2ra-1042/20 — desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

2ra-1042/20 — desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1042/2020

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud: C. Prisacari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Gheorghii Chiselița,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dana Chiselița

împotriva lui Gheorghii Chiselița, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecție a Familiei Edineț cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 martie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t a t ă :

La 16 iulie 2019, Dana Chiselița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghii Chiselița cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 04 martie 2016, la Primăria

Grinăuți-Moldova, r-nul Ocnița a înregistrat căsătoria cu Gheorghii Chiselița.

A mai invocat că, în timpul căsătorie, la data de XXXXX s-a născut fiica

XXXXX.

Reclamanta a menționat că viața împreună cu pârâtul a eșuat, iar în relația lor

s-a creat o atmosferă de neînțelegere din cauza comportamentului și atitudinii

pârâtului față de ea, ceea ce a dus la faptul că locuiesc separat.

Totodată, reclamanta a considerat că concomitent cu admiterea cerinței de

desfacere a căsătoriei, de a fi stabilit și domiciliul copilului minor, fiicei XXXXX

cu sine, mama Dana Chiselița, făcând referire la vârsta fragedă a acesteia, precum

și afecțiunea copilului față de ea, menționând că dispune de surse materiale și

calități morale de a crește și întreține copilul.

De altfel, cu referire la obligațiile părintești, precum și la faptul că copiii

minori au nevoie de întreținerea ambilor părinți, a specificat că urmează a obliga

pârâtul la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX, în mărime de

¼ din toate veniturile lunare, până la atingerea majoratului copilului.

1

Astfel, reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor, XXXXX, născută la data de XXXXX, cu mama Dana Chiselița;

încasarea de la Chiselița Gheorghii a pensiei de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, în mărime de ¼ din toate veniturile lunare ale pârâtului până la atingerea

majoratului copilului.

Prin hotărârea din 07 octombrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Dana Chiselița; s-a desfăcut căsătoria

înregistrată între Gheorghii Chiselița și Dana Chiselița, la data de 04 martie 2016,

la Primăria s. Grinăuți-Moldova, raionul Ocnița; s-a încasat de la Gheorghii

Chiselița în folosul statului, taxa de stat în mărime de 1000 % din unitatea

convențională (200 lei) pentru eliberarea certificatului de desfacere a căsătoriei, iar

Dana Chiselița s-a scutit de la plata taxei de stat; s-a determinat domiciliul

copilului minor, XXXXX, cu mama Dana Chiselița; s-a încasat de la Gheorghii

Chiselița în beneficiul Danei Chiselița pensie de întreținere pentru copilul minor în

cotă procentuală de 1/6 din salariu și alte feluri de venituri lunare, începând cu data

de 16 iulie 2019, până la atingerea majoratului copilului; s-a încasat de la

Gheorghii Chiselița în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 150 de lei.

Prin hotărârea suplimentară din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central s-a încasat de la Gheorghii Chiselița în beneficiul Danei Chiselița

cheltuielile de judecată suportate în legătură cu examinarea cauzei în mărime totală

de 2 140 de lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 01 noiembrie 2019,

Dana Chiselița a declarat apel, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral capătul de cerere privind

încasarea pensiei de întreținere cu încasarea de la Gheorghii Chiselița în folosul lui

Dana Chiselița a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de

¼ din toate veniturile lunare ale pârâtului din momentul adresării în instanța de

judecată și până la atingerea majoratului de către copil.

La 10 ianuarie 2020, Gheorghii Chiselița, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, a declarat apel împotriva hotărârii suplimentare a Judecătoriei Edineț,

sediul Central din 16 decembrie 2019, prin care a solicită casarea parțială cu

emiterea unei noi hotărâri prin care cerința privind încasarea cheltuielilor de

judecată să fie admisă proporțional părții admise din pretenții.

Prin decizia din 05 martie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Gheorghii Chiselița, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu; s-a

admis apelul declarat de Dana Chiselița; s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Edineț, sediul Central din 07 octombrie 2019 și s-a pronunțat în parte o nouă

hotărâre după cum urmează: s-a admis acțiunea Danei Chiselița împotriva lui

Gheorghii Chiselița cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor;

s-a încasat de la Gheorghii Chiselița în folosul Danei Chiselița pensia de întreținere

a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX în mărime de ¼ din salariu și alte

venituri lunare, începând cu data de 16 iulie 2019, până la atingerea majoratului

copilului. În rest dispozițiile din hotărârea din 07 octombrie 2019 și cea

suplimentară din 16 decembrie 2019 s-au menținut fără modificări.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 74, 75 din Codul familiei, instanța de

apel a considerat că prima instanță greșit a concluzionat în sensul admiterii parțiale

a cerinței de încasare a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1/6

din venituri, contrar normelor legale.

2

Colegiul a învederat că normele legale care stabilesc modalitatea și cuantumul

pensiei de întreținere pe care o datorează părintele, cert indică asupra faptului că

pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte

venituri ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii, iar

prima instanță a ieșit din cadrul legal când a hotărât de a încasa de la Gheorghii

Chiselița în beneficiul Danei Chiselița pensie de întreținere pentru copilul minor în

cotă procentuală de 1/6 din salariu și alte feluri de venituri lunare, ori legea cert

stabilește că pensia de întreținere pentru un copil se încasează în mărime de ¼

pentru un copil din salariu și/ sau din alte venituri ale părintelui.

De altfel, faptul că pârâtul Gheorghii Chiselița mai are la întreținere un copil

minor, fiica Ilona Boico, născută la 02 septembrie 2013, pentru întreținerea căruia i

se reține pensie de întreținere în mărime de ¼ din toate categoriile de venituri până

la atingerea majoratului copilului, nu poate afecta drepturile celuilalt copil de a

avea un nivel de întreținere necesar și nu mai mic decât celălalt copil, pe care

pârâtul are obligația de a-l întreține.

Ori, în situația când în privința pârâtului vor exista două hotărâri judecătorești

de încasare a câte ¼ din salariul și/sau din alte venituri pentru doi copii separat,

pârâtul este în drept la înaintarea unei acțiuni în instanța de judecată privind

modificarea pensiei de întreținere și ajustarea acesteia la mărimea de 1/3 pentru doi

copii.

Raportând normele legale enunțate la circumstanțele de fapt din speță,

Colegiul a statuat asupra faptului temeiniciei solicitărilor apelantei Dana Chiseliță

privind încasarea de la Gheorghii Chiselița a pensiei de întreținere pentru copilul

minor în mărime de ¼ din toate veniturile lunare ale pârâtului/ apelant, din

momentul adresării în instanța de judecată și până la atingerea majoratului de către

copil.

Colegiul a menționat că la examinarea cauzelor de acest gen, instanțele de

judecată urmează să țină cont de principiul interesului superior al copilului,

consacrat la art. 9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, relevând că

modificarea sau micșorarea cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să

favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia trebuie să

fie una rezonabilă și echitabilă, determinată de către instanța de judecată, a cărei

discreție decizională nu trebuie să depășească cadrul legal pertinent.

La 13 mai 2020, Gheorghii Chiselița, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, precum și

probele prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,

încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale

aplicabile speței.

3

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 05 martie 2020.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 05 mai 2020 (f.d. 113)

Recurentul au recepționat copia deciziei motivate la data de 11 mai 2020, fapt

confirmat prin avizul de recepție (f.d. 118).

Astfel, recursul declarat la 13 mai 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 19 iunie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1042/20, Curtea Supremă

de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data recepționării (f.d.

141), iar la 08 iulie 2020, intimata Dana Chiselița a depus referință la recursul

declarat, prin care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil (f.d. 147-150).

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghii Chiselița, reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghii Chiselița,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Gheorghii Chiselița, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghii Chiselița, reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu, împotriva deciziei din 05 martie 2020 a Curții de

Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5