3r-304/22 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3r-304/22 — anularea actului administrativ individual de respingere a solicitarii si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr.3r-304/22

2-21125831-01-3r-13092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei

Kebeș,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Grigori Borșci împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul declarat de Grigori Borșci împotriva hotărârii din 03

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea

apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art.232 alin.(2) Cod

administrativ,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2021, Grigori Borșci a formulat acțiune procedura contenciosului

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând anularea

deciziei nr.15/2021/11373 din 19 iulie 2021 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Leova privind respingerea cererii în stabilirea pensiei; declararea răspunsului nr.B-

1309/21 din 20 iulie 2021 a Casei Naționale de Asigurări Sociale la cererea

prealabilă din 05 iulie 2021, ca fiind neîntemeiat și ilegal; obligarea pârâtului de a

include perioada de muncă de 16 ani și 2 luni, confirmată prin documentele, anexate

la cererea din 20 martie 2020 în stagiul de cotizare și de a stabili pensia pentru limita

de vârstă conform prevederilor legale, începând cu 21 martie 2020 - data expedierii

la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Leova a documentelor, care confirmă stagiul

de cotizare; încasarea cheltuielilor de judecată, cât și compensarea prejudiciului

moral în mărime de 10.000 (zece mii) lei, cauzat prin nesoluționarea cererii

prealabile din 05 iulie 2021.

Prin hotărârea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grigori Borșci împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Leova nr.15/2021/11373 din 19 iulie 2021 privind refuzul de

stabilire a pensiei, deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1309/21 din

1

20 iulie 2021 de soluționare a cererii prealabile și obligare a Casei Naționale de

Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil prin care să

dispună stabilirea pensiei pentru limită de vârstă lui Grigori Borșci, începând cu 21

martie 2020, ținând cont de stagiul de 16 ani 02 luni.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 04 februarie 2022, prin

intermediul poștei electronice, Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș,

a declarat apel împotriva hotărârii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.102-103).

La 03 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Grigori Borșci,

reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, a depus apelul motivat împotriva hotărârii din

03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii prin

care acțiunea formulată de Grigori Borșci să fie admisă integral (f.d.123-125).

Prin încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul declarat de Grigori Borșci împotriva hotărârii din 03 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că motivarea apelului a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut de art.232 alin.(2) Cod administrativ

(f.d.136-141).

La 28 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Grigori Borșci,

reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, a depus recurs împotriva încheierii din 14

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea

încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei noi

încheieri cu privire la repunerea în termenul de depunere a apelului motivat

împotriva hotărârii primei instanțe și examinarea apelului menționat (f.d.149-151).

În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul față de încheierea instanței

de apel. În acest context, consideră interpretările instanței de apel referitoare la

momentul recepționării corespondenței și calcularea termenului de depunere a

apelului motivat, ca fiind ilegale.

Astfel, indică că hotărârea motivată a instanței de fond a fost expediată la

adresa poștei electronice a lui Victor Soloviov, cât și avocatului, dar nu lui Grigori

Borșci.

Mai indică că Victor Soloviov a recepționat hotărârea motivată la 06 mai 2022,

iar avocatul Alexei Kebeș nu a recepționat corespondența, menționând în acest sens

că sistemul operațional gmail.com al CA „Alexei Kebeș” indică 8080 de mesaje

nepreluate.

În această ordine de idei, invocă că apelantului/recurentului i-a fost îngrădit

accesul liber la justiție.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 14 iunie 2022

(f.d.136-141), fiind notificată recurentului Grigori Borșci, prin intermediului

avocatului Alexei Kebeș, la 21 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin recipisa anexată

2

la materialele cauzei (f.d.147).

Recursul a fost depus de Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș,

la 28 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.149-151).

Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul Grigori Borșci, reprezentat de

avocatul Alexei Kebeș, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul

instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii

de atac în ordine de recurs.

La 13 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale copia recursului depus de Grigori Borșci împotriva

încheierii instanței de apel, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d.163), notificată ultimei prin intermediul oficiului poștal, fapt ce rezultă din

avizul de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.165).

La 28 septembrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la

recursul depus de Grigori Borșci, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat

(f.d.167-168).

La 18 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Grigori Borșci și avocatului Alexei Kebeș copia referinței depuse de Casa Națională

de Asigurări Sociale, pentru informare (f.d.170).

Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de

Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, și de a menține încheierea din

14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul declarat de Grigori Borșci împotriva

hotărârii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că

motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de art.232

alin.(2) Cod administrativ (f.d.136-141).

Instanța de apel a reținut că, deși lui Grigori Borșci, prin intermediul

reprezentantului său, i-a fost notificată hotărârea motivată a primei instanțe la 22

aprilie 2022, ultimul, însă, nu a depus motivarea apelului în termenul stipulat de

articolul 232 alin.(2) din Codul administrativ.

În conformitate cu art.236 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Potrivit prevederilor art.232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea

3

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Articolul 112 Cod de procedură civilă reglementează că termenul stabilit în

săptămâni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre)

expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei

luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit

evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4),

acesta expiră în acea zi a ultimei săptămâni sau ultimei luni care precedă ziua în care,

prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul.

Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi

lucrătoare.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că, termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Actele cauzei denotă că, prin hotărârea din 03 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de

4

Grigori Borșci împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Leova nr.15/2021/11373 din 19 iulie

2021 privind refuzul de stabilire a pensiei, deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-1309/21 din 20 iulie 2021 de soluționare a cererii prealabile și obligare

a Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual

favorabil prin care să dispună stabilirea pensiei pentru limită de vârstă lui Grigori

Borșci, începând cu 21 martie 2020, ținând cont de stagiul de 16 ani 02 luni.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 04 februarie 2022, prin

intermediul poștei electronice, Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș,

a declarat apel împotriva hotărârii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Hotărârea motivată din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată lui Grigori Borșci la 22 aprilie 2022, prin intermediul poștei

electronice a avocatului Alexei Kebeș alex.kebes@gmail.com, precum și prin

intermediul poștei electronice techno-land57@mail.ru, indicată de ultimul și prin

intermediul căreia a fost recepționată și expediată corespondența pe parcursul

examinării cauzei de instanțele ierarhic inferioare.

Distinct se reține că, hotărârea motivată din 03 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor:

www.instante.justice.md..

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, hotărârea motivată a instanței de fond a fost

notificată recurentului/apelantului Grigori Borșci la 22 aprilie 2022.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului, în baza art.232 alin.(2) din

Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a

început să curgă de la data de 23 aprilie 2022 și a expirat la data de 22 mai 2022, zi

de duminică, însă, fiind zi nelucrătoare, ultima zi de depunere a apelului motivat a

devenit 23 mai 2022, zi de luni, inclusiv.

În speță, instanța de recurs a reținut din cumulul probatoriu anexat speței că,

apelantul/recurentul Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, a depus

apelul motivat împotriva hotărârii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, la 03 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice

alex.kebes@gmail.com, cu omiterea evidentă a termenului legal de prezentare a

5

motivării apelului (f.d.122, 123-125). Ulterior, la 05 iunie 2022 apelul motivat a fost

depus și prin intermediul oficiului poștal (f.d.126-133).

În astfel de circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, Curtea de Apel Chișinău corect a

considerat a fi incidente cazului prevederile art.236 alin.(2) lit.e) Cod administrativ și

prin încheierea din 14 iunie 2022 întemeiat a considerat ca fiind inadmisibil apelul

depus de Grigori Borșci.

Este cert că, Grigori Borșci recepționând la 22 aprilie 2022, prin intermediul

reprezentantului său, hotărârea motivată a instanței de fond, nu s-a conformat

prevederilor legale și nu a depus motivarea apelului în termenul stabilit la art.232

alin.(2) din Codul administrativ, termen imperativ stabilit de lege. Or, termenul de

prezentare a motivării apelului a expirat la 23 mai 2022, inclusiv.

Totodată, conform art.237 din Codul Administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

La caz, Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, n-a făcut uz de

dreptul de a solicita repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, fapt

confirmat de recurent în conținutul cererii de recurs. O solicitare în acest sens a fost

depusă doar în cererea de recurs adresată instanței ierarhic superioare.

Referitor la cererea de repunere în termen, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art.237 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3)

și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului.

Potrivit art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15

zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție denotă că, recurentul nu a depus diligența necesară în vederea valorificării

dreptului său de acces la instanță.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că importanța termenelor procedurali este

dictată de faptul că, ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință

de drepturile sale procedurale.

6

Astfel, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare

mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art.24 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale

în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde

potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Instanța de recurs notează că, materialele cauzei atestă că cererea de apel

nemotivată a fost depusă cu respectarea termenului de atac a hotărârii primei

instanțe, prin urmare, apelantul/recurentul urma să manifeste diligență sporită și să se

intereseze dacă a fost sau nu redactată hotărârea motivată, iar ulterior, întreprinderea

măsurilor necesare și utile pentru a uza de dreptul procedural de a depune apelul

motivat.

Totodată, instanța de recurs nu poate reține argumentul recurentului precum că,

instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural, și anume că,

greșit a calculat termenul de 30 zile pentru depunerea apelului motivat, or, la caz,

termenul a început să curgă de la data de 23 aprilie 2022, ziua imediat următoare

notificării hotărârii motivate, dar nu din 06 mai 2022 precum indică recurentul, și

care a expirat la data de 23 mai 2022, inclusiv.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul

poștei electronice.

În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități,

cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj conform căruia operatorul poștal va

explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă,

acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu

a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la

adresa electronică a avocatului Alexei Kebeș alex.kebes@gmail.com, precum și la

adresa electronică techno-land57@mail.ru, indicată de reclamant/apelant în cererea

de chemare în judecată, lipsesc.

Din cele menționate rezultă că, momentul recepționării documentului electronic

(hotărârea motivată a primei instanțe) se va considera momentul intrării acestuia în

sistemul informațional (adresa electronică: alex.kebes@gmail.com și techno-

land57@mail.ru, indicat de destinatar.

Instanța de recurs ține să menționeze că pe parcursul examinării cauzei

interesele recurentului/apelantului Grigori Borșci au fost reprezentate de avocatul

7

Alexei Kebeș în temeiul mandatului nr.1583955 din 16 august 2021 (f.d.78) și de

către Victor Soloviov, conform procurii anexate la materialele cauzei (f.d.51-52).

Astfel, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că hotărârea motivată

a fost notificată avocatului Alexei Kebeș și lui Victor Soloviov, dar nu lui Grigori

Borșci. Or, pe parcursul examinării cauzei Grigori Borșci a notificat și expediat

corespondența prin intermediul poștei electronice a reprezentanților săi (f.d.94, 100,

106, 145).

Instanța de recurs menționează că, instanța de judecată a respectat prevederile

legale de notificare a actului de procedură, dar recurenta/apelanta nu au întreprins

suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-și proteja

drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul

prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul administrativ, manifestând în acest sens un

comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază argumentele inserate în cererea

de recurs de recurentul Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, ca fiind

irelevante, lipsite de suport juridic și probatoriu, considerente din care urmează a fi

apreciate ca fiind declarative.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că, Grigori Borșci, reprezentat de avocatul

Alexei Kebeș, a luat cunoștință la 22 aprilie 2022 de hotărârea motivată a primei

instanțe și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007), de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat

cu desăvârșire.

Instanța de recurs punctează că, Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei

Kebeș, a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea de Apel

Chișinău motivarea apelului împotriva hotărârii din 03 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Or, prezentarea cererii de apel motivată împotriva hotărârii din 03 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani reprezintă obligația pozitivă a

apelantului Grigori Borșci.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al apelantului Grigori

Borșci, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se

cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut, astfel că

nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece recurentul Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei Kebeș, nu a

prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.232 alin.(2) din Codul

administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art.236 alin.(2) lit.e)

din Codul administrativ. Instanța de recurs consideră că, soluția instanței de apel este

8

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art.6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de

procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale

persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în

anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru

neîndeplinirea în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a

reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în

aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art.6 §1 din Convenția Europeana a

Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu

orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei],

în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din 14

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de

drept, cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Grigori Borșci, reprezentat de avocatul Alexei

Kebeș, și se menține încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9