3ra-986/22 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-986/22 — anularea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-986/22

2-20026518-01-3ra-21092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ecaterina Chirtoacă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale privind anularea actelor administrative, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil, încasarea salariului pentru perioada

absenței forțate de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Ecaterina Chirtoacă, admis apelul depus de Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, casată parțial hotărârea din 26 ianuarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 09 ianuarie 2020 Ecaterina Chirtoacă a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la

anularea ordinului nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea

raporturilor de serviciu”, încasarea salariului pentru perioada suspendării

raporturilor de muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 de lei,

precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică (f.d. 2-4, Vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Ecaterina Chirtoacă

a indicat că la data de 28 mai 2018 a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei

1

și Infrastructurii, în funcția de consultant al secției financiar-administrative și din

momentul angajării și-a îndeplinit conștiincios atribuțiile de serviciu, în privința sa

nefiind intentate proceduri disciplinare.

Reclamanta a menționat că, la data de 10 decembrie 2018 i-a fost adus la

cunoștință ordinul nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea

raporturilor de serviciu”, prin care s-a dispus suspendarea raporturilor de serviciu

pe perioada anchetei de serviciu. Temei pentru emiterea ordinului contestat a servit

procesul-verbal nr. 8 din 09 decembrie 2019 al Comisiei de disciplină a

Ministerului Economiei și Infrastructurii, având la bază nota de serviciu din

22 noiembrie 2019 a șefului Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu.

Reclamanta a invocat că nota de serviciu este una declarativă, prin care se

reclamă încălcări ale obligațiilor de serviciu, cum ar fi: pauze de cafea, întârzieri

periodice, greșeli în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, folosirea a 46 zile de

concediu anual și a altor 84 zile de concediu medical.

Reclamanta a susținut că, toate pretențiile invocate de Ecaterina Țurcanu în

nota de serviciu sunt total ilegale, nu corespund realității, nu au un suport faptic și

normativ, or, dacă ar fi fost admise careva încălcări ale atribuțiilor de serviciu, urma

să fie intentată o procedură disciplinară; folosirea concediilor anuale plătite, cât și

a celor medicale sunt drepturi consfințite și garantate legal; nota de serviciu nu este

însoțită de careva înscrisuri probatorii, care ar demonstra veridicitatea celor expuse.

Reclamanta a indicat că, potrivit Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008

privind funcția publică și statutul funcționarului public, raporturile de serviciu se

suspendă de către autoritate pe durata anchetei de serviciu în privința funcționarului

public, dacă exercitarea în continuare a atribuțiilor de către acesta ar putea afecta

desfășurarea obiectivă a anchetei și rezultatele acesteia. Cu toate acestea, în ordinul

contestat nu au fost indicate motivele sau circumstanțele în care reclamanta ar putea

să influențeze desfășurarea anchetei de serviciu și rezultatele acesteia, nefiind

menționată și demonstrată nici existența pericolului iminent și real al influențării

desfășurării activității comisiei de disciplină, prin continuarea activității de

serviciu.

Reclamanta a susținut că ordinul nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu

privire la suspendarea raporturilor de serviciu” este disproporționat și nu este

potrivit pentru atingerea scopului urmărit, deoarece, desfășurarea anchetei de

serviciu de către comisia de disciplină se realizează potrivit cadrului normativ

reglementat prin anexa nr. 7 la Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor

profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201

din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar careva influențe

asupra acestei comisii, reclamanta nu are.

Reclamanta a relevat că, prin ordinul nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu

privire la suspendarea raporturilor de serviciu” i-au fost cauzate suferințe psihice

grave, deoarece, se consideră un specialist bun, care în cariera sa profesională mai

mult de 20 de ani, nu a comis abateri disciplinare, a consolidat spiritul de echipă,

acordând sprijin informativ și tehnic colegilor de serviciu, iar prin actul de

2

suspendare a raporturilor de serviciu, i s-a indus o stare de inferioritate, fiind

atentată astfel buna reputație profesională.

La data de 24 februarie 2020 Ecaterina Chirtoacă a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la

anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 153p din

24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, anularea

ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020

„Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 49-58, Vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Ecaterina Chirtoacă

a indicat că, prin ordinul nr. 153p din 24 ianuarie 2020 s-a dispus aplicarea în

privința Ecaterinei Chirtoacă a sancțiunii disciplinare sub formă de „avertisment”,

iar prin ordinul nr. 154p din 24 ianuarie 2020 s-a dispus aplicarea în privința

Ecaterinei Chirtoacă a sancțiunii disciplinare sub formă de „mustrare”, ordine pe

care reclamanta le consideră ilegale și neîntemeiate.

Reclamanta a invocat că, Ministerul Economiei și Infrastructurii în baza

unei note de serviciu, în baza unei singure anchete de serviciu a dispus ilegal

aplicarea a două sancțiuni disciplinare, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a

legislației în vigoare, or, drept temei al declanșării răspunderii disciplinare, a servit

nota de serviciu din 22 noiembrie 2019, a șefului Secției financiar-administrative,

Ecaterina Țurcanu, în care se face trimitere la o serie de încălcări ale atribuțiilor de

serviciu, încălcări care nu au fost probate.

Reclamanta a relatat că, nota de serviciu nominalizată are un caracter

declarativ, face trimitere la fapte și acțiuni care nu au avut loc sau care nu au

legătură cu cauza disciplinară, și anume, au fost invocate drept pretinse încălcări

de serviciu folosirea concediului de odihnă și a concediului medical, în cazul când

pentru anul 2019 avea nefolosite 24 de zile de concediu de odihnă.

Referitor la acest aspect, reclamanta a afirmat că dreptul la concediu anual

plătit, cât și cel medical sunt drepturi garantate de lege, a căror limitare în folosire

nu poate avea loc, or, acordarea concediului anual plătit este o obligație directă a

angajatorului, iar folosirea acestuia este un drept corelativ al său.

Referitor la concediul medical, reclamanta a indicat că suspendarea

raporturilor de serviciu pe motiv de boală survine în circumstanțe ce nu depinde de

voința părților, astfel folosirea acestui drept nu poate fi calificat drept un abuz în

drept sau încălcare a atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a susținut, că în cadrul auditului financiar efectuat de Inspecția

Financiară petrecut în perioada iulie – octombrie 2019, șeful Secției financiar-

administrative, Ecaterina Țurcanu, la data de 10 octombrie 2019, a solicitat ca

reclamanta să îndeplinească raportul din numele inspectorilor, ceea ce reprezintă o

ilegalitate, o încălcare a atribuțiilor sale de serviciu.

Reclamanta a indicat că, cerința a îndeplinit-o parțial, deoarece când a

întrebat care cifre să includă în textul actului, din sistemul informațional contabil

sau din rapoartele pe suport de hârtie, șeful Secției financiar-administrative,

Ecaterina Țurcanu s-a enervat, pentru ca ulterior să constate că acest fapt îi este

imputat ca refuz nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu,

3

precum și dispozițiile conducătorului, ceea ce reprezintă o acuzație neîntemeiată și

ilegală. Or, inspectorii sunt delegați la instituțiile bugetare prin ordin, autorizație,

în care se stipulează perioada și tematica controlului având funcțiile de bază:

inspectarea financiară a operațiunilor și a tranzacțiilor privind respectarea cadrului

normativ în domeniul bugetar și economico-financiar; detectarea

prejudiciilor/iregularităților la entitățile supuse inspectării (controlului) financiare;

la solicitarea organelor de drept, Inspecția financiară verifică și alte tematici, în

limita competenței.

Ca urmare, la data de 26 decembrie 2019, reclamanta a prezentat o notă

explicativă în care a combătut toate acuzațiile aduse de către șeful Secției financiar-

administrative, Ecaterina Țurcanu, dovedind netemeinicia lor.

Reclamanta a considerat că sunt neîntemeiate acuzațiile șefului Secției

financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu precum că, reclamanta admitea greșeli

în executarea obligațiilor de serviciu, făcând aluzie la faptul că este neprofesionistă,

or, reclamanta a fost delegată la o serie de conferințe, seminare de instruire, având

încredere în abilitățile sale profesionale, fiind convinsă că astfel ar putea aduce plus

valoare echipei de serviciu.

Cu privire la ancheta de serviciu, reclamanta a menționat că, drept rezultat

al depunerii notei de serviciu înregistrată la 09 decembrie 2019, în aceeași zi s-a

declanșat procedura disciplinară, tot la data de 09 decembrie 2019, a fost propusă

suspendarea sa din serviciu pe parcursul desfășurării anchetei de serviciu și a fost

emis ordinul nr. 283p „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”. Ancheta

de serviciu s-a finalizat la data de 13 ianuarie 2020, atunci când a fost emis ordin

de restabilire a sa în funcție, începând cu 14 ianuarie 2020.

Reclamanta a subliniat că, în cazul ordinului Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, temeiul de drept al aplicării sancțiunilor disciplinare au fost invocate

prevederile art. 57 lit. a) și art. 58 lit. a) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008

privind funcția publică și statutul funcționarului public, și anume, nerespectarea

regimului de muncă și întârzieri nemotivate la serviciu, comise în mod repetat.

Reclamanta a invocat că Ministerul Economiei și Infrastructurii a dispus

atragerea sa la răspundere disciplinară pentru un temei neprevăzut de lege și anume,

pentru nerespectarea regimului de muncă și întârzieri nemotivate la serviciu,

comise în mod repetat.

Astfel, reclamanta a considerat că se află în prezența unui abuz de drept din

partea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fiind încălcat principiul separației

puterilor în stat, iar acest fapt atrage nulitatea de drept a ordinului nr. 153p din

24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, deoarece acesta

nu conține temeiul de drept al aplicării sancționării disciplinare.

Reclamanta a menționat că, drept temei al inițierii anchetei de serviciu, a

servit și faptul indicării că folosește neautorizat pauzele de masă, nu respectă

regimul de muncă sau folosește neîntemeiat concediile anuale și cele medicale.

În acest sens, reclamanta a susținut că în cadrul audierii sale de către

comisia de disciplină nu i-au fost prezentate careva dovezi privind faptul că a

întârziat la serviciu, iar pe parcursul activității, nu a admis careva întârzieri la

4

serviciu sau a modului de folosire a pauzelor de masă. Folosirea concediilor anuale

și a celor medicale reprezintă drepturi garantate de lege, care nu pot fi limitate.

Reclamanta a indicat că, în cazul ordinului Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, temeiul de drept al aplicării sancțiunilor disciplinare au fost invocate

prevederile art. 57 lit. e) și f) și art. 58 lit. b) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie

2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public, și anume, executarea

sarcinilor cu greșeli frecvente, neconformându-se indicațiilor șefului nemijlocit.

Reclamanta a evidențiat că Ministerul Economiei și Infrastructurii a dispus

atragerea reclamantei la răspundere disciplinară pentru un temei neprevăzut de lege

și anume, pentru executarea sarcinilor cu greșeli frecvente, neconformându-se

indicațiilor șefului nemijlocit, circumstanță ce atrage nulitatea de drept a ordinului

de sancționare disciplinară, deoarece nu conține temeiul de drept al aplicării

sancționării disciplinare.

Reclamanta a concretizat că și-a executat toate sarcinile care îi revin potrivit

fișei de post, iar careva refuzuri nejustificate de îndeplinire a sarcinilor sau

atribuțiilor de serviciu nu au fost. În executarea sarcinilor de serviciu nu a admis

careva neglijențe și/sau tergiversări, refuzurile ilegale de îndeplinire a atribuțiilor

de serviciu.

Reclamanta a subliniat că comisia de disciplină a constatat, că la data de

04 octombrie 2019, a refuzat să îndeplinească careva sarcini de serviciu, însă, la

data de 04 ianuarie 2019, conform deciziei Prim-ministrului nr. 94/2019, a

prelucrat și generalizat informația privind deplasările de serviciu efectuate în

străinătate 2017-2018 și ianuarie-septembrie 2019, responsabil de calcularea și

evidența deplasărilor, conform fișei de post fiind V. Dimitriu.

Reclamanta a invocat că, la data de 10 octombrie 2019, prin intermediul

poștei electronice, șeful Secției financiar-administrative, Ecaterina Țurcanu i-a

cerut să îndeplinească din numele inspectorilor financiari actul de verificare, fapt

care nu l-a refuzat, dar a concretizat, ca aceasta este obligația directă a controlorilor,

iar dacă ar fi admis acest fapt aceasta ar fi reprezentat un abuz de putere din partea

sa, prin depășirea atribuțiilor de serviciu, ceea ce reprezintă o ilegalitate.

Reclamanta a relatat că, comisia de disciplină i-a imputat inclusiv și faptul,

că a omis înregistrarea unei facturi, însă, actul de verificare a decontărilor reciproce

întocmit la 18 decembrie 2019, se impută ca fiind neînregistrată factura din data de

01 septembrie 2019 în suma de 2908 de lei, fiind anexată copia facturii fiscale

EAA000982587, unde drept dată a eliberării este indicat 30 septembrie 2019, data

generată automat în portalul E-factura, dată livrării, care se introduce manual, fiind

o dată anterioară de 01 septembrie 2019.

Reclamanta a indicat că, factura precedentă EAA00078608 – 2497,83 de

lei, de la același furnizor, Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor

Guvernului Republicii Moldova, este din 28 august 2019, următoarea factură,

EAA001182487 – 3136,21 de lei, este emisă pe 31 octombrie 2019, deoarece

procedura prevede că facturile fiscale se eliberează la sfârșitul lunii pentru perioada

anterioară. Actul de verificare a decontărilor reciproce cu Direcția Generală pentru

Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova din 18 decembrie 2019,

5

indică facturi cu data de întâi a lunii ceea ce vine în contrazicere cu extrasul de cont

din 15 noiembrie 2019, următoarea pagină din dosarul privind ancheta de serviciu,

care indică factura EAA001182487 din 31 octombrie 2019.

Reclamanta a menționat că, în vederea executării sumei de 27290,07 de lei,

aprobată pentru contractul din 11 aprilie 2019, orice metoda este binevenită, mai

mult decât atât, șeful Secției financiar-administrativă, Ecaterina Țurcanu, i-a

reproșat reclamantei ca greșeală, faptul că nu a înregistrat o factură. În realitate,

factura fiscală pentru septembrie 2019 a fost emisă corect pe 30 septembrie 2019,

dar din cauza faptului că în cadrul Ministerul Economiei și Infrastructurii nu este

folosit uzual portalul, documentele transmise de furnizori nu sunt înregistrate la

timp. Acces autorizat la portal E-factura îl are șeful Secției financiar-

administrative, Ecaterina Țurcanu și Lidia Guțu, în a căror obligație intră accesarea

portalului și imprimarea facturilor transmise de furnizori, aceasta nu intră în

obligațiile sale funcționale, acest lucru fiind interzis, iar în caz de accesare

neautorizată riscă să fie sancționată.

Reclamanta a subliniat că la insistența sa de a se folosi portalul, Lidia Guțu

i-a accesat în prezența sa și a depistat facturi emise de furnizori datate din anul

2017, care nu au fost înregistrate în modul prevăzut de lege. Ca urmare, au fost

modificate mai multe note contabile, dar în dosarul privind ancheta de serviciu i se

impută faptul că sunt greșeli comise de reclamantă, fiind anexate o serie de acte

care pretind a justifica greșelile.

Reclamanta a indicat că, la dosarul anchetei de serviciu nu sunt anexate

altceva acte decât ciorne ale sale, maculatoare care au fost sustrase din biroul său,

în timpul absenței motivate de la serviciu și care sunt prezentate drept dovezi de

îndeplinire a sarcinilor de serviciu cu greșeli.

Reclamanta a evidențiat că aceste înscrisuri reprezintă ciorne, dar nu

documente oficiale, care ar putea justifica îndeplinirea cu greșeli a sarcinilor de

serviciu, care ar fi denaturat informațiile din rapoartele financiare.

Reclamanta a reținut că luând cunoștință de dosarul privind ancheta de

serviciu a constatat faptul, că sunt prezentate drept probe ciorne ale sale sau alte

documente care nu au caracter definitiv, acte fără nici o semnătură oficială, fapt ce

denotă că la dosar nu a fost prezentat nici un document, care să ateste, că dânsa a

admis careva abateri în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Reclamanta a indicat, că ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii

nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și

ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, nu conțin temeiurile de fapt ale aplicării

sancțiunii disciplinare. Astfel, cerința legală privind temeiul de fapt nu este

îndeplinită, ceea ce atrage nulitatea actului de sancționare disciplinară, deoarece nu

este îndeplinită o condiție de fond necesară pentru aplicarea sancțiunii disciplinare,

iar indicarea temeiului de fapt al aplicării sancțiunii disciplinare potrivit pct. 65

enunțat supra, este obligatoriu.

Reclamanta a reținut că, ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii

nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”,

trebuia să conțină trimitere la datele calendaristice concrete când Ecaterina

6

Chirtoacă a săvârșit abaterea disciplinară imputată acesteia, iar ordinul nr. 154p din

24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, trebuia să indice

concret acțiunile doveditoare ale refuzului nejustificat de a îndeplini sarcinile și

atribuțiile de serviciu, precum și dispozițiile conducătorului sau neglijența și/sau

tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor.

Reclamanta a reținut, că ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii

nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” și

ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, au fost emise cu depășirea termenului,

or, termenul de o lună de zile începe să curgă de la 09 decembrie 2019, atunci când

angajatorul a constatat abaterile disciplinare.

Prin încheierea din 18 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire

la anularea ordinului nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu privire la suspendarea

raporturilor de serviciu”, încasarea salariului pentru perioada suspendării

raporturilor de muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 de lei,

precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, a fost conexată într-un

singur proces cu cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului Economiei și

Infrastructurii cu privire la anularea ordinului Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p

din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 147-148, Vol. I).

La data de 02 iunie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina

Chirtoacă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei

și Infrastructurii cu privire la anularea fișei de evaluare anuală pentru perioada

01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, dispunerea efectuării repetate a procedurii

de evaluare anuale, anularea ordinului nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la

destituirea din funcția publică a dnei Ecaterina Chirtoacă”, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru privarea ilegală de posibilitatea de a munci, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-13, Vol. II).

Suplimentar argumentelor invocate în acțiunile anterioare, Ecaterina

Chirtoacă a invocat că, procedura de evaluare a fost efectuată cu derogare de la

prevederile Regulamentului cu privire la evaluarea performanțelor profesionale ale

funcționarului public, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, fișa de evaluare fiind întocmită de

o persoană care avea o poziție ostilă față de reclamantă, care o discredita din punct

de vedere profesional, ceea ce evident afectează obiectivitatea și imparțialitatea

evaluatorului în efectuarea evaluării funcționarilor publici de execuție.

Reclamanta a reiterat, că ambele etape ale evaluării au fost formale, pentru

prima parte fiind acordate punctaje minimale la fiecare criterii de evaluare, iar

interviul de fapt nu a avut loc, situație ce denotă că, procedura de evaluare a fost

7

viciată, fiind necesară o repetare a procesului de evaluare anual, în strictă

conformitate cu legea.

Mai mult, reclamanta a menționat că acordarea punctajului minimal, s-a

realizat cu rea-credință, deoarece, punctajul acordat criteriilor de evaluare nu

reflectă gradul de îndeplinire a atribuțiilor reclamantei, ci sunt stabilite în mod

arbitrat și abuziv de către evaluator, al cărui unic scop al evaluării efectuate, a fost

acordarea calificativului nesatisfăcător.

Reclamanta a mai indicat că, la începutul lunii martie 2020, i-a fost

prezentată fișa de evaluare, însă, aceasta conținea și semnătura lui Alexandru Otgon

cu data de 14 februarie 2020, însă, această semnătură a fost aplicată ulterior, după

contestare, or, la data contestării fișei de evaluare, aceasta nu conținea semnătura

lui Alexandru Otgon.

Referitor la ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 218p din

07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din funcție publică a dnei Ecaterina

Chirtoacă”, reclamanta a invocat că, drept temei pentru emiterea ordinului

respectiv, au fost reținute rezultatele evaluării performanțelor individuale ale

Ecaterinei Chirtoacă pentru anul 2019. Cu toate acestea, a evidențiat, că la data de

27 februarie 2020, a contestat rezultatele evaluării, însă, contestația sa nu a fost

examinată în termen de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Destituirea

din funcție pentru necompetență profesională a avut loc fără a avea la bază fișa de

evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2019, în format definitiv,

deoarece, examinarea contestației nu a avut loc.

Reclamanta a subliniat că angajatorul nu putea emite ordinul de destituire

din funcție, fără ca să examineze contestația depusă de Ecaterina Chirtoacă.

Prin încheierea din 09 octombrie 2020 a fost conexată cauza în speță, la

cauza nr. 3-25/2020 la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina

Chirtoacă împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii (f.d. 118, Vol. II).

În final, Ecaterina Chirtoacă a solicitat admiterea acțiunii, anularea

ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019

„Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, încasarea salariului pe

perioada suspendării de la 10 decembrie 2019 până la 13 ianuarie 2020, încasarea

prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, anularea ordinului Ministerului

Economiei și Infrastructurii nr. 153p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare”, anularea ordinului Ministerului Economiei și

Infrastructurii nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare”, repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei, anularea

fișei de evaluare anuală pentru perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2019,

dispunerea efectuării repetate a procedurii de evaluare anuală în strictă

conformitate cu legea, anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii

nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din funcție publică a dnei

Ecaterina Chirtoacă”, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului

pentru privarea ilegală de posibilitatea de a munci începând cu 08 mai 2020 și până

la pronunțarea hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

8

Prin hotărârea 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Ecaterina Chirtoacă împotriva Ministerului

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale privind anularea actelor administrative

individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat

ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019

„Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, s-a obligat Ministerul

Economiei să emită actul administrativ cu privire la achitarea în beneficiul

Ecaterinei Chirtoacă salariul pentru perioada suspendării raporturilor de serviciu

pe perioada anchetei de serviciu din funcția de consultant principal al Secției

financiar-administrative 10 decembrie 2019 – 13 ianuarie 2020; s-au anulat

ordinele Ministerului Economiei nr. 153p și nr. 154p din 24 ianuarie 2020 „Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”, emise în privința Ecaterinei Chirtoacă,

consultant principal în cadrul Secției financiar-administrative; s-a obligat

Ministerul Economiei să emită actul administrativ cu privire la achitarea în

beneficiul Ecaterinei Chirtoacă a despăgubirii pentru prejudiciul moral echivalentă

cu mărimea unui salariu mediu lunar al consultantului principal în cadrul Secției

financiar-administrative; s-a încasat din contul Ministerului Economiei în

beneficiul Ecaterinei Chirtoacă cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în

mărime de 5000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată (f.d. 197, 214-236, Vol. II).

Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-a corectat greșeala din dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 26 ianuarie 2022, și anume, ce ține de denumirea autorității

publice pârâte, care a fost indicat greșit – Ministerul Economiei, pe când corect este

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (f.d. 237, Vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 februarie 2022,

cererea depusă de Ecaterina Chirtoacă cu privire la eliberarea titlului executoriu, s-

a respins (f.d. 238-239, Vol. II).

La data de 28 ianuarie 2022 Ecaterina Chirtoacă a depus apel împotriva

hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și pronunțarea

unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depuse

de Ecaterina Chirtoacă (f.d. 199, Vol. II).

La data de 15 februarie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale a depus apel împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă să fie respinsă ca neîntemeiată

(f.d. 205-207, Vol. II).

Hotărârea motivată din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Ecaterinei Chirtoacă și Ministerului Infrastructurii și

Dezvoltării Regionale la data de 24 februarie 2022, prin intermediul oficiului

9

poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8006369159AS și nr.

DS8006369158AS, anexate la actele cauzei (f.d. 241, 242, Vol. II).

La data de 17 martie 2022 Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 4-12, Vol. III).

La data de 21 martie 2022 Ecaterina Chirtoacă a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d. 37-45, Vol. III).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen

apelul Ecaterinei Chirtoacă și apelul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării

Regionale împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Ecaterina Chirtoacă. S-a admis apelul depus de Ministerul Infrastructurii

și Dezvoltării Regionale. S-a casat hotărârea din 26 ianuarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, în partea admiterii pretențiilor formulate de Ecaterina

Chirtoacă, și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre, prin care pretențiile

Ecaterinei Chirtoacă s-au respins integral. În rest, hotărârea din 26 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost menținută (f.d. 98, 99-114, Vol. III).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a relevat că ancheta de

serviciu a fost inițiată în baza notei de serviciu semnate de angajații Secției

financiar-administrative, adică de colegii de serviciu ai Ecaterinei Chirtoacă,

situație ce denotă că suspendarea raporturilor de muncă era necesară și

proporțională. Or, pe parcursul anchetei de serviciu, Ecaterina Chirtoacă putea să

împiedice desfășurarea obiectivă a anchetei de serviciu și rezultatele acesteia, prin

influențarea colegilor de lucru care au depus nota-sesizare.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele Ecaterinei

Chirtoacă precum că, ordinul de suspendare a raporturilor de muncă nu este

motivat, or, în ordinul contestat a fost indicată norma legală în baza căreia s-a

dispus suspendarea, temeiul de fapt al suspendării – procesul-verbal al Comisiei de

disciplină din 09 decembrie 2019, dar și durata suspendării. Totodată, în procesul-

verbal al Comisiei de disciplină s-a indicat în mod expres, că exercitarea în

continuare a atribuțiilor de către Ecaterina Chirtoacă, ar putea afecta desfășurarea

obiectivă a anchetei de serviciu și rezultatele acesteia, motive care sunt suficiente

pentru a fi dispusă suspendarea raporturilor de serviciu.

În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată soluția

primei instanțe cu privire la anularea ordinului de suspendare a raporturilor de

serviciu.

Instanța de apel a notat că din materialele anchetei de serviciu, rezultă că în

perioada lunii noiembrie 2019, pe parcursul a 13 zile lucrătoare Ecaterina Chirtoacă

s-a prezentat la locul de muncă cu întârzieri, și anume: la data de 11 noiembrie

2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:14; la data de 12 noiembrie 2019 s-

a prezentat la locul de muncă la ora 08:23; la data de 15 noiembrie 2019 s-a

prezentat la locul de muncă la ora 08:16; la data de 18 noiembrie 2019 s-a prezentat

la locul de muncă la ora 08:26; la data de 19 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul

10

de muncă la ora 08:34; la data de 20 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă

la ora 08:21; la data de 21 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora

08:15; la data de 22 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:27;

la data de 25 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:19; la data

de 26 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:15; la data de

27 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:12; la data de

28 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:19; la data de

29 noiembrie 2019 s-a prezentat la locul de muncă la ora 08:20.

Instanța de apel a menționat că în cadrul anchetei de serviciu, Ecaterina

Chirtoacă a invocat că, în baza ordinului nr. 158p din 04 iunie 2018, i-a fost stabilit

un program individualizat de muncă de la ora 08:30 până la ora 17:30, însă, aceste

afirmații ale reclamantei poartă un caracter declarativ, or, prin ordinul nr. 148/1p

din 15 iulie 2019, Ecaterina Chirtoacă, începând cu data de 15 iulie 2019, urma să-

și reia activitatea în condițiile timpului de muncă integral, conform orarului 08:00-

17:00, pauza de masă între orele 12:00-13:00.

În acest context, instanța de apel a specificat că, fiind constatat că Ecaterina

Chirtoacă pe parcursul lunii noiembrie 2019, a întârziat la lucru pe parcursul a

13 zile și se deduce, că angajatorul în mod just și întemeiat i-a aplicat acesteia

sancțiune disciplinară sub formă de avertisment. Or, salariatul are obligația de a

respecta disciplina de muncă, care printre altele presupune și prezentarea la locul

de muncă conform graficului stabilit de instituția în care activează.

Prin urmare, instanța de apel a relevat, că potrivit fișei postului Ecaterinei

Chirtoacă, care deținea funcția de consultant principal în cadrul Secției financiar-

administrative, avea următoarele sarcini de bază: să participe la elaborarea

programului de dezvoltare strategică al Ministerului, inclusiv acordarea asistenței

metodologice conducătorilor subdiviziunilor structurale în domeniul de

competență; să asigure evidența și circulația tuturor bunurilor aflate la balanța

Ministerului; să asigure evidența decontărilor și plăților efectuate cu diferiți

debitori și creditori, analizând contractele încheiate și plățile efectuate; să participe

la inventarierea bunurilor materiale, pregătirea listelor de inventariere a bunurilor

aflate la evidența Ministerului; să participe la inventarierea bunurilor materiale,

pregătirea listelor de inventariere a bunurilor aflate la evidența Ministerului; să

asigure calcularea uzurii mijloacelor fixe, uneltelor și sculelor, inventarului de

producere și gospodăresc și armonizarea activelor nemateriale în termenele

stabilite de legislație.

La fel, instanța de apel a indicat că la caz, în cadrul anchetei de serviciu s-

a constatat cu certitudine, că Ecaterina Chirtoacă nu și-a executat sarcinile stabilite

de conducătorul direct, circumstanță confirmată atât prin declarațiile celorlalți

angajați ai Secției financiar-administrative, cât și prin înscrisurile administrate la

dosarul administrativ.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că prin materialele anchetei de

serviciu se mai confirmă, că mai multe documente întocmite de Ecaterina

Chirtoacă, au fost întocmite cu greșeli, totodată, fiind constatat că aceasta a refuzat

să execute cerințele Inspecției Financiare privind corectitudinea reflectării în

11

evidența contabilă a circulației mijloacelor fixe, acestea fiind executate de Lidia

Guțu.

Instanța de apel a reținut că toate aceste circumstanțe, luate în cumul cu

atribuțiile de serviciu ale Ecaterinei Chirtoacă și norma art. 57 lit. e) și f) din Legea

nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul funcționarului

public, denotă în mod cert, că Ecaterina Chirtoacă în mod întemeiat a fost

sancționată prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 154p din

24 ianuarie 2020 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”. Or, norma legală

enunțată stabilește că, constituie abateri disciplinare: refuzul nejustificat de a

îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, precum și dispozițiile conducătorului;

neglijența și/sau tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele Ecaterinei

Chirtoacă precum că, toate erorile comise sunt din cauza sistemului contabil care

nu este automatizat, or, pe parcursul activității sale, Ecaterina Chirtoacă nu a depus

nici o notă de serviciu prin care să solicite automatizarea sistemului contabil și nu

a explicat în mod clar, care erau problemele întâmpinate în procesul de executare a

atribuțiilor de serviciu.

De altfel, instanța de apel a reținut că, o mare parte din actele întocmite de

Ecaterina Chirtoacă, conțineau greșeli gramaticale și greșeli de calcul, care nu pot

fi imputate sistemului contabil, dar sunt imputabile nemijlocit Ecaterinei Chirtoacă,

care nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu conștiincios.

Instanța de apel a indicat că, prin înscrisurile din dosarul administrativ se

confirmă că, în luna februarie 2020, Ecaterina Chirtoacă a fost supusă evaluării

pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, fiindu-i stabilit calificativul

de evaluare „nesatisfăcător”, or, punctajul final calculat din suma mediei aritmetice

obținută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor și mediei aritmetice obținută la

aprecierea nivelului de manifestare a celor 6 criterii de evaluate, împărțit la 2, a

constituit punctajul 1,4.

Instanța de apel a subliniat că din conținutul fișei de evaluare a

funcționarului public rezultă că, rezultatele evaluării au fost aduse la cunoștință

Ecaterinei Chirtoacă, aceasta menționând că nu este de acord cu calificativul primit.

Calificativul stabilit de conducătorul nemijlocit al Ecaterinei Chirtoacă, a fost

acceptat de șeful Direcției management instituțional Alexandru Otgon la data de

14 februarie 2020.

Instanța de apel a relatat că potrivit mențiunilor executate în textul fișei de

evaluare, Ecaterina Chirtoacă a luat cunoștință de acceptarea calificativului la data

de 14 februarie 2020, în acest sens, în fișă fiind introdus următorul text olograf –

„nu accept calificativul primit”, „nu accept”.

Instanța de apel a precizat că prin cererea din 12 martie 2020 Ecaterina

Chirtoacă a solicitat să-i fie comunicat rezultatul examinării contestației depuse

asupra fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale, depusă la data

de 27 februarie 2020.

Instanța de apel a invocat că, prin scrisoarea nr. 05/2-3312 din 02 iunie 2020

Ecaterina Chirtoacă a fost informată despre faptul că contestația din 27 februarie

2020, depusă asupra fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale

12

pentru perioada 01 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, nu a fost examinată, fiind

inadmisibilă prin omiterea termenului stabilit de legiuitor pentru depunerea unei

astfel de contestații.

Făcând referire la pct. 84-86 din Regulamentul cu privire la evaluarea

performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

instanța de apel a indicat că fișa de evaluare, după caz, și fișa de reevaluare, semnată

de către contrasemnatar, care conține calificativul de evaluare, se aduce la

cunoștința funcționarului public prin semnarea acesteia în mod obligatoriu.

Funcționarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl conteste

la conducătorul autorității publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

luării la cunoștință. Conducătorul autorității publice, în termen de 5 zile lucrătoare

de la data depunerii contestației, o va examina în comun cu evaluatorul,

contrasemnatarul, funcționarul public evaluat și subdiviziunea resurse umane.

Iar, conform pct. 88 din Regulamentul cu privire la evaluarea

performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

rezultatul contestației se comunică în scris funcționarului public în termen de 3 zile

lucrătoare de la examinarea contestației.

Instanța de apel a menționat că în cazul din speță, s-a constatat cu

certitudine, că Ecaterina Chirtoacă a luat cunoștință de fișa de evaluare și

rezultatele evaluării la data de 14 februarie 2020, fapt expres indicat în textul fișei,

iar contestația a fost depusă la data de 20 februarie 2020, adică, cu omiterea

termenului de 3 zile lucrătoare stabilit de cadrul normativ în vigoare.

Instanța de apel a subliniat că, angajatorul în mod întemeiat nu a supus

examinării contestația Ecaterinei Chirtoacă formulată asupra fișei de evaluare a

activității pentru anul 2019, or, aceasta a omis nejustificat și nemotivat termenul de

depunere a contestației.

Instanța de apel a invocat că, potrivit Fișei de evaluare a performanțelor

profesionale individuale pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2019 –

31 decembrie 2019, Ecaterina Chirtoacă a înregistrat deficiențe majore prin

nerealizarea în întregime, parțială, a obiectivelor individuale ale acesteia, fapt care

a fost apreciat și evaluat în modul corespunzător de către evaluatorul/șeful ierarhic

superior al acesteia și cu stabilirea calificativului „nesatisfăcător”.

Instanța de apel a conchis că calificativul stabilit de evaluator este unul

justificat, nefiind stabilite careva abateri de la procedura de evaluare a Ecaterinei

Chirtoacă.

Instanța de apel a dedus că, pretențiile înaintate de Ecaterina Chirtoacă

privind anularea fișei de evaluare anuală pentru perioada 01 ianuarie 2019 –

31 decembrie 2019 și dispunerea efectuării repetate a procedurii de evaluare anuală,

sunt neîntemeiate. Or, Ecaterina Chirtoacă nu a prezentat nici un argument

plauzibil care să confirme aserțiunile invocate în textul acțiunii.

13

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele Ecaterinei Chirtoacă

precum că fișa de evaluare a fost contrasemnată de Alexandru Otgon, ulterior datei

indicate, or, în fișa de evaluare este indicată data contrasemnării fișei „14 februarie

2020”, precum și dezacordul Ecaterinei Chirtoacă cu calificativul confirmat de

Alexandru Otgon, dezacord datat cu 14 februarie 2020.

Făcând referire la pct. 10 din Regulamentul cu privire la evaluarea

performanțelor profesionale ale funcționarului public, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor

Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

instanța de apel a indicat că rezultatele evaluării se iau în considerare la luarea

deciziilor stipulate în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 61 lit. c), art. 64 alin. (1) lit. d)

din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 privind funcția publică și statutul

funcționarului public, calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea anuală a

performanțelor profesionale pentru anul 2019, prin Ordinul Ministerului

Economiei și Infrastructurii nr. 218p din 07 mai 2020, s-a dispus încetarea

raporturilor de serviciu prin destituire din funcție publică pentru incompetență

profesională, din data de 08 mai 2020, cu Ecaterina Chirtoacă, consultant principal

în cadrul Secției financiar-administrative, Direcția management instituțional.

Analizând legalitatea ordinului respectiv, instanța de apel a subliniat că

acesta este legal și întemeiat, or, se reține că, pe parcursul examinării prezentului

litigiu s-a constatat cert că fișa de evaluare a Ecaterinei Chirtoacă a fost întocmită

cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

Instanța de apel a reținut că având în vedere faptul că cererea de chemare

în judecată depusă de Ecaterina Chirtoacă cu privire la anularea ordinului de

suspendare a raporturilor de muncă, anularea ordinelor de aplicare a sancțiunii

disciplinare, anularea fișei de evaluare, dispunerea evaluării repetate și anularea

ordinului cu privire la destituirea din funcție, a fost respinsă, urmează a fi respinse

și pretențiile subsecvente ale reclamantei cu privire la restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru privarea ilegală de posibilitatea de a munci începând cu

08 mai 2020, încasarea salariului pentru perioada suspendării din funcție, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Or, aceste cerințe sunt

legate între ele și se deduc una din alta, astfel încât soluția dată pe una din pretenții

influențează soluția care urmează a fi dată pe celelalte pretenții.

Prin urmare, instanța de apel concluzionat că, prima instanță întemeiat a

stabilit circumstanțele cauzei, însă, a aplicat și interpretat eronat normele de drept

material și a dat o apreciere eronată probatoriului administrat la dosarul cauzei,

ajungând la o soluție neîntemeiată privind admiterea parțială a acțiunii depuse de

Ecaterina Chirtoacă.

La data de 09 septembrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată depuse de Ecaterina Chirtoacă (f.d. 117-119, Vol.

14

III). Iar, la data de 04 octombrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 127-

159, Vol. III).

În susținerea recursului Ecaterina Chirtoacă a invocat că instanțele de

judecată nu au dat apreciere faptului, că în toate cele trei cazuri, în care a fost

sancționată, de către comisia disciplinară a fost încălcată procedura administrativă

la examinarea cauzei, procedură în cadrul căreia vădit i-au fost încălcate drepturile

din momentul declanșării acesteia.

Recurenta a precizat că, concluzia instanței de apel referitor la faptul că

actul administrativ contestat reflectă o motivare plauzibilă în conformitate cu

scopul declarat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, contravine prevederilor

art. 31 din Codul administrativ, care stipulează că actele administrative individuale

și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, să corespundă

principiului proporționalității și contravine art. 119 alin. (1) din Codul

administrativ, care prescrie cu titlu imperativ că, conținutul unui act administrativ

individual trebuie să fie suficient de cert.

Recurenta a relevat că instanța de apel eronat a reținut că ordinului

Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu

privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, este motivat suficient, fapt ce

constituie o încălcare a principiilor, prevăzute de Codul administrativ, inclusiv

principiului de eficiență, reglementat la art. 28 din Codul administrativ, care

prevede că procedura administrativă se realizează într-un mod simplu, adecvat,

rapid, eficient și corespunzător scopului.

Recurenta a indicat că instanța de apel eronat a reținut că motivarea ordinul

Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 283p din 09 decembrie 2019 „Cu

privire la suspendarea raporturilor de serviciu”, conține elementele de fapt și de

drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar această exigență este

realizată într-un mod suficient de detaliat, prin indicarea în ordin a motivelor pentru

care s-a ajuns la concluzia de suspendare a raporturilor de serviciu. Or, lipsa unei

motivări explicite, posibilitatea contestării acesteia în justiție devine iluzorie, în

condițiile în care instanța de judecată nu poate aprecia motivele care au determinat

emiterea ordinului nominalizat, or, motivarea reprezintă o condiție de legalitate a

actului administrativ.

Recurenta a susținut că instanța de apel eronat a reținut legalitatea ordinelor

contestate, deoarece la aplicarea sancțiunilor disciplinare nu au fost expuse

abaterile disciplinare în mod concret, lipsește justificarea aplicării acestora, fapt

care denotă încălcarea principiului legalității ca principiu de bază al statului de

drept, care presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele

superioare, care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice.

Angajatorul nu a respectat legea, exigență de a acționa în limita atribuțiilor, care

este impusă inclusiv autorităților publice și private.

Recurenta a concluzionat că la constatarea legalității ordinului Ministerului

Economiei și Infrastructurii nr. 218p din 07 mai 2020 „Cu privire la destituirea din

funcție publică a dnei Ecaterina Chirtoacă” prima instanță și instanța de apel nu au

15

luat în considerare faptul că nu au fost respectate cerințele legale la emiterea

actului, nu a fost respectată procedura.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 22 iunie

2022, însă probe despre notificarea dispozitivului deciziei nominalizate

Ecaterinei Chirtoacă de către instanța de apel, nu sunt anexate la actele cauzei.

La data de 09 septembrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală

a cererii de chemare în judecată depuse de Ecaterina Chirtoacă (f.d. 117-119, Vol.

III).

Decizia motivată din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Ecaterinei Chirtoacă la data de 08 septembrie 2022, fapt confirmat prin

recipisă, anexată la actele cauzei (f.d. 116, Vol. III).

La data de 04 octombrie 2022 Ecaterina Chirtoacă a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 127-

159, Vol. III).

Astfel, recursul depus de Ecaterina Chirtoacă împotriva deciziei din 22

iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La data de 21 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și prin

intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale copia recursului depus de

Ecaterina Chirtoacă împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 123, 124, Vol. III).

Totodată, la data de 05 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și

prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale copia motivării recursului

prezentate de Ecaterina Chirtoacă cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d. 160, 161, Vol. III).

Prin referința depusă la data de 18 octombrie 2022 Ministerul Infrastructurii

și Dezvoltării Regionale a solicitat declararea recursului depus de Ecaterina

Chirtoacă ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ecaterina Chirtoacă în

raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

16

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246

alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

17

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul

Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs

Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ecaterina Chirtoacă.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ecaterina Chirtoacă se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

18