2ra-1215/22 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1215/22

2-20075553-01-2ra-19082022

Prima instanță - (Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești) jud. R. Moșneguțu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere

ÎNCHEIERE

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Oleg Gunn,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Oleg Gunn împotriva lui Mihail Talmaci cu privire la recuperarea prejudiciului

material și moral cauzat în urma contravenției,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 5 noiembrie 2020, Oleg Gunn a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Talmaci cu privire la recuperarea prejudiciului material și

moral cauzat în urma contravenției.

În motivarea acțiunii, a indicat că în perioada vara – toamna anului 2019, în

baza unei înțelegeri verbale, a efectuat lucrări de montare a sistemului autonom de

alimentare cu căldură și apă caldă menajeră în casa lui Mihail Talmaci.

La 1 noiembrie 2019, Mihail Talmaci l-a agresat fizic, cauzându-i leziuni

corporale, fapt înregistrat la IP Șoldănești și la IMSP Șoldănești.

Astfel, Mihail Talmaci, fiind găsit vinovat, a fost tras la răspundere

contravențională în temeiul art. 78 alin. (2) din Codul contravențional.

Reclamantul a invocat că în rezultatul acțiunilor ilegale ale lui Mihail Talmaci

i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 13 900 lei (2 324,41 lei pentru

tratament, 4 394 lei pentru incapacitatea temporară de muncă, 6 200 venit ratat) și

un prejudiciu moral în sumă de 50 000 lei.

Ulterior, Gunn Oleg și-a modificat pretențiile în sensul majorării cuantumului

prejudiciului material, solicitând încasarea sumei de 15 982 lei, pe care o consideră

ca venit ratat.

Prin hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Oleg Gunn împotriva lui

Mihail Talmaci cu privire la recuperarea prejudiciului material și moral cauzat în

urma contravenției.

1

S-a încasat de la Mihail Talmaci în beneficiul lui Oleg Gunn, cu titlu de

prejudiciu material cauzat în urma contravenției, suma de 1 822,76 lei.

S-a încasat de la Mihail Talmaci în beneficiul lui Oleg Gunn, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat în urma contravenției, suma de 5 000 lei.

În rest, pretenția lui Oleg Gunn privind încasarea din contul lui Mihail

Talmaci a sumelor bănești cu titlu de reparare a prejudiciului material și moral, s-a

respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Mihail Talmaci în beneficiul Statului, cu titlu de cheltuieli de

judecată, taxa de stat de achitarea căreia a fost scutit reclamantul la depunerea

acțiunii în instanța de judecată în sumă de 100 lei.

S-a explicat reclamantului Oleg Gunn că este în drept să-și valorifice

pretențiile ce țin de efectuarea lucrărilor de instalare a rețelei de încălzire în sumă

de 15 982 lei, prin înaintarea unei cereri de chemare în judecată separată.

În motivarea hotărârii pronunțate, prima instanță a reținut procesul-verbal cu

privire la contravenție seria MAI04 977136 din 14 ianuarie 2020, prin care

Talmaci Mihail a fost recunoscut de comiterea contravenției prevăzute de art. 78

alin.(2) din Codul contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 45 unități

convenționale, echivalentul a 2250 lei.

Astfel, a conchis că reclamantul este îndreptățit să solicite repararea

prejudiciului ca urmare a comiterii de către pârât a contravenției.

Referitor la cuantumul sumei de despăgubire a prejudiciului material cauzat, a

reținut că suma de 1 822,76 lei urmează a fi încasată reieșind din bonurile de casă

eliberate de Spitalul Raional Șoldănești și farmacia „Prodiafarm” din or. Șoldănești

în perioada 01.11.2019 – 18.11.2020, ce coincide cu data comiterii contravenției de

către Talmaci Mihail.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea sumei de 15982 lei cu titlu de

venit ratat, prima instanță a conchis că aceasta nu a fost demonstrată, or, până la

situația din 01.11.2019, reclamantul avea statut de neangajat, potrivit informației

DASPFC Șoldănești, acesta până în luna august 2019 a beneficiat de ajutor social,

la care acesta a renunțat în legărură cu schimbarea sursei de venit, între Talmaci

Mihail și Gunn Oleg nu a fost încheiat nici un fel de contract, părțile nu au

convenit nici asupra prețului serviciilor prestate de către ultimul.

La 26 martie 2021, avocatul Coadă Victor, în interesele lui, Oleg Gunn a

declarat apel, solicitând casarea parțială a hotărârii, cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către avocatul Coadă Victor în interesele lui Gunn Oleg, s-a modificat

hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, în partea

referitoare la cuantumul prejudiciului material încasat, și anume s-a majorat

cuantumul prejudiciului material încasat de la Talmaci Mihail în beneficiul lui

Gunn Oleg de la 1 822,77 lei până la 2 275,75 lei.

În motivarea deciziei emise, Colegiul instanței de apel a reținut că,

contravenția a fost comisă la data de 1 noiembrie 2019 și Gunn Oleg s-a adresat

primar la medic la data de 1 noiembrie 2019, adică în aceiași zi, și la 4 noiembrie

2019, acuzând traumatizm cranio-cerebral și cerbro-medular ca urmare a leziunilor

primite, la fel la data de 1 noiembrie 2019. 55.

2

Colegiul a menționat că, în perioada 1 noiembrie 2019 – 5 decembrie 2019

Gunn Oleg a procurat preparate medicale din grupele analgezice și

antiinflamatoare, precum și ce țin de tratamentul traumelor cranio-cerebrale,

precum și s-a deplasat la medic pentru investigații. În același timp, instanța de apel

a reținut că din probele prezentate de Oleg Gunn în confirmarea cheltuielilor

pentru tratament, s-a confirmat ca necesare pentru înlăturarea consecințelor

vătămării sănătății prin contravenția comisă de Talmaci Mihail numai în mărime de

2 275,75 lei.

Astfel, a conchis că instanța de fond în mod eronat a constatat la caz

cuantumul cheltuielilor pentru tratament reieșind numai din perioada 1 noiembrie

2019 – 18 noiembrie 2019 or, în situația din speță nu există nici un indiciu că

reclamantul ar fi suferit o vătămare a sănătății prin acțiunile altei persoane decât

Talmaci Mihail, iar, probele prezentate nu pot fi neglijate, mai mult că acestea

confirma necesitatea efectuării acestor cheltuieli.

Cu referire la cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, în

mărime de 5 000 lei, Colegiul instanței de apel a considerat că prima instanță

corect, a apreciat mărimea acestuia.

La 19 august 2022, Oleg Gunn a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei în prima

instanță.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia contestată, invocând

că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Recurentul a invocat că а instanța de apel i-a încălcat dreptul la apărare, la

ocrotirea sănătății și accesul la justiție.

Totodată consideră că prima instanță nemotivat a refuzat conexarea cererii

privind repararea prejudiciului cauzat prin contravenției și privind repararea

prejudiciului cauzat de pârât/intimat prin refuzul de a achita plata pentru serviciile

efectuate.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

comunicată recurentului la 22 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice

(f.d.197) iar recursul a fost depus la 19 august 2022, în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Copia cererii de recurs a fost expediată intimatului la 30 august 2022. Însă

până la data examinării admisibilității recursului declarat, referință nu a fost

depusă.

3

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

4

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Oleg

Gunn, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Oleg Gunn.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5