2ra-885/22 — incasarea datoriei, revendicarea bunului mobil

2ra-885/22 — incasarea datoriei, revendicarea bunului mobil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-885/2022

2-18130923-01-2ra-22062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (I. Chirtoacă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton)

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Dumitru Mardari

Nina Vascan

Aliona Miron

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Organizația de Creditare Nebancară „MAIB-

Leasing” Societate pe Acțiuni,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația

de Creditare Nebancară „MAIB-Leasing” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „BT-Invest”, Sergiu Urechi, intervenient accesoriu Compania de

Asigurare „Donaris Viena Insurance Group” cu privire la încasarea datoriei și

revendicarea bunului mobil conform contractului de leasing financiar,

împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 ianuarie 2018, OCN „MAIB-Leasing” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi, intervenient accesoriu CA

„Donaris Viena Insurance Group” cu privire la încasarea datoriei și revendicarea

bunului mobil conform contractului de leasing financiar, prin care a solicitat încasarea

de la SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi a sumei de 13 583,74 euro, revendicarea din

posesia și folosința ilegală a SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi și transmiterea către

OCN „MAIB-Leasing” SA a automobilului de model „Xxxx”, VIN XXXX, nr. de

înmatriculare XXXX, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, OCN „MAIB-Leasing” SA a indicat că la 22 mai 2013, SRL

„BT-Invest”, în calitate de locatar, și OCN „MAIB-Leasing” SA, în calitate de locator,

au încheiat contractul de leasing financiar nr. FL3-2600.

1

Astfel, locatorul OCN „MAIB-Leasing” SA a transmis în posesie și folosință

locatarului SRL „BT-Invest” automobilul de model „Xxxx”, VIN XXXX, nr. de

înmatriculare XXXX, la prețul total de 12 950 euro, iar locatarul s-a obligat să achite

ratele de leasing și alte plăți, conform graficului de plăți anexate la contractul enunțat.

Respectivul contract a fost încheiat pe un termen de 36 luni, tot la 22 mai 2013,

fiind încheiat și contractul de fidejusiune nr. FL3-2600 G, prin care fidejusorul Sergiu

Urechi și-a asumat obligația de a răspunde solidar cu SRL „BT-Invest” față de OCN

„MAIB-Leasing” SA pentru executarea integrală a tuturor obligațiilor stabilite prin

contractul de leasing financiar nr. FL3-2600 din 22 mai 2013.

Reclamantul a menționat că a executat în totalitate obligațiile sale rezultate din

contractul de leasing financiar nr. FL2-2600 din 22 mai 2013, iar SRL „BT-Invest” și

Sergiu Urechi au neglijat obligațiile asumate și nu au achitat în termen plățile de leasing.

Astfel, potrivit actului de verificare nr. 15 decembrie 2017 din 30 martie 2017, s-

a acumulat o datorie în sumă de 13 583,74 euro, iar la 17 noiembrie 2016, în adresa

pârâților a fost expediată reclamația nr. 23221 b, prin care s-a solicitat achitarea până

la data de 25 noiembrie 2016 a datoriei totale în sumă de 13 961,06 euro și restituirea

automobilului de model „Xxxx”, VIN XXXX, nr. de înmatriculare XXXX.

Conform avizului de recepție, restituit de oficiul poștal, SRL „BT-Invest” și Sergiu

Urechi nu au ridicat reclamațiile pe motiv că nu se aflau la adresa respectivă, însă

conform extraselor din Registrul de stat al persoanelor juridice, SRL „BT-Invest” este

amplasată pe adresa mun. xxxxx, iar pârâtului Sergiu Urechi i-a fost expediată

reclamația la adresa indicată în buletinul de identitate.

Reclamantul a invocat că, conform prevederilor pct. 16.2 din contractul de leasing

financiar nr. FL3-2600 din 22 mai 2013, Sergiu Urechi era obligat în cazul modificării

domiciliului să anunțe despre acest fapt OCN „MAIB-Leasing” SA, în termen de 5 zile,

ceea ce nu a fost respectat, respectiv OCN „MAIB Leasing” SA, a expediat notificările

pe adresa indicată de către Sergiu Urechi, având siguranța faptului că nicio modificare

nu a parvenit.

Reclamantul a indicat că, deși a telefonat de nenumărate ori reprezentanții SRL

„BT-Invest” și Sergiu Urechi, totuși aceștia au ignorant să-și onoreze obligațiile

pecuniare asumate în baza contractului de leasing și să restituie obiectul contractului de

leasing.

Prin încheierea din 09 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial cererea înaintată de SA „MAIB –Leasing” cu privire la aplicarea

măsurilor de asigurare a acțiunii.

S-a aplicat sechestrul, în limita valorii acțiunii în sumă de 13583,74 euro asupra

bunurilor mobile și imobile și pe mijloacele financiare ale pârâtului „BT-Invest” SRL

și ale copârâtului Sergiu Urechi.

S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea privind aplicarea sechestrului cu

transmiterea spre păstrare către executorul judecătoresc a automobilului de model

Xxxx, VIN: XXXX, nr. de înmatriculare XXXX, obiect al contractului de leasing nr.

FL3-2600 din 22 mai 2013.

2

Pe parcursul examinării cauzei, SRL „BT-Invest”, reprezentantă de avocatul Pavel

Pitihin, a depus cerere privind excepția de tardivitate, prin care a indicat că acțiunea

depusă de OCN „MAIB-Leasing” SA s-a prescris în anul 2016, respectiv acțiunea

depusă la 10 ianuarie 2018 este tardivă reieșind din prevederile art. 267 alin. (1) și art.

391 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019), cât și art. 1861 alin.

(1) și (3) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 18 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

respins excepția de tardivitate invocată de SRL „BT-Invest”, reprezentată de avocatul

Pavel Pitihin.

Prin încheierea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Compania de Asigurare

„Donaris Viena Insurance Group”.

Prin hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis

parțial acțiunea depusă de OCN „MAIB-Leasing” SA.

S-a încasat în mod solidar de la SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi în beneficiul

OCN „MAIB-Leasing” SA suma de 13 583,74 euro cu titlu de datorie, calculată în

valută națională potrivit cursului oficial stabilit de Banca Națională a Moldovei la

momentul executării hotărârii.

S-a revendicat din posesia și folosința SRL „BT-Invest” și s-a obligat să transmită

către OCN „MAIB-Leasing” SA automobilul de model „Xxxx”, VIN XXXX, nr. de

înmatriculare XXXX, obiect al contractului de leasing nr. FL3-2600 din 22 mai 2013.

S-a încasat în mod solidar din contul SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi în

beneficiul OCN „MAIB-Leasing” SA suma de 8359,78 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată suportate de OCN „MAIB-Leasing” SA.

S-a încasat din contul lui Sergiu Urechi în beneficiul OCN „MAIB-Leasing” SA

suma de 336 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate de OCN „MAIB-Leasing”

SA pentru citarea publică a lui Sergiu Urechi.

Prin încheierea din 01 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

corectat eroarea evidentă din dispozitivul hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, prin înlocuirea în partea dispozitivă a hotărârii a ultimilor

patru cifre din IDNP pârâtului SRL„BT-Invest”, prin înlocuirea cifrelor „xxx” cu

„yyy”.

Prin decizia din 17 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de SRL „BT-Invest”, casate încheierea din 18 mai 2019 și

hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind pronunțată o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca tardivă.

S-au încasat de la OCN „MAIB-Leasing” SA în beneficiul SRL „BT-Invest”

cheltuielile de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de stat la depunerea

apelului în sumă de 3182,03 lei.

Prin decizia din 14 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de OCN „MAIB-Leasing” SA și s-a casat decizia din 17 decembrie 2020 a

3

Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 10

februarie 2022 a admis apelul declarat de SRL „BT-Invest”.

S-a casat hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

pronunță o hotărâre nouă de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de OCN

„MAIB-Leasing” SA împotriva SRL „BT-Invest”, Sergiu Urechi, intervenient

accesoriu Compania de Asigurare „Donaris Viena Insurance Group” cu privire la

încasarea datoriei și revendicarea obiectului conform contractului de leasing financiar.

S-a încasat de la OCN „ MAIB-Leasing” SA în beneficiul SRL „BT-Invest”

cheltuielile de judecată sub formă de taxa de stat în instanța de apel în sumă de 3182,03

lei.

La 08 iunie 2022, OCN „MAIB-Leasing” SA a declarat recurs împotriva deciziei

din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

contestate, cu menținerea hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, încasarea din contul SRL „BT-Invest” a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, OCN „MAIB-Leasing” SA și-a manifestat dezacordul cu

decizia instanței de apel, menționând că au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material.

Instanța de apel eronat a interpretat legea prin constatarea nulității actului de

predare-primire din 22 mai 2013, fără a indica care este temeiul de drept al nulității.

Recurentul a menționat că a executat integral prevederile contractului, iar

intimatul a executat parțial contractului de leasing financiar, dovadă constituind plățile

achitate. Consideră constatarea instanței de apel cu privire la fictivitatea actului de

predare-primire, drept una iluzorie. Or, la caz este inaplicabilă fictivitatea, deoarece

actul juridic încheiat între SRL „BT-Invest” și OCN „MAIB-Leasing” SA nu este unul

aparent, dar unul real. Acest act juridic a produs efecte juridice, iar manifestarea de

voință în cazul actului juridic declarat nul, a fost una reală, având drept scop nașterea

și modificarea unor raporturi juridice.

Cu referire la art. 207 din Codul civil, recurentul a menționat că instanța de apel

nu a dat o apreciere corespunzătoare privind nulitatea absolută a actului de predare-

primire din 22 mai 2013, mai ales în situația în care aceasta este tardivă sub aspectul

aplicării art. 218 din Codul civil (redacția de până la republicare) cu privire la nulitatea

relativă.

Recurentul a mai invocat că instanța de apel nu a aplicat prevederile Legii cu

privire la leasing nr. 59-XVI din 28 aprilie 2005, art.725, 726 și art. 728 din Codul civil.

Recurentul consideră că instanța de apel eronat a concluzionat că nu este justificată

cerința de a solicita încasarea ratelor de leasing înainte de a transmite obiectul de leasing

și nu a ținut cont de faptul că plățile de leasing se achită doar în schimbul primirii

bunului în posesie și folosință temporară or, la caz SRL „BT-Invest” a efectuat 12 plăți

timp de 2,5 ani.

4

Recurentul susține că instanța de apel eronat a interpretat legea și nu a aplicat legea

care trebuia aplicată. Or, instanța a făcut referire la faptul că potrivit adeverinței

Agenției Servicii Publice nr. 1897 din 19.08.2019 UE 2019, mijlocul de transport este

înmatriculat pe numele OCN „MAIB-Leasing” SA, adică acest fapt în opinia instanței

atestă faptul că bunul nu a fost transmis în posesie și folosință intimatului, însă instanța

de apel a omis să aplice prevederile art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la leasing (în

vigoare la data semnării tranzacției de leasing). Prin urmare este evident că în registrul

de stat al transportului, în calitate de proprietar figurează OCN „MAIB-Leasing” SA,

nicidecum nu poate figura locatarul.

La 22 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia

cererii de recurs depusă de către OCN „MAIB-Leasing” SA, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f.d.34, vol. III).

Prin referința depusă la 15 septembrie 2022, SRL „BT-Invest” a solicitat

restituirea cererii de recurs în temeiul art. 438 alin. (4) în coroborare cu art. 436 alin.

(1), (2) și art. 437 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pe motiv că nu a fost achitată

taxa de stat în cuantumul de 50 % din taxa de stat achitată în prima instanță, ceea ce

constituie 4179,89 lei, pe când a achitat doar 4137,02 lei, sau declararea inadmisibilă a

recursului în temeiul art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă (f.d.42-49,

vol. III).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10 februarie 2022.

Decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 11 aprilie 2022

prin intermediul poștei electronice (f.d. 192).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că OCN „MAIB-Leasing” SA, s-a conformat

prevederilor legale, declarând recurs la 08 iunie 2022 împotriva deciziei 10 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Prin încheierea din 21 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de OCN „MAIB-Leasing” SA, împotriva deciziei din 10 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil și numit pentru examinare în fond.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

5

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi

dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul lărgit constată că la

caz se impune admiterea recursului, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

corectată prin încheierea din 01 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de

judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele.

Din actele cauzei rezultă că la 22 mai 2013, SRL „BT-Invest”, în calitate de locatar

și OCN „MAIB-Leasing” SA, în calitate de locator, au încheiat contractul de leasing

financiar nr. FL3-2600 G.

Astfel, locatorul OCN „MAIB-Leasing” SA a transmis în posesie și folosință

locatarului SRL „BT-Invest” automobilul de model Xxxx, XXXX, nr. de înmatriculare

XXXX, la prețul total de 12 950 euro, iar locatarul s-a obligat să achite ratele de leasing

și alte plăți, conform graficului de plăți anexate la contractul enunțat.

Respectivul contract a fost încheiat pe un termen de 36 luni, ulterior la 22 mai

2013, a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. FL3-2600 G, prin care fidejusorul

Sergiu Urechi și-a asumat obligația de a răspunde solidar cu SRL „BT-Invest” față de

OCN „MAIB-Leasing” SA pentru executarea integrală a tuturor obligațiilor stabilite

prin contractul de leasing financiar nr. FL3-2600 G din 22 mai 2013.

Dat fiind faptul că SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi au neglijat obligațiile

asumate și nu au achitat în termen plățile de leasing, OCN „MAIB-Leasing” SA a depus

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi,

intervenient accesoriu CA „Donaris Viena Insurance Group” cu privire la încasarea

datoriei și revendicarea obiectului conform contractului de leasing financiar.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în cauză, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

prin hotărârea din 28 mai 2020, corectată prin încheierea din 01 iunie 2020, a admis

parțial acțiunea depusă de OCN „MAIB-Leasing” SA și a încasat în mod solidar de la

SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi în beneficiul OCN „MAIB-Leasing” SA suma de 13

583,74 euro cu titlu de datorie, calculată în valută națională potrivit cursului oficial

stabilit de Banca Națională a Moldovei la momentul executării hotărârii, a revendicat

din posesia și folosința SRL „BT-Invest” și a obligat să transmită către OCN „MAIB-

Leasing” SA automobilul de model „Xxxx”, VIN XXXX, nr. de înmatriculare XXXX,

6

obiect al contractului de leasing nr. FL3-2600 G din 22 mai 2013, a încasat în mod

solidar din contul SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi în beneficiul OCN „MAIB-

Leasing” SA suma de 8359,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate de OCN

„MAIB-Leasing” SA, a încasat din contul lui Sergiu Urechi în beneficiul OCN „MAIB-

Leasing” SA suma de 336 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate de OCN

„MAIB-Leasing” SA pentru citarea publică a lui Sergiu Urechi.

Prin decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de SRL „BT-Invest” și casată hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, a fost pronunță o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. S-a

încasat de la OCN „MAIB-Leasing” SA în beneficiul SRL „BT-Invest” cheltuielile de

judecată sub formă de taxa de stat în instanța de apel în sumă de 3182,03 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe

precum că transmiterea automobilului în litigiu în posesia apelantului s-a dovedit prin

actul de primire-predare a bunului din 22 mai 2013, nu prezintă o probă veridică și

suficientă pentru a demonstra acest fapt or, potrivit actului de predare-primire locatorul

împuternicește locatarul să primească din numele său de la vânzător bunul contractat în

folosință temporară (leasing) în conformitate cu condițiile de leasing financiar nr. FL3-

2600 G din 22 mai 2013, nefiind specificată realizarea de fapt a transmiterii-primirii de

către „MAIB-Leasing” SA a obiectului leasingului pârâtului SRL „BT-Invest”.

Astfel, în condițiile în care actul de transmitere-primire a obiectului leasingului

din 22 mai 2013 nu corespunde formulei executării unui drept real, acest act este lovit

de nulitatea absolută prin prisma art. 217 din Codul civil.

Prin răspunsul SAR „Moldcargo” SA nr. 2803 din 12 iulie 2019 s-a menționat că

potrivit pct. 8.1 din contractul de leasing financiar nr. FL3-2600 G din 22 mai 2013

SRL „BT-Invest” urma să asigure automobilul de model „Xxxx”, care comunică că

automobilul de model „Kia”, cu numărul de înmatriculare XXXX, VIN-code XXXX

nu a fost asigurat la această companie nici în bază de contract de răspundere civilă auto

și nici AUTO-CASCO.

Mai mult, prin adeverința Agenției Servicii Publice nr. 1897 din 19.08.2019 UE

2019, s-a comunicat că potrivit Registrului de Stat al Transporturilor (la situația din

17.08.2019) mijlocul de transport „Xxxx”, nr. de înmatriculare XXXX, a/f certificat de

înmatriculare nr. xxxx, caroseria nr. XXXX, la data de 23 mai 2013 este înmatriculat

după OCN „ MAIB-Leasing” SA, iar mijlocul de transport nominalizat nu a fost

transmis în folosință temporară cu titlu gratuit, sau locațiune.

Prin urmare, rezultă că reclamantul OCN „ MAIB-Leasing” SA nu a transmis în

posesia și folosință apelantului obiectul leasingului - mijlocul de transport „Xxxx”, nr.

de înmatriculare XXXX, care face obiectul contractului de leasing financiar nr.FL3-

2600 G din 22 mai 2013, constatare fortificată prin prevederilor pct. 25 a Regulilor de

înmatriculare a mijloacelor de transport indicate în Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului

nr. 1047 din 08 noiembrie 1999, potrivit cărora vehicule transmise în folosință

uzufructuarilor se consideră la evidență acestora pe termenul indicat în actele

atestatoare de drept, cu eliberarea pe numele lor a certificatelor de înmatriculare, în care

după caz, se fac următoarele înscrieri: locațiune, leasing, comodat.

7

În consecință, instanța de apel a concluzionat că în lipsa unui act confirmativ de

transmitere în posesia apelantului a obiectului contractului de leasing, clauzele acestuia

nu produc efecte juridice, obligațiile apelantului ce rezidă din acest contract nefiind

scadente și executorii.

Subsecvent, deoarece OCN „ MAIB-Leasing” nu a probat faptul transmiterii în

posesie temporară pârâtului a obiectului contractului de leasing, acesta nu poate

revendica de la pîrît bunul respectiv, motiv pentru care instanța de apel a respins ca

nefondată pretenția cu privire la transmiterea obiectului contractului de leasing din 22

mai 2013 din posesia pârâtului SRL „BT-Invest” - mijlocul de transport „Xxxx”, nr. de

înmatriculare XXXX.

La fel, instanța de apel a statuat că în contextul în care reclamantul nu a probat

executarea obligației sale de transmitere în posesie pârâtului a obiectului contractului

de leasing, pârâții sunt scutiți de obligația corelativă de a achita sumele prevăzute în

contract și, astfel, se constată și netemeinicia pretențiilor cu privire la încasarea de la

SRL „BT-Invest” și Urechi Sergiu a sumei de 13 583,74 euro și a cheltuielilor de

judecată, deoarece executarea acestei obligații este determinată de faptul executării de

către reclamantă a obligației nominalizate, realizarea căreia nu a fost probată la caz.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră concluziile instanței de apel neîntemeiate, rezultate din interpretarea

și aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt care constituie temei de casare a

deciziei și menținere a hotărârii primei instanțe.

Respectiv, instanța de recurs consideră întemeiate criticile aduse de recurent

referitor la netemeinicia soluției instanței de apel.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul lărgit menționează că potrivit art. 8 alin.

(1) din Codul civil (în vigoare în redacția de până la 01 martie 2019), drepturile și

obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și

juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile,

pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile.

Conform art. 512 alin. (1) din Codul civil (în vigoare în redacția de până la 01

martie 2019), în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de

la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate

consta în a da, a face sau a nu face.

Art. 513 alin. (1) din Codul civil (în vigoare în redacția de până la 01 martie 2019)

debitorul și creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință și diligență la momentul

nașterii, pe durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.

În sensul art. 514 din Codul civil (în vigoare în redacția de până la 01 martie 2019),

obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil

de a le produce în condițiile legii.

În concordanță cu art. 572 alin. (2) din Codul civil (în vigoare în redacția de până

la 01 martie 2019), obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-

credință, la locul și în momentul stabilit.

Articolul 13 alin. (3) lit. f), alin. (4) din Legea cu privire la leasing nr. 59-XVI din

28 aprilie 2005 (în vigoare până la 01 martie 2019), prevede că, locatarul este obligat

să plătească ratele de leasing în modul și în termenele stabilite în contractul de leasing.

8

Locatarul poartă răspundere, în condițiile prezentei legi și ale Codului civil, pentru

neexecutarea sau executarea neadecvată a contractului de leasing.

Aplicabile cazului sunt prevederile art. 748 alin. (2) din Codul civil (în vigoare în

redacția de până la 01 martie 2019) care stipulează că, contractele cu executare

succesivă în timp pot fi reziliate de orice parte pentru motive întemeiate, fără

respectarea unui termen de grație sau de somație. Există motiv întemeiat atunci cînd,

luîndu-se în considerare toate împrejurările cazului și interesele ambelor părți, nu se

poate pretinde nici uneia dintre ele continuarea raporturilor contractuale pînă la

expirarea termenului de grație sau de somație.

În corespundere cu pct. 10.1 din contractul de leasing financiar nr. FL3-2600 din

22 mai 2013 în coroborare cu prevederile art. 10 alin. (2) lit. a) din aceiași Legea cu

privire la leasing nr. 59-XVI din 28 aprilie 2005 (în vigoare până la 01 martie 2019),

locatorul are dreptul să rezilieze contractul și să ceară repararea prejudiciilor dacă

locatarul încalcă esențial clauzele contractului.

Potrivit prevederilor pct. 1.4. din contractul de leasing financiar nr. FL3-2600 G

din 22 mai 2013, în cazul în care locatarul nu va achita o rată de leasing și/sau o parte

din ea la termenul stabilit în contract și sau înștiințarea de plată expediată de către

locator, sau nu va achita la timp alte plăți prevăzute de acest contract, locatorul are

dreptul de a calcula dobânda pentru plățile întârziate la o rată de zero întreg și una

zecime de procent (0,1%) din suma neachitată la timp începând cu ziua următoare după

data de achitare, pentru fiecare zi calendaristică de întârziere și va înceta calcularea ei

din momentul intrării sumelor corespunzătoare transferate de către locatar pe contul de

decontare al locatorului deschis în bancă.

Conform pct. 10.4 din contractul de leasing financiar nr. FL3-2600 G din 22 mai

2013 în coroborare cu prevederile art. 17 alin. (6) din Legea cu privire la leasing nr. 59-

XVI din 28 aprilie 2005 (în vigoare până la 01 martie 2019), dacă obiectul leasingului

nu a fost restituit la timp, locatarul plătește locatorului, pentru perioada de întârziere, în

mărimi duble toate ratele de leasing și alte sume prevăzute de contractul de leasing.

Achitarea plăților nu-l scutește pe locatar de obligația de a restitui bunul de leasing.

Având în vedere prevederile enunțate, se reține că calcularea și încasarea în

mărimi duble a obligațiilor pecuniare ce rezultă dintr-un contract de leasing este

condiționată de faptul nerestituirii sau nerestituirii la timp a obiectului leasingului.

Astfel, prin prisma normelor enunțate în coroborare cu materialele cauzei,

Colegiul lărgit conchide că prin contractul de leasing încheiat între părțile în litigiu

acestea au convenit referitor la clauzele esențiale ale actului juridic, precum: obiectul

leasingului, prețul bunului transmis în posesiune și folosință temporară, periodicitatea

și mărimea ratelor de leasing, etc. La încheierea contractului menționat, locatarul s-a

obligat să achite ratele de leasing în modul, termenele și cuantumul prestabilite.

Prin urmare, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că pretențiile reclamantului sunt

întemeiate, iar instanța de fond a emis o hotărâre legală și întemeiată, dat fiind faptul

că locatarul SRL „BT-Invest” nu și-a onorat obligațiile care îi revin conform

contractului de leasing, motiv din care prima instanță a dispus încasarea sumei cu titlu

de rate de leasing neachitate în limita sumei datorate în mărime totală de 13 583,74 euro

- dintre care suma de 5 058,42 euro constituie plata de răscumpărare restantă, suma de

9

494,46 euro dobânda de leasing și suma de 8755,17 euro dobânda pentru plata cu

întârziere.

Totodată, Colegiul lărgit consideră întemeiate constatările instanței de fond, prin

care a indicat că la materialele cauzei lipsesc careva probe pertinente din care să rezulte

faptul efectuării de către SRL „BT-Invets” a respectivelor plăți, a căror încasare se

solicită sau faptul decăderii din obligația asumată, în cazul în care acțiunea contractului

de leasing începe din momentul semnării acestuia și durează până la executarea deplină

a obligațiilor de către părți, reziliere sau încetare din alte motive legale, iar în

conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale

dacă legea nu dispune altfel.

De altfel, instanța de fond întemeiat a reținut că în susținerea pretențiilor

reclamantul a prezentat tabelul descifrat al calculelor a fiecărei sume restante cât și a

sancțiunilor financiare aplicate.

În continuare, Colegiul lărgit atestă temeinicia hotărârii primei instanțe, în partea

admiterii pretenției cu privire la revendicarea din posesia și folosința a locatarului SRL

„BT-Invest” automobilul de model „Xxxx”, VIN XXXX, nr. de înmatriculare XXXX.

În acest sens, instanța de recurs consideră oportun de a reitera prevederile cu art.

374 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), care stipulează că

proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a

altuia.

În cadrul acțiunii în revendicare proprietarului îi aparține din totdeauna dreptul de

posesie asupra bunurilor sale, dar el nu-și poate exercita împuternicirile, deoarece bunul

se află în posesia altor persoane. Anume în virtutea acestei împuterniciri (dreptul de a

poseda) proprietarul are dreptul să înainteze acțiunea în revendicare. În cazul

satisfacerii acțiunii, proprietarului (reclamantului) i se restituie bunurile, înlăturând

astfel încălcările dreptului de posesie. Odată cu apărarea dreptului de posesie, acțiunea

în revendicare apără și dreptul de folosință și de dispoziție, întrucât proprietarul,

neavând în posesie bunul, nu are posibilitatea de a-l folosi și a dispune de el. Dovada

posesiunii ilegale (de bună ori de rea-credință) trebuie să fie dovedită de către

reclamant, adică de proprietarul acestui bun.

Conform art. 1156 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), în

cazul neexecutării obligației principale, fidejusorul și debitorul sînt obligați solidar în

fața creditorului dacă în contract nu este prevăzut altfel.

La caz, reieșind din faptul că natura juridică a contractului de leasing este similar

unui contract de locațiune, iar ratele de leasing se asimilează plății chiriei, astfel pe cale

de consecință, prin prisma prevederilor art. 10 alin.(6) din Legea cu privire la leasing

nr. 59-XVI din 28 aprilie 2005 (în vigoare până la 01 martie 2019), rezilierea

contractului are doar efecte pentru viitor, fapt care exclude aducerea părților la poziția

inițială, inclusiv cu restituirea plăților efectuate de către locatar.

Conform probelor administrate la dosar s-a stabilit cu certitudine că la 22 mai 2013

a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. FL3-2600 G (f.d. 41-42) cu Urechi Sergiu,

ultimul asumându-și obligația de răspundere solidară cu SRL „BT Invest”, în caz de

neexecutare de către ultimul a obligațiilor conform contractului de leasing financiar.

La adoptarea soluției de respingere a pretenții privind revendicarea bunului mobil,

10

instanța de apel eronat a reținut precum că actul de transmitere-primire a obiectului

leasingului din 22 mai 2013 nu corespunde formulei executării unui drept real, drept

urmare concluzionând că acest act este lovit de nulitatea absolută prin prisma art. 217

din Codul civil.

Aici, Colegiul lărgit consideră întemeiat și argumentul recurentului precum că la

caz este inaplicabilă fictivitatea, deoarece actul juridic încheiat între SRL „BT-Invest”

și OCN „MAIB-Leasing” SA nu este unul aparent, dar unul real, care a produs efecte

juridice, iar manifestarea de voință în cazul actului juridic declarat nul, a fost una reală,

având drept scop nașterea și modificarea unor raporturi juridice.

De altfel, din înscrisurile anexate rezultă cu certitudine că acest act juridic a produs

efecte juridice, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în schimbul primirii bunului

în posesie și folosință temporară, SRL „BT-Invest” a efectuat 12 plăți timp de 2,5 ani,

circumstanță care nu a fost negată sau contestată de intimat.

Mai mult, din analiza actului de predare - primire din 21 mai 2013 și din

circumstanțele aferente, se deduce clar momentul transmiterii în posesie și folosință de

către OCN „MAIB-Leasing” SA către SRL „BT-Invest” a automobilului de model

„Xxxx”, VIN XXXX, nr. de înmatriculare XXXX, inclusiv urmează de reținut că

administratorul SRL „BT-Invest”, a confirmat prin semnătură că i-a fost transmis un

exemplar al cheii de la automobil.

Nu pot fi reținute ca întemeiate concluziile instanței de apel precum că reclamantul

OCN „ MAIB-Leasing” SA nu a transmis în posesia și folosință apelantului obiectul

leasingului - mijlocul de transport „Xxxx”, nr. de înmatriculare XXXX, care face

obiectul contractului de leasing financiar nr.FL3-2600 G din 22 mai 2013, deoarece

potrivit adeverinței eliberate de Agenția Servicii Publice nr. 1897 din 19.08.2019 UE

2019, s-a comunicat că potrivit Registrului de Stat al Transporturilor (la situația din

17.08.2019) mijlocul de transport „Xxxx”, nr. de înmatriculare XXXX, a/f certificat de

înmatriculare nr. xxxx, caroseria nr. XXXX, la data de 23 mai 2013 este înmatriculat

după OCN „ MAIB-Leasing” SA, iar mijlocul de transport nominalizat nu a fost

transmis în folosință temporară cu titlu gratuit, sau locațiune.

La acest capitol, Colegiul lărgit consideră relevante prevederile art. 9 alin. (1) din

Legea cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28 aprilie 2005 (în vigoare până la 01 martie

2019) care stipulează expres că locatorul își menține dreptul de proprietate asupra

bunului dat locatarului în posesiune și folosință temporară.

În asemenea circumstanțe, criticile intimatului indicate în referință urmează a fi

respinse ca nefondate și neîntemeiate.

Corespunzător, Colegiul reține că, din materialele dosarului rezultă cu certitudine

că la caz, lipsește dovada restituirii bunului obiect al leasingului în termenul prevăzut

de notificarea expediată de către reclamant.

Așadar, în conexiunea celor expuse, Colegiul lărgit consideră că la caz urmează a

fi menținută hotărârea primei instanțe.

Totodată, prin prisma art. art. 84, 94 alin. (1), 98 din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit ajunge la concluzia că prima instanță corect a dispus încasarea în mod

solidar din contul SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi, în beneficiul lui OCN „MAIB-

Leasing” SA suma de 8359,78 lei cu titlul de cheltuieli de judecată suportate de

reclamant pentru plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, iar prin

11

prisma art. 90 pct. c) din Codul de procedură civilă, întemeiat a încasat din contul lui

Sergiu Urechi în beneficiul lui OCN „MAIB-Leasing” SA, suma de 336 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată suportate de reclamant pentru citarea publică a pârâtului Urechi

Sergiu.

Având în vedere că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat

legea materială, adoptând o hotărâre legală și întemeiată, Colegiul lărgit ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de declarat de OCN „MAIB-Leasing” SA, a

casa integral decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a menține

hotărârea din 28 mai 2020 corectată prin încheierea din 01 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

Referitor la cerința încasării cheltuielilor de judecată suportate în instanța de

recurs, Colegiul lărgit indică că, conformitate cu art. 94 alin. (1) și (2) din Codul de

procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

plătească părții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată

proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului proporțional părții respinse din

pretențiile reclamantului. În cazul mai multor reclamanți sau pîrîți, aceștia sînt obligați

să compenseze cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, în funcție

de interesul fiecăruia ori de caracterul litigiului dintre ei.

În circumstanțele relevate și conform normelor de drept enunțate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că, reieșind din faptul că recursul a fost admis, urmează să fie admisă și cerința privind

încasarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 4 137,02 lei din

contul SRL „BT-Invest” și Sergiu Urechi, achitată de OCN „MAIB-Leasing” SA la

depunerea recursului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Organizația de Creditare Nebancară „MAIB-

Leasing” Societate pe Acțiuni.

Se casează integral decizia din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, corectată

prin încheierea din 01 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pronunțată

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de

Creditare Nebancară „MAIB-Leasing” Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „BT-Invest”, Sergiu Urechi, intervenient accesoriu Compania de

Asigurare „Donaris Viena Insurance Group” cu privire la încasarea datoriei și

revendicarea bunului mobil conform contractului de leasing financiar.

Se încasează în mod solidar din contul Societății cu Răspundere Limitată „BT-

Invest” și a lui Sergiu Urechi în beneficiul lui Organizației de Creditare Nebancară

„MAIB-Leasing” Societate pe Acțiuni suma de 4137,02 lei (patru mii una sută treizeci

și șapte lei, 02 bani), cu titlul de cheltuieli de judecată suportate de reclamant pentru

12

plata taxei de stat în ordine de recurs.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Dumitru Mardari

Nina Vascan

Aliona Miron

Victor Burduh

13