3r-252/22 — obligarea rectificarii înregistrarilor în Registrul bunurilor imobile, anularea deciziei cu privire la formarea bunului imobil

Dosar nr. 3r-252/22

2-17209503-01-3r-01082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Dumitru Bounegru,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Invincom” și Larisa Bounegru împotriva Agenției Servicii

Publice, persoane terțe Elena Goncearov și Oleg Goncearov cu privire la obligarea

rectificării înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile, anularea deciziei cu privire

la formarea bunului imobil,

împotriva încheierii din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de avocatul stagiar Veaceslav Popa, în

interesele Societății cu Răspundere Limitată „Invincom” și Larisa Bounegru

împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 25 octombrie 2017, SRL „Invincom” a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice, concretizând ulterior pretențiile din acțiune, în

final a solicitat: obligarea Agenției Servicii Publice să radieze din Registrul

bunurilor imobile înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare și combinare din

XXXX, privind formarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXX din mun. XXX, or.

XXXX; anularea deciziei nr. XX din XXXX cu privire la formarea bunului imobil

cu nr. cadastral XXX din mun. XXX, or. XXX; obligarea Agenției Servicii Publice

să radieze din Registrul bunurilor imobile înregistrarea deciziei cu privire la

formarea bunului imobil din 31 decembrie 2015.

Prin încheierea protocolară din 24 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, s-a dispus atragerea în proces a Elenei Goncearov și Oleg Goncearov, în

calitate de intervenienți accesorii (f.d.191-192, vol. I).

Prin încheierea din 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

dispus atragerea în proces a Larisei Bounegru în calitate de persoană terță (f.d.11,

vol. I).

La 27 septembrie 2019, avocatul stagiar Veaceslav Popa, acționând în

interesele Larisei Bounegru, a depus o cerere prin care a solicitat alăturarea la cererea

1

de chemare în judecată înaintată de SRL „Invincom” (f.d.45, vol.II).

Prin încheierea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de SRL „Invincom” și Larisa Bounegru

împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe Elena Goncearov și Oleg

Goncearov cu privire la obligarea rectificării înregistrărilor în Registrul bunurilor

imobile, anularea deciziei cu privire la formarea bunului imobil (f.d.65-69, vol.II).

Prin decizia din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată

încheierea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a

remis cauza la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani pentru examinare (f.d.86-92,

vol.II).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani s-

a respins, ca neîntemeiată, acțiunea de contencios administrativ înaintată de SRL

„Invincom” și Larisa Bounegru împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe

Elena Goncearov și Oleg Goncearov cu privire la obligarea rectificării înregistrărilor

în Registrul bunurilor imobile, anularea deciziei cu privire la formarea bunului

imobil (f.d.209, 215-219, vol.II).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 09 decembrie 2021, avocatul

stagiar Popa Veaceslav, în interesele apelanților SRL „Invincom” și Larisa

Bounegru, a contestat cu apel hotărârea din 15 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe ca neîntemeiată

(f.d.214, vol.II).

Prin încheierea din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de avocatul stagiar Popa Veaceslav, în interesele apelanților

SRL „Invincom” și Larisa Bounegru, împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, din motiv că apelații nu au depus în termenul

legal motivarea cererii de apel (f.d.232-235, vol.II).

La 12 iulie 2022, Dumitru Bounegru, a depus cerere de recurs, solicitând

admiterea recursului și casarea încheierii din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.238-239, vol.II).

În motivarea recursului a indicat că hotărârea instanței de fond și încheierea

instanței de apel nu i-au fost comunicate.

În continuare, făcând referire la prevederile art.432 alin.(1), (3) lit.d) și alin.(5)

din Codul de procedură civilă, indică că prin încheierea din 07 iunie 2022 instanța

de apel a soluționat problema drepturilor sale care rezultă din deținerea în proprietate

a terenului cu numărul cadastral XXXX din str. XXXX, or. XXX, mun. XXXx.

La 02 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat, în adresa intimaților,

copia recursului depus de Dumitru Bounegru, cu înștiințarea despre posibilitatea

prezentării referinței (f.d.3, vol.III).

La 12 august 2022, avocatul Artur Reguș, în interesele Elenei Goncearov și

Oleg Goncearov, a depus referință prin care a indicat că recursul este inadmisibil,

făcând referire în acest context, la prevederile art.433 lit.c), art.432 alin.(2)- (4) din

Codul de procedură civilă (f.d.6-7, vol.III).

Totodată, a mai indicată că Dumitru Bounegru nu a fost parte în cauza dedusă

judecății, respectiv nu a contestat cu apel hotărârea primei instanțe.

La 17 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Dumitru Bounegru, Larisei Bounegru și Agenției Servicii Publice copia referinței

2

depuse de avocatul Artur Reguș, în interesele Elenei Goncearov și Oleg Goncearov,

la recursul declarat de Dumitru Bounegru, pentru informare (f.d.10, vol.III).

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din

următoarele motive.

Conform art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

În corespundere cu articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședința de judecată.

Conform art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de declarare a recursului

inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează

legalitatea încheierii din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de avocatul stagiar Popa Veaceslav, în

interesele apelanților SRL „Invincom” și Larisa Bounegru, împotriva hotărârii din

15 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, prin care s-a respins, ca

neîntemeiată, acțiunea de contencios administrativ înaintată de SRL „Invincom” și

Larisa Bounegru împotriva Agenției Servicii Publice, persoane terțe Elena

Goncearov și Oleg Goncearov cu privire la obligarea rectificării înregistrărilor în

Registrul bunurilor imobile, anularea deciziei cu privire la formarea bunului imobil.

Nefiind de acord cu încheierea din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, la

12 iulie 2022, Dumitru Bounegru, a depus prezenta cerere de recurs, solicitând

admiterea recursului și casarea încheierii instanței de apel.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul Administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art.258 alin.(3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate doar a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță în partea procedurală, urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială

3

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actelor

administrative ce se contestă, și anume a Legii contenciosului administrativ, nr.793

din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). Or, în speță, procedura

administrativă a fost desfășurată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină, că la

caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contencios administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedură civilă, cu excepția art.169-171.

În conformitate cu art.55 din Codul de procedură civilă, se consideră

participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care,

în conformitate cu art. 7 alin. (2), art. 73 și 74, sunt împuternicite să adreseze în

instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte

persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor

unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind aplicarea

măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură

specială.

Conform art. 56 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii

de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să

pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să

formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să

expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile

judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și

considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate

drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. Participanții la

proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu

unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces.

Potrivit art.59 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la

momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. Părțile au

drepturi procedurale și obligații procedurale egale.

La rândul său, art.203 din Codul administrativ stipulează că participanți la

proces sunt: a) părțile; b) peroanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți

subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Instanța de recurs notează că în speța dedusă judecății, recurentul Dumitru

Bounegru nu deține calitatea de parte sau participant la proces, în virtutea căreia ar

fi îndreptățit să depună recurs împotriva încheierii instanței de apel.

La materialele cauzei nu se atestă vreun act judecătoresc de dispoziție care să

confirme că recurentul Dumitru Bounegru a fost atras în proces, sau, deși, a solicitat

intervenirea în proces, acestuia neîntemeiat i s-a refuzat atragerea în proces în modul

stabilit de prevederile legale.

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus

de o persoană care nu este în drept să exercite această cale de atac, or, Dumitru

Bounegru nu deține nici o calitate procesuală.

4

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și anume că există o

proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în

situația în care recursul este depus de o persoană care nu este abilitată cu acest drept

în condițiile legii, iar soluția instanței nu poate fi privită în principiu ca o restricție

asupra dreptului de acces la un tribunal.

Distinct de aceasta, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că persoanele care nu au fost implicate la

proces, dar care consideră că au fost lezate în drepturi prin hotărârea pronunțată, pot

recurge la alte metode (procedee) de apărare a drepturilor și intereselor sale legitime

reglementate de legislația procedurală în vigoare, însă nu prin folosirea căii de atac

cu recurs.

În conformitate cu prevederile art. art.195, 243 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Recursul depus de Dumitru Bounegru, se declară inadmisibil.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii: Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5