelantei Cermîh Vera, a stabilit cauza

inundării ap. nr.10, s-a produs din cauza scurgerii apei din ap. 14 (deasupra).

Actul fară număr din luna octombrie 2015 unde se indică că, cauza inundării

apartamentului cu nr.10, este scurgerea apei din ap.14 (deasupra).

Nota ÎMGF1 nr.3 din 2 decembrie 2015 prin care s-a indicat că scurgerea de

apă din ap.14 și 15 a fost oprită și compensarea prejudiciului vecinilor se va efectua

conform deciziei instanței.

Actul de constatare din 22 martie 2017 contrasemnat de reprezentantul ÎMGFL

nr.3 prin care s-a constatat că și apartamentul apelantelor cu nr. 6 și 10 și 11 a fost

inundat din motivul scurgerilor de apă din apartamentele de la et. 4 - cu nr. 14 și 15,

ce aparțin cu drept de proprietate Larisei Cherchez. Acte semnat de 4 persoane.

Răspunsul IP Botanica din 11 septembrie 2019 unde se indică că faptul

sucrgerii din ap.nr.14 a fost examinat și că pentru încasarea prejudiciului conf. art.

1413 este ncesar de a se adresa in instanța de judecata.

Valoarea prejudiciului material a fost determinat și probată prin Raportul de

evaluare din data de 22 octombrie 2015, efectuat de centrul de expertize „IM

5

OCOST” la solicitarea reclamantei Vera Cermîh, a efectuat evaluarea prejudiciului

cauzat ap. 10, în urma inundației acestui apartament.

Astfel, conform raportului de evaluare, prejudiciul urmat de scurgerile din

apartamentul pârâtei, s-a evaluat la suma de 1363,45 lei +2450,00 lei = 3813,45 lei.

Și reclamanta suplimentar a achitat suma pentru serviciu de evaluare în sumă

de 500 lei, conform cecului, anexat la acțiune.

La data de 24 martie 2017, centrul de expertize „IM OCOST” la solicitarea

coreclamantei Codreanu Cristina, a efectuat evaluarea prejudiciului cauzat ap.6, în

urma inundației acestui apartament.

Astfel, conform raportului de evaluare, prejudiciul material s-a evaluat la suma

de 47 760 lei. Și coreclamanta a achitat suma pentru serviciu de evaluare în sumă de

500 lei, conform cecului și contractului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Colegiul reține că decizia

integrală a instanței de apel a fost expediată părților la 8 august 2022 (vol. II,

f.d.162), prin intermediul poștei. Dovada legală de recepționare a acesteia de către

recurenți sau reprezentant, lipsește.

Iar, din aceste considerente, Colegiul constată că recursul depus la 24 august

2022, a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților cererea de recurs la 20

septembrie 2022, informându-i despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, până la data examinării admisibilității recursului, referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

6

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141,

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

avocatul Denis Staruș în numele și interesele Verei Cermîh și Cristinei Codreanu nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

7

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Denis Staruș în numele și

interesele Verei Cermîh și Cristinei Codreanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

8