2ra-1177/22 — determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere

2ra-1177/22 — determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ra-1177/22

2-20162797-01-2ra-26082022

Prima instanță - Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud.: S. Ghercavii )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Guleac Alexandr, reprezentat de

avocatul Parpalac Aurelia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Guleac Oxana

împotriva lui Guleac Alexandr, intervenient accesoriu DASPF Glodeni privind

desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii și deciziei Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2022, prin care

s-a respins apelul declarat de Guleac Alexandr și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 04 noiembrie 2021,

c o n s t a t ă :

La 23 decembrie 2020, Guleac Oxana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Guleac Alexandr, intervenienți accesorii DASPF Glodeni prin care a

solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori XXX, născută

la XXX și fiicei XXX, născută la XXX cu mama Guleac Oxana, încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori XXX și XXX în sumă bănească fixă a câte 1500 lei lunar

pentru fiecare copil, până la majoratul copiilor și încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 2640 lei.

În motivare, a invocat că la 06 octombrie 2000 a încheiat căsătoria cu Guleac

Alexandr.

Din căsătorie s-au născut trei copii dintre care doi copii sunt minori: XXX

născută la XXX și fiicei XX, născută la XXX și Guleac Vadim născut la XXX, care a

atins vârsta majoratului.

Din motiv că viața în comun a eșuat, iar păstrarea familiei în continuare este

imposibilă.

Reclamanta a susținut, că pârâtul nu contribuie la întreținerea familiei, de una

singură depune tot efortul pentru a da copiilor tot ce le este necesar, însă tatăl nu

depune nici un efort în întreținere și educarea copiilor.

Astfel, reclamanta consideră necesar ca domiciliul copiilor minori să fie stabilit

cu mama, iar Guleac Alexandr să achite pensie de întreținere pentru copiii minori, în

conformitate cu date statistice stabilite de Biroului Național de Statistică.

1

La 01 noiembrie 2021, Guleac Alexandr a depus cerere reconvențională către

Guleac Oxana prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului

copiilor minori, cu tata.

Prin încheierea protocolară din 04 noiembrie 2021 acțiunea reconvențională

înaintată de Guleac Alexandr către Guleac Oxana privind desfacerea căsătoriei,

aprecierea locului de domiciliu al copiilor minori a fost restituită.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 04 noiembrie 2021 acțiunea

înaintată de Guleac Oxana, a fost admisă parțial.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Guleac Oxana și Guleac Alexandr.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXX și XX, cu mama Guleac Oxana.

S-a încasat de la Guleac Alexandr în beneficiul reclamantei Guleac Oxana pensia

de întreținere a copiilor minori în mărime de 1200 lei lunar pentru fiecare copil în

parte.

S-a încasat de la Guleac Alexandr în beneficiul lui Guleac Oxana cheltuielile de

judecată în sumă de 2 640 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că copiii minori domiciliază și sunt la

educația permanentă a mamei.

La adoptarea soluției instanța a ținut cont de ancheta sociale întocmită de

Direcția de Asistență Socială și Protecție Familiei Glodeni, care a stabilit că Guleac

Oxana și buneii copiilor minori de pe linia maternă au mare grijă de copii și dispun de

tot ce este necesar pentru educația și creșterea copiilor. De asemenea a ținut cont și de

Raportul de evaluare psihologică nr.0118/11 din executat de psiholog SPCF, potrivit

minora XXX se simte bine cu mama, se observă o cooperare dintre mamă și copil

unde aceasta o ascultă.

În concluziile raportului de evaluare psihologică este indicat opinia definitivă a

copilului minor XXX privind determinarea domiciliului în favoarea mamei, este una

independentă, parvenită din atașamentul sigur față de mamă.

Totodată, instanța a ținut cont de vârsta fragedă a copiilor, atașamentul acestora

față de fiecare dintre părinți dar și posibilitățile părinților de a-i crea condiții adecvate

pentru educația și dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală.

Reieșind din prevederile art.58 alin. (1) și art.74 alin. (1), (2) și 75 alin. (1) și (2)

Codul familiei instanța a concluzionat necesitatea încasării din contul lui Guleac

Alexandr pentru întreținerea copiilor minori Guleac Kira și Guleac Nica a pensiei de

întreținere în cuantum de 1200 lei lunar pentru fiecare copil.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 08 noiembrie 2021 avocatul

Parpalac Aurelia în interesele apelantului Guleac Alexandr a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 04 noiembrie 2021, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, Guleac Alexandr a depus cerere

prin care a solicitat suspendarea procesului de judecată, în temeiul art.261 lit. h) din

Codul de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2022, cererea privind

suspendarea procesului de judecată depusă de Guleac Alexandr, s-a respins.

La 20 iunie 2022, Guleac Alexandr a depus cerere prin care a solicitat

suspendarea procesului de judecată, în temeiul art.261 lit. h) din Codul de procedură

civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2022, cerere privind suspendarea

2

procesului de judecată depusă de Guleac Alexandr, s-a respins.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2022, s-a respins apelul declarat de

avocatul Parpalac Aurelia în interesele apelantului Guleac Alexandr și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 04 noiembrie 2021.

La 03 august 2022, Guleac Alexandr, reprezentat de avocatul Parpalac Aurelia,

a declarat recurs împotriva încheierii și deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie

2022 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a încheierii din

21 aprilie 2022 și restituirea cauzei la rejudecare.

În motivare a invocat că instanța de apel a încălcat recurentului dreptul la un

proces echitabil și la apărare. Avocatul Aurelia Parpalac a fost în imposibilitate de a

participa în cadrul ședinței de judecată, și a solicitat amânarea, ședința nu s-a

coordonat cu o posibilă dată convenabilă și astfel s-a contrapus cu o altă ședință de

judecată.

Instanța de apel a încălcat dreptul la apărare, cererea apărătorului apelantului

privind amânarea, fiind neîntemeiat respinsă.

La examinarea cauzei atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au contestat

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile expuse nu au fost

dovedite cu probe veridice și suficiente.

Recurentul a susținut că instanța de fond a încălcat competența teritorială,

deoarece competența în prezenta cauză aparține Judecătoria Glodeni, deoarece Guleac

Oxana tot timpul a avut viza de domiciliu în satul Sturzovca, r-nul Glodeni, iar Curtea

de Apel a ignorat faptul dat și incorect a purces la definitivarea examinării cauzei prin

respingerea cererii de suspendare a examinării prezentei cauze.

Curtea de Apel Bălți nu a fost în drept în examina cauza dată, până la

soluționarea unor pricini conexe cu prima instanță.

Recurentul a susținut că instanța de apel eronat a constatat că nu participă la

întreținerea și educația copiilor, permanent a susținut întreținerea materială a familiei.

Astfel, instanțele învestite cu judecarea fondului nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată și neîntemeiat au dispus, determinarea domiciliului copiilor cu mama și

încasarea pensiei de întreținere.

Recurentul consideră că starea de fapt nu a fost elucidată și apreciată pe deplin

nici de către instanța de fond și nici de către instanța de apel, iar concluziile trase sunt

în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei 21 iunie 2022.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs a fost declarată la 03 august 2022, respectiv, este depusă în

termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 29 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul,

3

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 08 septembrie 2022, potrivit avizului de recepție

de la fila dosarului 75-76, Vol. II.

Prin referința depusă la 23 septembrie 2022, intimata Guleac Oxana a invocat că

decizia instanței de apel este întemeiată și legală.

Cauza a fost examinată în baza normelor de drept material aplicabile speței, cât și

a circumstanțelor de fapt.

Intimata a invocat că argumentul recurentului precum că a fost încălcată

competența jurisdicțională este neîntemeiat, deoarece la momentul depunerii acțiunii

în judecată era stabilită cu traiul în or. Bălți, schimbarea domiciliului având loc pe

parcursul examinării cauzei.

La fel și argumentul precum că instanța de apel a încălcat dreptul la apărare este

neîntemeiat, ședința de judecată din 21 iunie 2022 a fost stabilită de comun acord cu

avocatul lui Guleac Alexandr și pentru fiecare ședință de judecată, au fost înștiințați

legal.

Intimat a susținut că recursul nu se încadrează în dispoziția art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă și a plecat pentru inadmisibilitatea acestuia.

Prin referința depusă la 10 octombrie 2022, Direcția Generală Asistență Socială,

Sănătate și Protecția Familiei Glodeni a invocat că la emiterea soluției instanța

urmează să țină cont de art.3 alin.(1) al Convenției cu privire la drepturile copilului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

4

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Cu referire la argumentele recurentului privind netemeinicia încheierii Curții de

Apel Bălți din 21 iunie 2022 Colegiul menționează, că aceasta este adoptată cu

aplicarea corectă a legii procesual civile.

Având în vedere cele expuse, recursul declarat Guleac Alexandr, reprezentat de

avocatul Parpalac Aurelia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Guleac Alexandr, reprezentat de

avocatul Parpalac Aurelia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători

Galina Stratulat

Victor Burduh

5