3ra-986/22 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-986/22 2-20026518-01-3ra-21092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 19 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Ecaterina Chirtoacă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Ecaterina Chirtoacă, admis apelul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, casată parțial hotărârea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă : La data de 09 ianuarie 2020 Ecaterina Chirtoacă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea ordinului nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, încasarea salariului pentru perioada suspendării raporturilor de muncă,

repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică (f.d. 2-4, Vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Ecaterina Chirtoacă a indicat că la data de 28 mai 2018 a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei 1 și Infrastructurii, în funcția de consultant al secției financiar-administrative și din momentul angajării și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu, în privința sa nefiind intentate proceduri disciplinare. Reclamanta a menționat că, la data de 10 decembrie 2018 i-a fost adus la cunoștință ordinul nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, prin care s-a dispus suspendarea raporturilor de serviciu pe perioada anchetei de serviciu.

Temei pentru emiterea ordinului contestat a servit procesul-verbal nr. 8 din 09 decembrie 2019 al Comisiei de disciplină a Ministerului Economiei și Infrastructurii, având la bază nota de serviciu din 22 noiembrie 2019 a șefului Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu. Reclamanta a invocat că nota de serviciu este una declarativă, prin care se reclamă încălcări ale obligațiilor de serviciu, cum ar fi: pauze de cafea, întârzieri periodice, greșeli în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, folosirea a 46 zile de concediu anual și a altor 84 zile de concediu medical.

Reclamanta a susținut că, toate pretențiile invocate de Ecaterina Țurcanu în nota de serviciu sunt total ilegale, nu corespund realității, nu au un suport faptic și normativ, or, dacă ar fi fost admise careva încălcări ale atribuțiilor de serviciu, urma să fie intentată o procedură disciplinară; folosirea concediilor anuale plătite, cât și a celor medicale sunt drepturi consfințite și garantate legal; nota de serviciu nu este însoțită de careva înscrisuri probatorii, care ar demonstra veridicitatea celor expuse. Reclamanta a indicat că, potrivit Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, raporturile de serviciu se suspendă de către autoritate pe durata anchetei de serviciu în privința funcționarului public, dacă exercitarea în continuare a atribuțiilor de către acesta ar putea afecta desfășurarea obiectivă a anchetei și rezultatele acesteia.

Cu toate acestea, în ordinul contestat nu au fost indicate motivele sau circumstanțele în care reclamanta ar putea să influențeze desfășurarea anchetei de serviciu și rezultatele acesteia, nefiind menționată și demonstrată nici existența pericolului iminent și real al influențării desfășurării activității comisiei de disciplină, prin continuarea activității de serviciu.

Reclamanta a susținut că ordinul nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” este disproporționat și nu este potrivit pentru atingerea scopului urmărit, deoarece, desfășurarea anchetei de serviciu de către comisia de disciplină se realizează potrivit cadrului normativ reglementat prin anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar careva influențe asupra acestei comisii, reclamanta nu are.

Reclamanta a relevat că, prin ordinul nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu” i-au fost cauzate suferințe psihice grave, deoarece, se consideră un specialist bun, care în cariera sa profesională mai mult de 20 de ani, nu a comis abateri disciplinare, a consolidat spiritul de echipă, acordând sprijin informativ și tehnic colegilor de serviciu, iar prin actul de 2 suspendare a raporturilor de serviciu, i s-a indus o stare de inferioritate, fiind atentată astfel buna reputație profesională.

La data de 24 februarie 2020 Ecaterina Chirtoacă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

49-58, Vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Ecaterina Chirtoacă a indicat că, prin ordinul nr. 153p din 24 ianuarie 2020 s-a dispus aplicarea în privința Ecaterinei Chirtoacă a sancțiunii disciplinare sub formă de „avertisment”, iar prin ordinul nr. 154p din 24 ianuarie 2020 s-a dispus aplicarea în privința Ecaterinei Chirtoacă a sancțiunii disciplinare sub formă de „mustrare”, ordine pe care reclamanta le consideră ilegale și neîntemeiate.

Reclamanta a invocat că, Ministerul Economiei și Infrastructurii în baza unei note de serviciu, în baza unei singure anchete de serviciu a dispus ilegal aplicarea a două sancțiuni disciplinare, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a legislației în vigoare, or, drept temei al declanșării răspunderii disciplinare, a servit nota de serviciu din 22 noiembrie 2019, a șefului Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu, în care se face trimitere la o serie de încălcări ale atribuțiilor de serviciu, încălcări care nu au fost probate. Reclamanta a relatat că, nota de serviciu nominalizată are un caracter declarativ, face trimitere la fapte și acțiuni care nu au avut loc sau care nu au legătură cu cauza disciplinară, și anume, au fost invocate drept pretinse încălcări de serviciu folosirea concediului de odihnă și a concediului medical, în cazul când pentru anul 2019 avea nefolosite 24 de zile de concediu de odihnă.

Referitor la acest aspect, reclamanta a afirmat că dreptul la concediu anual plătit, cât și cel medical sunt drepturi garantate de lege, a căror limitare în folosire nu poate avea loc, or, acordarea concediului anual plătit este o obligație directă a angajatorului, iar folosirea acestuia este un drept corelativ al său. Referitor la concediul medical, reclamanta a indicat că suspendarea raporturilor de serviciu pe motiv de boală survine în circumstanțe ce nu depinde de voința părților, astfel folosirea acestui drept nu poate fi calificat drept un abuz în drept sau încălcare a atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a susținut, că în cadrul auditului financiar efectuat de Inspecția Financiară petrecut în perioada iulie – octombrie 2019, șeful Secției financiar- administrative, Ecaterina Țurcanu, la data de 10 octombrie 2019, a solicitat ca reclamanta să îndeplinească raportul din numele inspectorilor, ceea ce reprezintă o ilegalitate, o încălcare a atribuțiilor sale de serviciu. Reclamanta a indicat că, cerința a îndeplinit-o parțial, deoarece când a întrebat care cifre să includă în textul actului, din sistemul informațional contabil sau din rapoartele pe suport de hârtie, șeful Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu s-a enervat, pentru ca ulterior să constate că acest fapt îi este imputat ca refuz nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, 3 precum și dispozițiile conducătorului, ceea ce reprezintă o acuzație neîntemeiată și ilegală.

Or, inspectorii sunt delegați la instituțiile bugetare prin ordin, autorizație, în care se stipulează perioada și tematica controlului având funcțiile de bază: inspectarea financiară a operațiunilor și a tranzacțiilor privind respectarea cadrului normativ în domeniul bugetar și economico-financiar; detectarea prejudiciilor/iregularităților la entitățile supuse inspectării (controlului) financiare; la solicitarea organelor de drept, Inspecția financiară verifică și alte tematici, în limita competenței. Ca urmare, la data de 26 decembrie 2019, reclamanta a prezentat o notă explicativă în care a combătut toate acuzațiile aduse de către șeful Secției financiar- administrative, Ecaterina Țurcanu, dovedind netemeinicia lor.

Reclamanta a considerat că sunt neîntemeiate acuzațiile șefului Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu precum că, reclamanta admitea greșeli în executarea obligațiilor de serviciu, făcând aluzie la faptul că este neprofesionistă, or, reclamanta a fost delegată la o serie de conferințe, seminare de instruire, având încredere în abilitățile sale profesionale, fiind convinsă că astfel ar putea aduce plus valoare echipei de serviciu. Cu privire la ancheta de serviciu, reclamanta a menționat că, drept rezultat al depunerii notei de serviciu înregistrată la 09 decembrie 2019, în aceeași zi s-a declanșat procedura disciplinară, tot la data de 09 decembrie 2019, a fost propusă suspendarea sa din serviciu pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu și a fost emis ordinul nr. 283p „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”.

Ancheta de serviciu s-a finalizat la data de 13 ianuarie 2020, atunci când a fost emis ordin de restabilire a sa în funcție, începând cu 14 ianuarie 2020. Reclamanta a subliniat că, în cazul ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, temeiul de drept al aplicării sancțiunilor disciplinare au fost invocate prevederile art. 57 lit. a) și art. 58 lit. a) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, și anume, nerespectarea regimului de muncă și întârzieri nemotivate la serviciu, comise în mod repetat. Reclamanta a invocat că Ministerul Economiei și Infrastructurii a dispus atragerea sa la răspundere disciplinară pentru un temei neprevăzut de lege și anume, pentru nerespectarea regimului de muncă și întârzieri nemotivate la serviciu, comise în mod repetat.

Astfel, reclamanta a considerat că se află în prezența unui abuz de drept din partea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fiind încălcat principiul separației puterilor în stat, iar acest fapt atrage nulitatea de drept a ordinului nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, deoarece acesta nu conține temeiul de drept al aplicării sancționării disciplinare. Reclamanta a menționat că, drept temei al inițierii anchetei de serviciu, a servit și faptul indicării că folosește neautorizat pauzele de masă, nu respectă regimul de muncă sau folosește neîntemeiat concediile anuale și cele medicale. În acest sens, reclamanta a susținut că în cadrul audierii sale de către comisia de disciplină nu i-au fost prezentate careva dovezi privind faptul că a întârziat la serviciu, iar pe parcursul activității, nu a admis careva întârzieri la 4 serviciu sau a modului de folosire a pauzelor de masă.

Folosirea concediilor anuale și a celor medicale reprezintă drepturi garantate de lege, care nu pot fi limitate. Reclamanta a indicat că, în cazul ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, temeiul de drept al aplicării sancțiunilor disciplinare au fost invocate prevederile art. 57 lit. e) și f) și art. 58 lit. b) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, și anume, executarea sarcinilor cu greșeli frecvente, neconformându-se indicațiilor șefului nemijlocit.

Reclamanta a evidențiat că Ministerul Economiei și Infrastructurii a dispus atragerea reclamantei la răspundere disciplinară pentru un temei neprevăzut de lege și anume, pentru executarea sarcinilor cu greșeli frecvente, neconformându-se indicațiilor șefului nemijlocit, circumstanță ce atrage nulitatea de drept a ordinului de sancționare disciplinară, deoarece nu conține temeiul de drept al aplicării sancționării disciplinare. Reclamanta a concretizat că și-a executat toate sarcinile care îi revin potrivit fișei de post, iar careva refuzuri nejustificate de îndeplinire a sarcinilor sau atribuțiilor de serviciu nu au fost. În executarea sarcinilor de serviciu nu a admis careva neglijențe și/sau tergiversări, refuzurile ilegale de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a subliniat că comisia de disciplină a constatat, că la data de 04 octombrie 2019, a refuzat să îndeplinească careva sarcini de serviciu, însă, la data de 04 ianuarie 2019, conform deciziei Prim-ministrului nr. 94/2019, a prelucrat și generalizat informația privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate 2017-2018 și ianuarie-septembrie 2019, responsabil de calcularea și evidența deplasărilor, conform fișei de post fiind V. Dimitriu. Reclamanta a invocat că, la data de 10 octombrie 2019, prin intermediul poștei electronice, șeful Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu i-a cerut să îndeplinească din numele inspectorilor financiari actul de verificare, fapt care nu l-a refuzat, dar a concretizat, ca aceasta este obligația directă a controlorilor, iar dacă ar fi admis acest fapt aceasta ar fi reprezentat un abuz de putere din partea sa, prin depășirea atribuțiilor de serviciu, ceea ce reprezintă o ilegalitate.

Reclamanta a relatat că, comisia de disciplină i-a imputat inclusiv și faptul, că a omis înregistrarea unei facturi, însă, actul de verificare a decontărilor reciproce întocmit la 18 decembrie 2019, se impută ca fiind neînregistrată factura din data de 01 septembrie 2019 în suma de 2908 de lei, fiind anexată copia facturii fiscale EAA000982587, unde drept dată a eliberării este indicat 30 septembrie 2019, data generată automat în portalul E-factura, dată livrării, care se introduce manual, fiind o dată anterioară de 01 septembrie 2019. Reclamanta a indicat că, factura precedentă EAA00078608 – 2497,83 de lei, de la același furnizor, Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, este din 28 august 2019, următoarea factură, EAA001182487 – 3136,21 de lei, este emisă pe 31 octombrie 2019, deoarece procedura prevede că facturile fiscale se eliberează la sfârșitul lunii pentru perioada anterioară.

Actul de verificare a decontărilor reciproce cu Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova din 18 decembrie 2019, 5 indică facturi cu data de întâi a lunii ceea ce vine în contrazicere cu extrasul de cont din 15 noiembrie 2019, următoarea pagină din dosarul privind ancheta de serviciu, care indică factura EAA001182487 din 31 octombrie 2019. Reclamanta a menționat că, în vederea executării sumei de 27290,07 de lei, aprobată pentru contractul din 11 aprilie 2019, orice metoda este binevenită, mai mult decât atât, șeful Secției financiar-administrativă, Ecaterina Țurcanu, i-a reproșat reclamantei ca greșeală, faptul că nu a înregistrat o factură. În realitate, factura fiscală pentru septembrie 2019 a fost emisă corect pe 30 septembrie 2019, dar din cauza faptului că în cadrul Ministerul Economiei și Infrastructurii nu este folosit uzual portalul, documentele transmise de furnizori nu sunt înregistrate la timp.

Acces autorizat la portal E-factura îl are șeful Secției financiar- administrative, Ecaterina Țurcanu și Lidia Guțu, în a căror obligație intră accesarea portalului și imprimarea facturilor transmise de furnizori, aceasta nu intră în obligațiile sale funcționale, acest lucru fiind interzis, iar în caz de accesare neautorizată riscă să fie sancționată. Reclamanta a subliniat că la insistența sa de a se folosi portalul, Lidia Guțu i-a accesat în prezența sa și a depistat facturi emise de furnizori datate din anul 2017, care nu au fost înregistrate în modul prevăzut de lege. Ca urmare, au fost modificate mai multe note contabile, dar în dosarul privind ancheta de serviciu i se impută faptul că sunt greșeli comise de reclamantă, fiind anexate o serie de acte care pretind a justifica greșelile.

Reclamanta a indicat că, la dosarul anchetei de serviciu nu sunt anexate altceva acte decât ciorne ale sale, maculatoare care au fost sustrase din biroul său, în timpul absenței motivate de la serviciu și care sunt prezentate drept dovezi de îndeplinire a sarcinilor de serviciu cu greșeli. Reclamanta a evidențiat că aceste înscrisuri reprezintă ciorne, dar nu documente oficiale, care ar putea justifica îndeplinirea cu greșeli a sarcinilor de serviciu, care ar fi denaturat informațiile din rapoartele financiare. Reclamanta a reținut că luând cunoștință de dosarul privind ancheta de serviciu a constatat faptul, că sunt prezentate drept probe ciorne ale sale sau alte documente care nu au caracter definitiv, acte fără nici o semnătură oficială, fapt ce denotă că la dosar nu a fost prezentat nici un document, care să ateste, că dânsa a admis careva abateri în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a indicat, că ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, nu conțin temeiurile de fapt ale aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, cerința legală privind temeiul de fapt nu este îndeplinită, ceea ce atrage nulitatea actului de sancționare disciplinară, deoarece nu este îndeplinită o condiție de fond necesară pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, iar indicarea temeiului de fapt al aplicării sancțiunii disciplinare potrivit pct. 65 enunțat supra, este obligatoriu.

Reclamanta a reținut că, ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, trebuia să conțină trimitere la datele calendaristice concrete când Ecaterina 6 Chirtoacă a săvârșit abaterea disciplinară imputată acesteia, iar ordinul nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, trebuia să indice concret acțiunile doveditoare ale refuzului nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, precum și dispozițiile conducătorului sau neglijența și/sau tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor.

Reclamanta a reținut, că ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, au fost emise cu depășirea termenului, or, termenul de o lună de zile începe să curgă de la 09 decembrie 2019, atunci când angajatorul a constatat abaterile disciplinare.

Prin încheierea din 18 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea ordinului nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, încasarea salariului pentru perioada suspendării raporturilor de muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, a fost conexată într-un singur proces cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

147-148, Vol. I). La data de 02 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina Chirtoacă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea fișei de evaluare anuală pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, dispunerea efectuării repetate a procedurii de evaluare anuale, anularea ordinului nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din funcția publică a dnei Ecaterina Chirtoacă”, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru privarea ilegală de posibilitatea de a munci, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-13, Vol. II).

Suplimentar argumentelor invocate în acțiunile anterioare, Ecaterina Chirtoacă a invocat că, procedura de evaluare a fost efectuată cu derogare de la prevederile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fișa de evaluare fiind întocmită de o persoană care avea o poziție ostilă față de reclamantă, care o discredita din punct de vedere profesional, ceea ce evident afectează obiectivitatea și imparțialitatea evaluatorului în efectuarea evaluării funcționarilor publici de execuție.

Reclamanta a reiterat, că ambele etape ale evaluării au fost formale, pentru prima parte fiind acordate punctaje minimale la fiecare criterii de evaluare, iar interviul de fapt nu a avut loc, situație ce denotă că, procedura de evaluare a fost 7 viciată, fiind necesară o repetare a procesului de evaluare anual, în strictă conformitate cu legea. Mai mult, reclamanta a menționat că acordarea punctajului minimal, s-a realizat cu rea-credință, deoarece, punctajul acordat criteriilor de evaluare nu reflectă gradul de îndeplinire a atribuțiilor reclamantei, ci sunt stabilite în mod arbitrat și abuziv de către evaluator, al cărui unic scop al evaluării efectuate, a fost acordarea calificativului nesatisfăcător.

Reclamanta a mai indicat că, la începutul lunii martie 2020, i-a fost prezentată fișa de evaluare, însă, aceasta conținea și semnătura lui Alexandru Otgon cu data de 14 februarie 2020, însă, această semnătură a fost aplicată ulterior, după contestare, or, la data contestării fișei de evaluare, aceasta nu conținea semnătura lui Alexandru Otgon. Referitor la ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din funcție publică a dnei Ecaterina Chirtoacă”, reclamanta a invocat că, drept temei pentru emiterea ordinului respectiv, au fost reținute rezultatele evaluării performanțelor individuale ale Ecaterinei Chirtoacă pentru anul 2019. Cu toate acestea, a evidențiat, că la data de 27 februarie 2020, a contestat rezultatele evaluării, însă, contestația sa nu a fost examinată în termen de către Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Destituirea din funcție pentru necompetență profesională a avut loc fără a avea la bază fișa de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2019, în format definitiv, deoarece, examinarea contestației nu a avut loc. Reclamanta a subliniat că angajatorul nu putea emite ordinul de destituire din funcție, fără ca să examineze contestația depusă de Ecaterina Chirtoacă. Prin încheierea din 09 octombrie 2020 a fost conexată cauza în speță, la cauza nr. 3-25/2020 la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii (f.d. 118, Vol. II).

În final, Ecaterina Chirtoacă a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, încasarea salariului pe perioada suspendării de la 10 decembrie 2019 până la 13 ianuarie 2020, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, anularea fișei de evaluare anuală pentru perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2019, dispunerea efectuării repetate a procedurii de evaluare anuală în strictă conformitate cu legea, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din funcție publică a dnei Ecaterina Chirtoacă”, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru privarea ilegală de posibilitatea de a munci începând cu 08 mai 2020 și până la pronunțarea hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

8 Prin hotărârea 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a anulat ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, s-a obligat Ministerul Economiei să emită actul administrativ cu privire la achitarea în beneficiul Ecaterinei Chirtoacă salariul pentru perioada suspendării raporturilor de serviciu pe perioada anchetei de serviciu din funcția de consultant principal al Secției financiar-administrative 10 decembrie 2019 – 13 ianuarie 2020; s-au anulat ordinele Ministerului Economiei nr. 153p și nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, emise în privința Ecaterinei Chirtoacă, consultant principal în cadrul Secției financiar-administrative; s-a obligat Ministerul Economiei să emită actul administrativ cu privire la achitarea în beneficiul Ecaterinei Chirtoacă a despăgubirii pentru prejudiciul moral echivalentă cu mărimea unui salariu mediu lunar al consultantului principal în cadrul Secției financiar-administrative; s-a încasat din contul Ministerului Economiei în beneficiul Ecaterinei Chirtoacă cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 5000 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 197, 214-236, Vol. II). Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a corectat greșeala din dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 ianuarie 2022, și anume, ce ține de denumirea autorității publice pârâte, care a fost indicat greșit – Ministerul Economiei, pe când corect este Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (f.d. 237, Vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 februarie 2022, cererea depusă de Ecaterina Chirtoacă cu privire la eliberarea titlului executoriu, s- a respins (f.d. 238-239, Vol. II).

La data de 28 ianuarie 2022 Ecaterina Chirtoacă a depus apel împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Ecaterina Chirtoacă (f.d. 199, Vol. II). La data de 15 februarie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a depus apel împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.

205-207, Vol. II). Hotărârea motivată din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Ecaterinei Chirtoacă și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale la data de 24 februarie 2022, prin intermediul oficiului 9 poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006369159AS și nr. DS8006369158AS, anexate la actele cauzei (f.d. 241, 242, Vol. II). La data de 17 martie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 4-12, Vol. III). La data de 21 martie 2022 Ecaterina Chirtoacă a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

37-45, Vol. III). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen apelul Ecaterinei Chirtoacă și apelul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Ecaterina Chirtoacă. S-a admis apelul depus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. S-a casat hotărârea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii pretențiilor formulate de Ecaterina Chirtoacă, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin care pretențiile Ecaterinei Chirtoacă s-au respins integral.

În rest, hotărârea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost menținută (f.d. 98, 99-114, Vol. III). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că ancheta de serviciu a fost inițiată în baza notei de serviciu semnate de angajații Secției financiar-administrative, adică de colegii de serviciu ai Ecaterinei Chirtoacă, situație ce denotă că suspendarea raporturilor de muncă era necesară și proporțională. Or, pe parcursul anchetei de serviciu, Ecaterina Chirtoacă putea să împiedice desfășurarea obiectivă a anchetei de serviciu și rezultatele acesteia, prin influențarea colegilor de lucru care au depus nota-sesizare.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele Ecaterinei Chirtoacă precum că, ordinul de suspendare a raporturilor de muncă nu este motivat, or, în ordinul contestat a fost indicată norma legală în baza căreia s-a dispus suspendarea, temeiul de fapt al suspendării – procesul-verbal al Comisiei de disciplină din 09 decembrie 2019, dar și durata suspendării. Totodată, în procesul- verbal al Comisiei de disciplină s-a indicat în mod expres, că exercitarea în continuare a atribuțiilor de către Ecaterina Chirtoacă, ar putea afecta desfășurarea obiectivă a anchetei de serviciu și rezultatele acesteia, motive care sunt suficiente pentru a fi dispusă suspendarea raporturilor de serviciu.

În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția primei instanțe cu privire la anularea ordinului de suspendare a raporturilor de serviciu.

Instanța de apel a notat că din materialele anchetei de serviciu, rezultă că în perioada lunii noiembrie 2019, pe parcursul a 13 zile lucrătoare Ecaterina Chirtoacă s-a prezentat la locul de muncă cu întârzieri, și anume: la data de 11 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:14; la data de 12 noiembrie 2019 s- a prezentat la locul de muncă la ora 08:23; la data de 15 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:16; la data de 18 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:26; la data de 19 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul 10 de muncă la ora 08:34; la data de 20 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:21; la data de 21 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:15; la data de 22 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:27; la data de 25 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:19; la data de 26 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:15; la data de 27 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:12; la data de 28 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:19; la data de 29 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:20.

Instanța de apel a menționat că în cadrul anchetei de serviciu, Ecaterina Chirtoacă a invocat că, în baza ordinului nr. 158p din 04 iunie 2018, i-a fost stabilit un program individualizat de muncă de la ora 08:30 până la ora 17:30, însă, aceste afirmații ale reclamantei poartă un caracter declarativ, or, prin ordinul nr. 148/1p din 15 iulie 2019, Ecaterina Chirtoacă, începând cu data de 15 iulie 2019, urma să- și reia activitatea în condițiile timpului de muncă integral, conform orarului 08:00- 17:00, pauza de masă între orele 12:00-13:00. În acest context, instanța de apel a specificat că, fiind constatat că Ecaterina Chirtoacă pe parcursul lunii noiembrie 2019, a întârziat la lucru pe parcursul a 13 zile și se deduce, că angajatorul în mod just și întemeiat i-a aplicat acesteia sancțiune disciplinară sub formă de avertisment.

Or, salariatul are obligația de a respecta disciplina de muncă, care printre altele presupune și prezentarea la locul de muncă conform graficului stabilit de instituția în care activează.

Prin urmare, instanța de apel a relevat, că potrivit fișei postului Ecaterinei Chirtoacă, care deținea funcția de consultant principal în cadrul Secției financiar- administrative, avea următoarele sarcini de bază: să participe la elaborarea programului de dezvoltare strategică al Ministerului, inclusiv acordarea asistenței metodologice conducătorilor subdiviziunilor structurale în domeniul de competență; să asigure evidența și circulația tuturor bunurilor aflate la balanța Ministerului; să asigure evidența decontărilor și plăților efectuate cu diferiți debitori și creditori, analizând contractele încheiate și plățile efectuate; să participe la inventarierea bunurilor materiale, pregătirea listelor de inventariere a bunurilor aflate la evidența Ministerului; să participe la inventarierea bunurilor materiale, pregătirea listelor de inventariere a bunurilor aflate la evidența Ministerului; să asigure calcularea uzurii mijloacelor fixe, uneltelor și sculelor, inventarului de producere și gospodăresc și armonizarea activelor nemateriale în termenele stabilite de legislație.

La fel, instanța de apel a indicat că la caz, în cadrul anchetei de serviciu s- a constatat cu certitudine, că Ecaterina Chirtoacă nu și-a executat sarcinile stabilite de conducătorul direct, circumstanță confirmată atât prin declarațiile celorlalți angajați ai Secției financiar-administrative, cât și prin înscrisurile administrate la dosarul administrativ. Astfel, instanța de apel a concluzionat că prin materialele anchetei de serviciu se mai confirmă, că mai multe documente întocmite de Ecaterina Chirtoacă, au fost întocmite cu greșeli, totodată, fiind constatat că aceasta a refuzat să execute cerințele Inspecției Financiare privind corectitudinea reflectării în 11 evidența contabilă a circulației mijloacelor fixe, acestea fiind executate de Lidia Guțu.

Instanța de apel a reținut că toate aceste circumstanțe, luate în cumul cu atribuțiile de serviciu ale Ecaterinei Chirtoacă și norma art. 57 lit. e) și f) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, denotă în mod cert, că Ecaterina Chirtoacă în mod întemeiat a fost sancționată prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”. Or, norma legală enunțată stabilește că, constituie abateri disciplinare: refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, precum și dispozițiile conducătorului; neglijența și/sau tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele Ecaterinei Chirtoacă precum că, toate erorile comise sunt din cauza sistemului contabil care nu este automatizat, or, pe parcursul activității sale, Ecaterina Chirtoacă nu a depus nici o notă de serviciu prin care să solicite automatizarea sistemului contabil și nu a explicat în mod clar, care erau problemele întâmpinate în procesul de executare a atribuțiilor de serviciu. De altfel, instanța de apel a reținut că, o mare parte din actele întocmite de Ecaterina Chirtoacă, conțineau greșeli gramaticale și greșeli de calcul, care nu pot fi imputate sistemului contabil, dar sunt imputabile nemijlocit Ecaterinei Chirtoacă, care nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu conștiincios.

Instanța de apel a indicat că, prin înscrisurile din dosarul administrativ se confirmă că, în luna februarie 2020, Ecaterina Chirtoacă a fost supusă evaluării pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, fiindu-i stabilit calificativul de evaluare „nesatisfăcător”, or, punctajul final calculat din suma mediei aritmetice obținută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor și mediei aritmetice obținută la aprecierea nivelului de manifestare a celor 6 criterii de evaluate, împărțit la 2, a constituit punctajul 1,4. Instanța de apel a subliniat că din conținutul fișei de evaluare a funcționarului public rezultă că, rezultatele evaluării au fost aduse la cunoștință Ecaterinei Chirtoacă, aceasta menționând că nu este de acord cu calificativul primit.

Calificativul stabilit de conducătorul nemijlocit al Ecaterinei Chirtoacă, a fost acceptat de șeful Direcției management instituțional Alexandru Otgon la data de 14 februarie 2020. Instanța de apel a relatat că potrivit mențiunilor executate în textul fișei de evaluare, Ecaterina Chirtoacă a luat cunoștință de acceptarea calificativului la data de 14 februarie 2020, în acest sens, în fișă fiind introdus următorul text olograf – „nu accept calificativul primit”, „nu accept”.

Instanța de apel a precizat că prin cererea din 12 martie 2020 Ecaterina Chirtoacă a solicitat să-i fie comunicat rezultatul examinării contestației depuse asupra fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale, depusă la data de 27 februarie 2020. Instanța de apel a invocat că, prin scrisoarea nr. 05/2-3312 din 02 iunie 2020 Ecaterina Chirtoacă a fost informată despre faptul că contestația din 27 februarie 2020, depusă asupra fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale 12 pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, nu a fost examinată, fiind inadmisibilă prin omiterea termenului stabilit de legiuitor pentru depunerea unei astfel de contestații.

Făcând referire la pct. 84-86 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, instanța de apel a indicat că fișa de evaluare, după caz, și fișa de reevaluare, semnată de către contrasemnatar, care conține calificativul de evaluare, se aduce la cunoștința funcționarului public prin semnarea acesteia în mod obligatoriu. Funcționarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl conteste la conducătorul autorității publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință.

Conducătorul autorității publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii contestației, o va examina în comun cu evaluatorul, contrasemnatarul, funcționarul public evaluat și subdiviziunea resurse umane. Iar, conform pct. 88 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, rezultatul contestației se comunică în scris funcționarului public în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea contestației.

Instanța de apel a menționat că în cazul din speță, s-a constatat cu certitudine, că Ecaterina Chirtoacă a luat cunoștință de fișa de evaluare și rezultatele evaluării la data de 14 februarie 2020, fapt expres indicat în textul fișei, iar contestația a fost depusă la data de 20 februarie 2020, adică, cu omiterea termenului de 3 zile lucrătoare stabilit de cadrul normativ în vigoare. Instanța de apel a subliniat că, angajatorul în mod întemeiat nu a supus examinării contestația Ecaterinei Chirtoacă formulată asupra fișei de evaluare a activității pentru anul 2019, or, aceasta a omis nejustificat și nemotivat termenul de depunere a contestației.

Instanța de apel a invocat că, potrivit Fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, Ecaterina Chirtoacă a înregistrat deficiențe majore prin nerealizarea în întregime, parțială, a obiectivelor individuale ale acesteia, fapt care a fost apreciat și evaluat în modul corespunzător de către evaluatorul/șeful ierarhic superior al acesteia și cu stabilirea calificativului „nesatisfăcător”. Instanța de apel a conchis că calificativul stabilit de evaluator este unul justificat, nefiind stabilite careva abateri de la procedura de evaluare a Ecaterinei Chirtoacă. Instanța de apel a dedus că, pretențiile înaintate de Ecaterina Chirtoacă privind anularea fișei de evaluare anuală pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019 și dispunerea efectuării repetate a procedurii de evaluare anuală, sunt neîntemeiate.

Or, Ecaterina Chirtoacă nu a prezentat nici un argument plauzibil care să confirme aserțiunile invocate în textul acțiunii.

13 Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele Ecaterinei Chirtoacă precum că fișa de evaluare a fost contrasemnată de Alexandru Otgon, ulterior datei indicate, or, în fișa de evaluare este indicată data contrasemnării fișei „14 februarie 2020”, precum și dezacordul Ecaterinei Chirtoacă cu calificativul confirmat de Alexandru Otgon, dezacord datat cu 14 februarie 2020. Făcând referire la pct. 10 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, instanța de apel a indicat că rezultatele evaluării se iau în considerare la luarea deciziilor stipulate în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 61 lit. c), art. 64 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanțelor profesionale pentru anul 2019, prin Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 218p din 07 mai 2020, s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu prin destituire din funcție publică pentru incompetență profesională, din data de 08 mai 2020, cu Ecaterina Chirtoacă, consultant principal în cadrul Secției financiar-administrative, Direcția management instituțional. Analizând legalitatea ordinului respectiv, instanța de apel a subliniat că acesta este legal și întemeiat, or, se reține că, pe parcursul examinării prezentului litigiu s-a constatat cert că fișa de evaluare a Ecaterinei Chirtoacă a fost întocmită cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

Instanța de apel a reținut că având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă cu privire la anularea ordinului de suspendare a raporturilor de muncă, anularea ordinelor de aplicare a sancțiunii disciplinare, anularea fișei de evaluare, dispunerea evaluării repetate și anularea ordinului cu privire la destituirea din funcție, a fost respinsă, urmează a fi respinse și pretențiile subsecvente ale reclamantei cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru privarea ilegală de posibilitatea de a munci începând cu 08 mai 2020, încasarea salariului pentru perioada suspendării din funcție, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Or, aceste cerințe sunt legate între ele și se deduc una din alta, astfel încât soluția dată pe una din pretenții influențează soluția care urmează a fi dată pe celelalte pretenții. Prin urmare, instanța de apel concluzionat că, prima instanță întemeiat a stabilit circumstanțele cauzei, însă, a aplicat și interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere eronată probatoriului administrat la dosarul cauzei, ajungând la o soluție neîntemeiată privind admiterea parțială a acțiunii depuse de Ecaterina Chirtoacă. La data de 09 septembrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Ecaterina Chirtoacă (f.d.

117-119, Vol. 14 III). Iar, la data de 04 octombrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 127- 159, Vol. III). În susținerea recursului Ecaterina Chirtoacă a invocat că instanțele de judecată nu au dat apreciere faptului, că în toate cele trei cazuri, în care a fost sancționată, de către comisia disciplinară a fost încălcată procedura administrativă la examinarea cauzei, procedură în cadrul căreia vădit i-au fost încălcate drepturile din momentul declanșării acesteia.

Recurenta a precizat că, concluzia instanței de apel referitor la faptul că actul administrativ contestat reflectă o motivare plauzibilă în conformitate cu scopul declarat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, contravine prevederilor art. 31 din Codul administrativ, care stipulează că actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, să corespundă principiului proporționalității și contravine art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, care prescrie cu titlu imperativ că, conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.

Recurenta a relevat că instanța de apel eronat a reținut că ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, este motivat suficient, fapt ce constituie o încălcare a principiilor, prevăzute de Codul administrativ, inclusiv principiului de eficiență, reglementat la art. 28 din Codul administrativ, care prevede că procedura administrativă se realizează într-un mod simplu, adecvat, rapid, eficient și corespunzător scopului.

Recurenta a indicat că instanța de apel eronat a reținut că motivarea ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, conține elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar această exigență este realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea în ordin a motivelor pentru care s-a ajuns la concluzia de suspendare a raporturilor de serviciu. Or, lipsa unei motivări explicite, posibilitatea contestării acesteia în justiție devine iluzorie, în condițiile în care instanța de judecată nu poate aprecia motivele care au determinat emiterea ordinului nominalizat, or, motivarea reprezintă o condiție de legalitate a actului administrativ.

Recurenta a susținut că instanța de apel eronat a reținut legalitatea ordinelor contestate, deoarece la aplicarea sancțiunilor disciplinare nu au fost expuse abaterile disciplinare în mod concret, lipsește justificarea aplicării acestora, fapt care denotă încălcarea principiului legalității ca principiu de bază al statului de drept, care presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare, care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice. Angajatorul nu a respectat legea, exigență de a acționa în limita atribuțiilor, care este impusă inclusiv autorităților publice și private.

Recurenta a concluzionat că la constatarea legalității ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din funcție publică a dnei Ecaterina Chirtoacă” prima instanță și instanța de apel nu au 15 luat în considerare faptul că nu au fost respectate cerințele legale la emiterea actului, nu a fost respectată procedura. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iunie 2022, însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate Ecaterinei Chirtoacă de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei. La data de 09 septembrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse de Ecaterina Chirtoacă (f.d.

117-119, Vol. III). Decizia motivată din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Ecaterinei Chirtoacă la data de 08 septembrie 2022, fapt confirmat prin recipisă, anexată la actele cauzei (f.d. 116, Vol. III). La data de 04 octombrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 127- 159, Vol. III). Astfel, recursul depus de Ecaterina Chirtoacă împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 21 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale copia recursului depus de Ecaterina Chirtoacă împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

123, 124, Vol. III). Totodată, la data de 05 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale copia motivării recursului prezentate de Ecaterina Chirtoacă cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 160, 161, Vol. III). Prin referința depusă la data de 18 octombrie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a solicitat declararea recursului depus de Ecaterina Chirtoacă ca fiind inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului depus de Ecaterina Chirtoacă în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 16 administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 17 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A]. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ecaterina Chirtoacă.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Ecaterina Chirtoacă se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 18