2ra-1173/22 — încasarea pensiei pentru întretinerea copilului minor, determinarea domiciliului copilului minor

2ra-1173/22 — încasarea pensiei pentru întretinerea copilului minor, determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1173/22

2-20096006-01-2ra-26082022

Prima instanță: (Judecătoria Cimișlia, sediul Leova) Vl. Negru

Instanța de apel: (Curtea de Apel Comrat) D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Nina Vascan

Aliona Miron

examinând recursul declarat de către Cazacu Carolina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazacu Carolina

împotriva lui Sperciuc Ion cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori,

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 30 mai 2022,

c o n s t a t ă:

La 07 august 2020, Cazacu Carolina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sperciuc Ion cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori,

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, Cazacu Carolina a menționat că la 10 septembrie 2005 a

înregistrat căsătoria cu Sperciuc Ion, iar la 06 martie 2018, căsătoria a fost desfăcută.

Din căsătorie la XXXXX s-a născut XXXXX, iar la XXXXX s-a născut

XXXXX.

Reclamanta a indicat că după desfacerea căsătoriei, copii se află la întreținerea

sa.

Totodată, reclamanta a specificat că pârâtul este angajat în calitate de operator

mecanic la SRL ”Sade-Compaghnie Generale de Travaux D ´Hydraulique”, iar

deoarece nu deține actele în vederea probării circumstanțelor invocate, urmează a fi

reclamate de la Sperciuc Ion contractul individual de muncă și alte acte ce reflectă

veniturile acestuia.

1

Cazacu Carolina a solicitat determinarea domiciliului copiilor minori,

XXXXX, XXXXX cu mama, încasarea de la Sperciuc Ion a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori în cuantum de 1/3 din toate veniturile începând cu

06 martie 2018 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 17 august 2021, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cazacu Carolina.

S-a determinat domiciliul copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama,

Cazacu Carolina.

S-a încasat de la Sperciuc Ion în beneficiul Carolinei Cazacu pensia pentru

întreținerea copilului minor, XXXXX în mărime fixă de 1 200 lei lunar, începând cu

data depunerii cererii de chemare în judecată – 07 august 2020 și până la atingerea

majoratului de către copil.

S-a încasat de la Sperciuc Ion în beneficiul Carolinei Cazacu pensia pentru

întreținerea copilului minor, XXXXX în mărime fixă de 1 300 lei lunar, începând cu

data depunerii cererii de chemare în judecată – 07 august 2020 și până la atingerea

majoratului de către copil.

S-a încasat de la Sperciuc Ion în beneficiul statului suma de 900 lei cu titlu de

taxă de stat.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 30 mai 2022, s-a admis apelul declarat

de avocatul Șcheau Igor în interesele lui Sperciuc Ion și apelul declarat de Cazacu

Carolina, s-a modificat hotărârea Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 17 august

2021 în partea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori și a taxa de

stat, cu micșorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX

de la suma de 1200 lei lunar și respectiv 1300 lunar, la suma de 1 188,15 lei lunar

pentru fiecare copil și suma taxei de stat de la 900 lei la suma de 855,46 de lei.

În rest, hotărârea instanței de fond a fost menținută.

La 03 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cazacu Carolina a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să

fie conform cerințelor indicate în cererea de chemare în judecată.

Recurenta Cazacu Carolina, în motivarea recursului a invocat că instanța de

apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume art. 75 și 76 din Codul

familiei.

De asemenea, a menționat că a înaintat un demers de a fi anexat la materialele

cauzei copia certificatului eliberat la 18 februarie 2022 de către SRL ”Sade-

Compaghnie Generale de Travaux D ´Hydraulique”, însă instanța de apel a respins

demersul fără nici un motiv.

La 19 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Sperciuc Ion,

reprezentat de avocatul Șcheau Igor a depus referință la recursul declarat de Cazacu

Carolina, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Comrat a emis dispozitivul deciziei la 30 mai 2022.

2

La 18 iulie 2022, Cazacu Carolina a recepționat decizia motivată a instanței de

apel, fapt confirmat prin avizul de recepție (f. d. 233 Vol. I).

Astfel recursul declarat de Cazacu Carolina la 03 august 2022, se consideră

depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 octombrie 2022, recursul

declarat de către Cazacu Carolina a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Examinând materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Cazacu Carolina din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

La caz, se reține că Cazacu Carolina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sperciuc Ion cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori,

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, solicitând determinarea

domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama, încasarea de la

Sperciuc Ion a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în cuantum de 1/3 din toate

veniturile.

Totodată, reclamanta a atenționat instanța de judecată referitor la faptul că

pârâtul este angajat în calitate de operator mecanic la SRL ”Sade-Compaghnie

Generale de Travaux D ´Hydraulique”, iar avînd în vedere faptul că nu deține probe

referitor la veniturile lui Sperciuc Ion, acestea urmează a fi reclamate de la pârât.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a determinat

domiciliul copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama, Cazacu Carolina și a

dispus încasarea de la Sperciuc Ion în beneficiul Carolinei Cazacu pensia pentru

întreținerea copilului minor, XXXXX în mărime fixă de 1 200 lei lunar și pentru

întreținerea copilului minor, XXXXX în mărime fixă de 1 300 lei lunar.

Sperciuc Ion a invocat dezacordul cu hotărârea instanței de fond în partea ce

ține de încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

De asemenea, Cazacu Carolina a invocat dezacordul cu hotărârea primei

instanțe în partea încasării pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă,

solicitînd încasarea acesteia în mărime de 1/3 din toate veniturile pârâtului.

3

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a modificat hotărârea

Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 17 august 2021 în partea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copiilor minori, cu micșorarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX de la suma de 1200 lei lunar și

respectiv 1300 lunar, la suma de 1 188,15 lei lunar pentru fiecare copil, iar în rest,

hotărârea instanței de fond a fost menținută.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția

instanței de apel este pripită, deoarece a admis o examinare superficială a litigiului

dedus judecății.

După cum rezultă din materialele cauzei, atît în cererea de chemare în judecată,

cît și în cererea de apel, reclamanta Cazacu Carolina a menționat că Sperciuc Ion

este angajat în calitate de operator mecanic la SRL ”Sade-Compaghnie Generale de

Travaux D ´Hydraulique”, motiv pentru care a solicitat încasarea pensiei pentru

întreținerea copiilor minori în cuantum de 1/3 din toate veniturile.

De asemenea, în cererea de apel, Cazacu Carolina a invocat că a solicitat

instanței de fond reclamarea probelor de la pârât sau de la Compania la care este

angajat ultimul, însă instanța în motivarea hotărârii nu a făcut nici o referire în acest

sens.

La fel, în instanța de apel reclamanta a înaintat un demers de a fi anexată la

materialele cauzei copia certificatului eliberată la 18 februarie 2022 de către

SRL ”Sade-Compaghnie Generale de Travaux D ´Hydraulique” care probează

veniturile lui Sperciuc Ion, însă instanța de apel a respins demersul fără o motivare

rezonabilă (f. d. 209-2011 Vol. I).

Conform principiului rolului diriguitor al instanței judecătorești în proces,

prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă, instanței judecătorești îi revine un

rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui

conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile

lor procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea

sau neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor,

ordonă, la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care

să contribuie la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege.

Respectiv, Colegiul atestă că instanțele inferioare au ignorat solicitarea

reclamantei de a anexa la materialele cauzei certificatul privind veniturile pârâtului,

iar drept urmare s-au abținut de a da un răspuns special și explicit la cele mai

importante întrebări deduse soluționării.

Ca urmare, acest argument a rămas fără o apreciere juridică, deși urma a fi

verificat și analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului.

În conformitate cu art. 119 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probele se

adună și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces. Dacă în procesul

4

de adunare a probelor apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor

necesare, cu excepția cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a

probelor este înaintată în mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa

examinarea cauzei sau proba reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență.

Probele se prezintă în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare în

termenul stabilit de instanță, dacă legea nu prevede altfel.

Tot aici, este de menționat că la soluționarea demersului privind prezentarea

probelor suplimentare, instanța de apel urma să se călăuzească de prevederile art.372

din Codul de procedură civilă, care stabilește că, părțile și alți participanți la proces

au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă prevederile art.1191 alin. (2),

dacă acestea nu au fost reclamate de către prima instanță la cererea participanților la

proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de către prima instanță.

Colegiul menționează că în conformitate cu art. 26 din Codul de procedură

civilă, procesele civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității

părților în drepturile procedurale.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părțile și

ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și

dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine

stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia

asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății

și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează

condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea

obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură

de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire

a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor

de fapt și de drept, astfel încît nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu

cealaltă.

Iar, art. 27 din Codul de procedură civilă prevede că, disponibilitatea în drepturi

se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a

dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea modalității de apărare

dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau interesele legitime ale

persoanei.

Drept urmare, Colegiul consideră că această împrejurarea prezintă o obligație

a instanței de a supune aprecierii probelor și a acorda posibilitate părților pentru

folosirea tuturor mijloacelor procedurale întru demonstrarea circumstanțelor

invocate în acțiunea înaintată, or, în opinia recurentei, anume certificatul privind

veniturile lui Sperciuc Ion constituie o probă pertinentă pentru soluționarea justă a

litigiului.

În această ordine de idei, Colegiul consideră că instanța de apel a examinat

cauza cu încălcarea normelor de drept procedural, încălcând flagrant disponibilitatea

5

în drepturi a participanților la proces, ce constă în posibilitatea de a dispune liber de

dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de

drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare,

astfel, prin urmare fiind admisă încălcarea prevederilor art. 26 și 27 din Codul de

procedură civilă, ceea ce în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, constituie temei de casare a deciziei instanței de apel.

Prin urmare, în condițiile în care reclamanta a fost privată de dreptul de a

reclama și prezenta probe, instanța de recurs conchide că acest fapt constituie o

îngrădire a dreptului acesteia de a beneficia de un proces echitabil, cu respectarea

principiilor procesului civil reglementate atât de legislația națională, cât și cea

internațională.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul

egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării

procedurii în fața unui tribunal, fără ca una dintre ele să fie avantajată în raport cu

cealaltă parte din proces.

Acest principiu este unul dintre elementele procesului echitabil, ce impune

fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții

care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei

(hotărârea în cauza Ankerl v. Elveția din 18 februarie 1997).

În aceste condiții, este cert că instanța de apel a admis încălcări de ordin

procesual care au dus la soluționarea greșită a litigiului, instanța de recurs fiind în

imposibilitate să înlăture erorile judiciare depistate.

Totodată, Colegiul relevă că la cererea de recurs, Cazacu Carolina a anexat

copia certificatului eliberat la 18 februarie 2022 de către SRL ”Sade-Compaghnie

Generale de Travaux D ´Hydraulique”, probă care a fost respinsă de instanța de apel.

Astfel, reieșind din prevederile art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

conform cărora instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței

depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi,

Colegiul consideră că cauza urmează a fi restituită în instanța de apel, deoarece prin

refuzul instanței de apel de a anexa la materialele cauzei proba respectivă, recurentei

nu i s-a oferit posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv drepturile și interesele.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie pripită și nu a elucidat toate

circumstanțele pertinente speței, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității

admiterii recursului declarat de Cazacu Carolina, de a casa integral decizia instanței

de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Cazacu Carolina.

6

Se casează integral decizia Curții de Apel Comrat din 30 mai 2022, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazacu Carolina împotriva lui

Sperciuc Ion cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea

pensiei pentru întreținerea copiilor minori și compensarea cheltuielilor de judecată,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

Nina Vascan

Aliona Miron

7