3ra-1247/21 — anularea actelor administrative

Dosarul nr.3ra-1247/21 2-18190824-01-3ra-29112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) D E C I Z I E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Condratiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și menținută hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 01 octombrie 2018, Victoria Condratiuc a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Direcția impozitarea persoane fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari, a efectuat un control fiscal cameral la persoana fizică Victoria Condratiuc, cu privire la corectitudinea calculării, declarării și achitării la buget a impozitului pe venit, pentru perioada fiscală A/2016 (actul de control nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018), în rezultatul căruia a estimat prin metode și surse indirecte impozitul pe venit pentru anul 2016 în sumă de XXXXX de lei. Pentru presupusele încălcări, prin decizia nr.102 din 25 aprilie 2018 emisă de Serviciul Fiscal de Stat, s-a calculat spre plată la buget un impozit pe venit în sumă de XXXXX de lei, majorare de întârziere în sumă de XXXXX de lei și s-a aplicat amendă în mărime totală 1 de XXXXX de lei.

Decizia respectivă a recepționat-o la 30 mai 2018, fapt ce se confirmă prin semnătura pe avizul de recepție care se găsește la materialele anexate și a fost contestată prin contestația nr.02 din 26 iunie 2018 și înregistrată la SFS la 26 iunie 2018. Prin contestația depusă a solicitat examinarea minuțioasă a celor expuse, deoarece în actul de control nu a fost utilizată informația Agenției Servicii Publice, fiind luate la bază doar recipisele prezentate de organele de drept, care au fost ridicate de la SRL „Proimobil Grup”, dar care până în prezent, așa și nu au fost prezentate pentru a lua cunoștință cu acestea. Deși apartamentele au fost vândute la prețurile indicate în contract, organul fiscal eronat a concluzionat că acestea au fost vândute la prețurile din recipise, iar ca rezultat s-a presupus că au fost utilizate mijloace bănești, însă sursa de proveniență a acestora nu a fost confirmată documentar.

Concomitent, în contestație au fost indicate erori de calcul concrete, admise de inspectori la calcularea impozitului, printre care și faptul că mijloacele bănești depuse pe contul bancar în perioada 09 septembrie 2016 - 08 decembrie 2016, în sumă totală de XXXXX de lei, eronat au fost considerate ca fiind ieșite din cont, iar în rezultatul examinării contestației, aceste erori intenționat nu au fost luate în considerare și nici nu au fost descrise motivele pentru care nu au fost luate în considerare aceste erori. Prin decizia nr.295 din 23 august 2018 a Serviciului Fiscal de Stat a fost respinsă contestația și menținută decizia nr.102 din 25 aprilie 2018. Consideră reclamanta că actele administrative emise de organul fiscal în privința sa sunt neîntemeiate și ilegale, din următoarele motive.

La examinarea contestației nu a fost luată în considerare confirmarea și traducerea confirmării autentificată de traducătorul autorizat, depusă de XXXXX, anexată la contestație, precum și faptul că sumele obținute ca împrumut de la acesta au fost rambursate în perioada anului 2017 și nu în perioada anului 2016. Nu s-a ținut cont de declarațiile sale că acest împrumut a fost rambursat în anul 2016, au fost date din cauza situației de stres în timpul interogării, deoarece nu a avut timp suficient să-și amintească exact data rambursării și nici nu a dispus de timp necesar pentru a prezenta confirmarea rambursării acestui împrumut, fiind astfel încălcate prevederile art.270 alin.(2) din Codul fiscal, care stipulează că, la examinarea contestației, contribuabilul are dreptul să prezinte documente confirmative.

Potrivit art.22615 alin.(22) din Codul fiscal, dacă documentele, informațiile, explicațiile și/sau alte probe prezentate de persoana fizică sunt incorecte, incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte acțiuni, împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare.

Prin urmare, fiind angajată în cadrul SRL „Proimobil Grup”, nu este obligată să țină evidența contabilă a tuturor faptelor săvârșite, a sumelor încasate și/sau cheltuite, iar luând în considerare că dânsa nu este la curent cu recipisele luate drept bază la estimarea impozitului pe venit, în timp ce organul fiscal are acces la toate tranzacțiile de cumpărare- 2 vânzare a imobilelor, înregistrate în Registrul bunurilor imobile și acesta nu a solicitat aceste contracte de la instituția în cauză, dar a recurs la calcularea unei sume fantastice a impozitului pe venit, care în fapt nu este reală. Cu trimitere la prevederile art.8 alin.(1) lit.b) și art.247 din Codul fiscal, reclamanta a notat că la examinarea cazului de încălcare a legislației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat nu a stabilit dacă ea într-adevăr a comis o încălcare fiscală, dacă trebuie să fie sancționată pentru aceasta, precum și nu a clarificat alte circumstanțe pentru soluționarea justă a cazului.

Cu toate acestea, Serviciul Fiscal de Stat a ignorat cele indicate în contestație, la erorile admise în anexa nr.l la Actul de control, poziția pârâtului fiind unilaterală, deoarece atât decizia nr.102 din 25 aprilie 2018, cât și decizia nr.295 din 23 august 2018 au fost examinate și contrasemnate de aceeași persoană, și anume, de directorul adjunct al SFS, XXXXX, ceea ce constituie o încălcare a legislației, deoarece nu poate una și aceeași persoană să examineze dezacordul la actul de control și să semneze decizia de sancționare, și tot aceeași persoană să examineze contestația, să emită și să semneze decizia de respingere a contestației.

Mai mult ca atât, a solicitat organului fiscal ca contestația să fie examinată de către Consiliul de soluționare a disputelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, cu toate acestea a fost soluționată de către aceeași persoană care a examinat și a emis decizia de sancționare nr.102 din 25 aprilie 2018. În contextul enunțat, cu trimitere la prevederile art.3, 16, 17, 19, 21, 25 alin.(1) lit.b), 26 lit.a), b), c) din Legea contenciosului administrativ, art.268, 269 Cod fiscal, art.5, 7, 33, 39, 166, 167, 174, 175 CPC, Victoria Condratiuc a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegale și anularea deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 „Asupra cazului de încălcare fiscală comisă de către Victoria Condratiuc” și a deciziei nr.295 din 23 august 2018 „Pe marginea contestației împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018” emise de Serviciul Fiscal de Stat.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 25 mai 2020, Victoria Condratiuc, reprezentată de avocatul Vitalie Caldîba, a depus cerere de concretizare și modificare a pretențiilor invocate în acțiunea inițială, solicitând constatarea drept ilegale și neîntemeiate concluziile, expuse în actele de control fiscal cameral prin metoda verificării indirecte de estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală A/2016, nr.XXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018, anularea ca fiind ilegale și neîntemeiate deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale, de calculare și de încasare la bugetul public național a impozitului pe venit estimat nedeclarat pentru perioada fiscală 2016 și nr.295 din 23 august 2018 asupra contestației depuse, cu obligarea Serviciului Fiscal de Stat să-i restabilească drepturile lezate prin actele administrative contestate, precum și constatarea inexistenței obligațiilor fiscale datorate și/sau restante pentru perioada fiscală 2016. Suplimentar, reclamanta a menționat că, în virtutea obligațiilor prescrise la art.132 și art.136 din Codul fiscal, și contrar prevederilor art.1291 alin.(1) din Cod fiscal, nu au informat-o despre inițierea verificării fiscale prealabile și nici despre inițierea controlului fiscal,

precum și nu i-au explicat drepturile și obligațiile sale în cadrul acestor controale, ce 3 se confirmă prin lipsa semnăturilor corespunzătoare la dățile respective, fpat ce pe de o parte duce la lezarea flagrantă a drepturilor și intereselor sale legitime garantate și de art.8 alin. (l) lit.(h) din Codul fiscal, iar pe de altă parte, constată ilegalitatea procedurii atât de inițiere, cât și de desfășurare a controlului fiscal. Consideră că, verificarea fiscală prealabilă și controlul fiscal urmau a fi efectuate de funcționarii fiscali în incinta Serviciului Fiscal de Stat, ceea ce impunea funcționarilor fiscali obligația de a respecta procedura obligatorie de citare a contribuabilului, prescrisă de norma art.226 alin.(1) din Codul fiscal, în scopul asigurării dreptului contribuabilului de a depune documentele necesare și de a prezenta alt gen de informații relevante pentru realizarea acestui tip de control fiscal.

Astfel, efectuând controlul fiscal în incinta Serviciului Fiscal de Stat, funcționarii fiscali, prin derogare de la prevederile imperative ale art.216 alin.(1), art.145 alin.(1) și (2) din Codul fiscal, nu au ridicat documente în scopul verificării respectării legislației fiscale, ce se confirmă prin lipsa întocmirii și semnării proceselor-verbale respective, ceea ce denotă subiectivismul și inconsistența concluziilor funcționarilor fiscali cu privire la pretinsele încălcări fiscale ale contribuabilei Victoria Condratiuc.

Or, după cum rezultă din prevederile art.l45 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în cazul necesității probării încălcărilor fiscale, funcționarii fiscali urmează să ridice documente, pentru a confrunta aceste date cu informațiile, pe care le deține organul fiscal care efectuează acest control, lipsa acestora demonstrează că atât constatările, cât și concluziile inserate în raportul de verificare fiscală prealabilă și în actele de control contestate, sunt bazate doar pe presupuneri, dar nu pe verificarea documentară a tuturor actelor și operațiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile și de stingere a obligațiilor fiscale. Referitor la prevederile art.189 și art.225 din Codul fiscal, a invocat și ilegalitatea estimării obligațiilor fiscale prin metode și din surse indirecte.

Or, după cum rezultă din conținutul actelor deciziilor contestate, până la inițierea controlului fiscal contestat, organul fiscal nu a stabilit, printr-o verificare fiscală prealabilă, calitatea de subiect special a ei, adică funcționarii fiscali nu au constatat la ea o diferență semnificativă, mai mare de 300 000 de lei, între veniturile impozabile declarate și veniturile impozabile estimate, calculate în baza situației fiscale, ceea ce, la rândul său, demonstrează lipsa condițiilor obligatorii, prevăzute expres de legiuitor, la existența cărora autoritatea care efectuează controlul fiscal poate folosi metode și surse indirecte pentru determinarea corectitudinii calculării sumei obligațiilor fiscale.

Prin încheierea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victoria Condratiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la restabilirea drepturilor lezate și constatarea inexistenței obligațiilor fiscale.

Prin hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victoria Condratiuc și au fost anulate deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 și nr.295 din 23 august 2018, 4 și actul de control fiscal nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018. La 14 iulie 2020, Serviciul Fiscal de Stat a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 29 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei de decizii noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 29 iulie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 01 noiembrie 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului Serviciul Fiscal de Stat a invocat netemeinicia deciziei recurate, declarând că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, și anume, a interpretat în mod eronat legea, nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate, acordând prioritate argumentelor intimatei, care nu au avut un suport probatoriu în lipsa unor prevederi legale.

Recurentul a reținut că, contrar prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și e) din Codul fiscal, Victoria Condratiuc s-a eschivat de la calculul și achitarea impozitului pe venit pentru anul 2016 cu suma de XXXXX lei, astfel, nu s-a conformat prevederilor art.22615 alin.(2) din Codul fiscal și nu a prezentat declarația persoanei fizice cu privire la proprietate pentru anul 2016. Așadar, întru executarea prevederilor art.22615 alin.(1) din Codul fiscal, Victoriei Condratiuc i-a fost expediată citația XXXXX din 12 decembrie 2017 cu privire la invitarea la sediul SFS pentru data de 18 decembrie 2017 pentru a fi înștiințată despre inițierea în privința sa a controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală A/2016.

Intimata Victoria Condratiuc s-a prezentat la sediul SFS, căreia i s-a comunicat despre inițierea controlului fiscal, astfel fiind explicat dreptul persoanei de a fi reprezentată conform prevederilor art.244 din Codul fiscal, cât și obligația de-a prezenta probele relevante pentru obiectul controlului fiscal până la inițierea controlului fiscal sau până la finisarea controlului fiscal și s-a înmânat decizia SFS privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, anexată la materialele dosarului. A indicat că intimata a prezentat parțial documentele ce țin de dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, fapt consemnat în procesele-verbale de primire-predare a înscrisurilor din 27 februarie 2018, anexate la materialele dosarului.

Respectiv, în temeiul prevederilor art.134 alin.(1), art.226 alin.(5)-(7) și art. 22611 din Codul fiscal, au fost solicitate autorităților competente informațiile și documentele necesare pentru efectuarea controlului fiscal.

5 Consideră eronate concluziile instanțelor de judecată precum că nu a fost utilizată informația de la Agenția Servicii Publice, fiind luate ca bază doar recipisele prezentate de organele de drept ridicate de la SRL „Proimobil Grup”, deoarece reieșind din prevederile art.22615 alin.(22) din Codul fiscal, valoarea estimativă a obiectului impozabil a fost determinată în baza informațiilor indicate în decizia contestată nr.102 din 25 aprilie 2018 și anume, baza de date deținută în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat și în Sistemul Informațional al Agenției Servicii Publice privind înscrierile efectuate pe numele persoanei fizice Victoria Condratiuc, în Registrul bunurilor imobile în perioada anului 2016, informația prezentată de IP „Agenția Servicii Publice” privind tranzacțiile cu mijloacele de transport efectuate de către persoana fizică Victoria Condratiuc, în perioada anului 2016, înscrisurile prezentate de organele de drept privind dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, investirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de mijloace bănești parte a cărora figurează persoana fizică Victoria Condratiuc, înscrisurile prezentate benevol de către persoana fizică supusă controlului fiscal,

informația prezentată de instituțiile financiare conform prevederilor art.226 din Codul fiscal și informația prezentată de către notari conform prevederilor art.92 alin.(9) și art.22611 alin.(2) din Codul fiscal.

La fel, a accentuat că intimata a declarat că a rambursat integral în anul 2016 împrumutul obținut de la persoana fizică XXXXX, conform contractelor de împrumut din 05 septembrie 2015, 15 februarie 2016, 03 iunie 2016 și 18 august 2016 în sumă de XXXXX de euro, însă nu a comunicat data rambursării mijloacelor bănești, iar SFS nu dispune de informații referitor la cronologia rambursării împrumutului, respectiv data rambursării mijloacelor bănești se consideră data de 31 decembrie 2016. Sunt eronate constatările instanței de apel precum că sumele obținute ca împrumut de la persoana fizică XXXXX au fost rambursate în perioada anului 2017 și nu în perioada anului 2016, deoarece conform explicațiilor scrise pe propria răspundere, fapt consemnat în procesul-verbal de audiere din 28 februarie 2018, Victoria Condratiuc a declarat personal rambursarea împrumuturilor în numerar în perioada de până la 31 decembrie 2016. A menționat că mijloacele bănești în sumă de XXXXX de euro reflectate în recipise, au fost împrumutate în perioada anului 2016, însă recipisa tradusă de traducătorul autorizat XXXXX este întocmită și semnată la data de 25 iunie 2018, în care lipsește data și locul întocmirii recipisei.

Prin urmare, traducerea traducătorului autorizat XXXXX, anexată la materialele dosarului, nu este certificată notarial și/sau apostilată în modul stabilit de prevederile legislației în vigoare. A relatat că la data depunerii contestației (26 iunie 2018), Serviciul Fiscal de Stat se afla în așteptarea informației care urma a fi prezentată de Cancelaria de Stat privind reprezentanții asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță pentru domeniul fiscal. Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat, examinând pe calea extrajudiciară contestația (cererea prealabilă) în temeiul prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal, nu a lezat drepturile intimatei stabilite de legislația în vigoare și a respectat procedura de soluționare 6 prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară în cazul în care pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege.

Sunt eronate și concluziile instanței de apel precum că în actul de control nu a fost utilizată întocmai informația din contractele de vânzare-cumpărare înregistrate la Agenția Servicii Publice, fiind luate la bază înscrisurile prezentate de organele de drept, întrucât potrivit prevederilor art.22611 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în scopul determinării venitului impozabil estimat Serviciul Fiscal de Stat poate utiliza informațiile prezentate de către organele de drept pentru a fi utilizate în calitate de surse indirecte în copul determinării venitului impozabil estimat.

Cu referire la argumentul instanței de apel precum că mijloacele bănești depuse pe contul bancar în perioada 09 septembrie 2016 - 08 decembrie 2016, în sumă totală de XXXXX de lei, eronat au fost considerate ca fiind ieșite din cont, recurentul a menționat că la determinarea venitului impozabil estimat pentru perioada fiscală anul 2016, au fost luate în considerație doar operațiunile bancare care nu au tangență directă cu tranzacțiile imobiliare a contribuabilului. Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Potrivit art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2021, în ședință publică. Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată participanților al proces. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 06 octombrie 2021, Serviciului Fiscal de Stat i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 13 iulie 2021 a 7 Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.XXXXX (f.d.172 vol.II).

În condițiile enunțate, recursul inițial din 29 iulie 2021, și cel motivat din 01 noiembrie 2021, au fost depuse în conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 29 noiembrie 2021, întru respectarea drepturilor părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Victoriei Condratiuc și avocatului acesteia, Serghei Rusu copia recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimilor la 02 decembrie 2021 și 06 decembrie 2021 (f.d.193-194 vol.II). La 22 decembrie 2021, Victoria Condratiuc, reprezentată de avocatul Serghei Rusu, a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat, deoarece temeiurile invocate în acesta nu se încadrează în temeiurile de a fi considerat admisibil recursul.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin încheierea din 25 mai 2022 l-a numit pentru examinare în fond în complet din 5 judecători. Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Din înțelesul logico-juridic al art.195 și art.258 alin.(3) din Codul administrativ cert rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului de procedură civilă cu cele din Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018. În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018. Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. 8 În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Conform art.224 alin.(1) lit.f) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

Autoritățile publice și instanțele de judecată competente, conform art. 21 din Codul administrativ, trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege. Colegiul lărgit notează că unul dintre principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil, pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27). Potrivit art.220 din Codul administrativ, obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform art.87–93. O cerere de solicitare a probei depusă în ședința de dezbateri judiciare se respinge printr-o încheiere care se pronunță în aceeași ședință.

Încheierea se motivează verbal. Argumentele esențiale ale motivării se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Probele obținute cu încălcarea legii nu au forță probantă și nu pot fi puse la baza hotărârii judecătorești. De asemenea, articolul 93 din Codul administrativ stipulează că, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1), 9 fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt admisibile doar în baza prevederilor legale.

Totodată, conform art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, (abrogată la 01 aprilie 2019, dar aplicabilă speței la data adresării în judecată cu prezentele acțiuni), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Potrivit art.3 alin.(1) și (2) din aceeași Lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Reieșind din prevederile art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. Din dispozițiile art.16 alin.(1) din aceeași Lege, rezultă că, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Din materialele cauzei rezultă că, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, inspectorii principali din cadrul Direcției persoane fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari a SFS, au efectuat un control fiscal cameral prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit a persoanei fizice Victoria Condratiuc pentru perioada fiscală 2016. Controlul fiscal a fost inițiat în temeiul art.22614 alin.(6) și art.22615 din Codul fiscal și rezultatelor verificării fiscale prealabile, consemnate în Raportul de verificare fiscală prealabilă nr.26-05/5-10-1329 din 05 decembrie 2017. Rezultatul controlului a fost constatat și reflectat în Actul de control din 15 martie 2018 fiscal nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX (f.d.7-16, vol.I), notificat Victoriei Condratiuc prin intermediul oficiului poștal la 15 martie 2018, fapt ce rezultă din copia plicului anexat la actele cauzei (f.d.17, vol.I), care a fost contestat de către ultima la 27 martie 2018 prin depunerea dezacordului la Serviciul Fiscal de Stat (f.d.18-19, vol.I).

10 Urmare a controlului fiscal efectuat la reclamanta Condratiuc Victoria, la 25 aprilie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia nr.102 „Asupra cazului de încălcare fiscală de către Victoria Condratiuc” (f.d.20-24, vol.I), notificată reclamantei prin intermediul oficiului poștal la 30 mai 2018, fapt ce se confirmă prin copia plicului anexat la actele cauzei (f.d.25, vol.I).

Prin decizia nr.102 din 25 aprilie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, s-a dispus de a calcula și încasa din contul Victoriei Condratiuc la buget suma de XXXXX de lei impozit pe venit estimat nedeclarat pentru perioada fiscală A/2016; aferent încălcărilor fiscale s-a aplicat majorare de întârziere pentru neachitarea impozitului pe venitul estimat pentru perioada fiscală A/2016 conform prevederilor art.228 alin.(2) și (3) din Codul fiscal, în sumă de XXXXX lei, și s-a aplicat aferent încălcărilor fiscale amenzi în sumă de XXXXX de lei, conform prevederilor art.261 alin.(5) din Codul fiscal egală cu suma impozitului pe venit nedeclarat pentru perioada fiscală A/2016 - XXXXX de lei, conform prevederilor art.253 alin.(9) din Codul fiscal pentru neexecutarea condițiilor prevăzute la art. 22615 alin.(2) din Codul fiscal - XXXXX lei, conform prevederilor art.260 alin.(l) din Codul fiscal pentru neprezentarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CETI5) pentru perioada fiscală A/2016.

Nefiind de acord cu decizia nr.102 din 25 aprilie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, la 26 iunie 2018 Victoria Condratiuc a depus contestație la Serviciul Fiscal de Stat, care ulterior a fost suplimentată prin contestația din 24 iulie 2018, solicitând anularea acesteia (f.d.28-31, vol.I). Examinând contestația depusă de Victoria Condratiuc împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale, precum și materialele aferente controlului fiscal, la 23 august 2018 Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia nr.295 „Pe marginea contestației împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 emisă de Serviciul Fiscal de Stat”, prin care a respins ca neîntemeiată contestația depusă de Victoria Condratiuc în lipsa temeiului legal de anulare sau modificare a deciziei contestate (f.d.36- 39, vol.I).

La 01 octombrie 2018, Victoria Condratiuc s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune, concretizată ulterior, împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând pe final, constatarea drept ilegale și neîntemeiate concluziile, expuse în actele de control fiscal cameral prin metoda verificării indirecte de estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală A/2016, nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018, anularea ca fiind ilegale și neîntemeiate deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale, de calculare și de încasare la bugetul public național a impozitului pe venit estimat nedeclarat pentru perioada fiscală 2016 și nr.295 din 23 august 2018 asupra contestației depuse, cu obligarea Serviciului Fiscal de Stat să-i restabilească drepturile lezate prin actele administrative contestate, precum și constatarea inexistenței obligațiilor fiscale datorate și/sau restante pentru perioada fiscală 2016. Judecând cauza în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin încheierea din 27 iunie 2020 a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de 11 Victoria Condratiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la restabilirea drepturilor lezate și constatarea inexistenței obligațiilor fiscale.

Iar, prin hotărârea din 27 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a dispus anularea deciziilor Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 și nr.295 din 23 august 2018, precum și a actului de control fiscal nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.5- XXXXX din 05 martie 2018. Curtea de Apel Chișinău, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 13 iulie 2021 a respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și a menținut hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de anulare a actelor administrative individuale defavorabile contestate de către Victoria Condratiuc, constatând faptul că Serviciul Fiscal de Stat a oferit o interpretare eronată a legii și a valorificat dreptul discreționar într-o manieră injustă.

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că sarcina probațiunii la cazul speței nu a fost îndeplinită de către organul fiscal, deoarece recipisele prezentate de către organele de drept cu privire la dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, învestirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de mijloace bănești, care au fost ridicate în cadrul urmăririi penale, nu pot fi folosite de către Serviciul Fiscal de Stat cu titlu de puterea lucrului judecat, or, faptele urmează a fi constatate printr-un act judecătoresc irevocabil după cum prevede art.123 din Codul de procedură civilă.

Instanțele de judecată au stabilit că în actul de control nu a fost utilizată informația Agenției Servicii Publice, fiind luate la bază doar recipisele prezentate de către organele de drept și deși bunurile imobile au fost vândute la prețurile indicate în contract, Serviciul Fiscal de Stat eronat a concluzionat că acestea au fost înstrăinate la prețurile din recipise, ca urmare s-a presupus că au fost utilizate mijloace bănești, însă sursa de proveniență a acestora nu a fost confirmată documentar.

Totodată, s-au admis erori de calcul, admise de inspectorii fiscali la calcularea impozitului pe venit, printre care și faptul că mijloacele bănești depuse pe contul bancar în perioada 09 septembrie 2016 - 08 decembrie 2016, în sumă totală de XXXXX de lei, eronat au fost considerate ca fiind ieșite din cont, aceste erori nefiind luate în considerare la examinarea contestației, nici faptul că din traducerea confirmării autentificată de traducător autorizat, depusă de XXXXX, rezultă că sumele obținute ca împrumut de la acesta, au fost rambursate în perioada anului 2017 și nu în perioada anului 2016. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că Serviciul Fiscal de Stat neîntemeiat nu a luat în considerare declarațiile persoanelor fizice la examinarea cazului de încălcare a legislației fiscale de către Victoria Contradiuc.

Atât decizia nr.102 din 25 aprilie 2018, cât și decizia nr.295 din 23 august 2018 au fost examinate și contrasemnate de aceeași persoană, directorul adjunct al SFS, XXXXX, prin urmare Serviciul Fiscal de Stat a încălcat dreptul reclamantei/intimatei la un recurs efectiv, întrucât organul fiscal, reieșind din principiul examinării imparțiale, urma să asigure dreptul Victoriei Condratiuc la o examinare extrajudiciară efectivă, prin instituirea unei alte 12 persoane responsabile de examinare a contestației, care urma să examineze contestația în conformitate cu principiul legalității și imparțialității. Din cele relatate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că actele administrative contestate au fost emise contrar prevederilor legislației în vigoare, urmând a fi anulate ca fiind ilegale.

Analizând actele judecătorești pronunțate prin prisma argumentelor din recurs, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Colegiul lărgit reține că recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat este întemeiat, iar concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare referitoare la temeinicia acțiunii, sunt rezultate din interpretarea greșită a normele de drept material, bazate pe concluzii contrare circumstanțelor cauzei, din care motiv actele judecătorești de dispoziție contestate nu pot fi menținute.

Conform art.1 alin.(1) –(3) din Codul fiscal, prin prezentul cod se stabilesc principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al Serviciului Fiscal de Stat și al altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse, modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislației fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora. Prezentul cod reglementează relațiile ce țin de executarea obligațiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.

Noțiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relațiilor fiscale și ale altor relații legate de acestea.

Potrivit art.8 alin.(2) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat: c) să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerințele legislației, să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control, respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control; e) să achite la buget, la timp și integral, ținând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor și taxelor, asigurând exactitatea și veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Din prevederile art.83 alin.(1) și alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetățenii Republicii Moldova, cetățenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăților și acționarii fondurilor de investiții) care au obligații privind achitarea impozitului. În același timp, potrivit alin.(4) al art.83 din Codul fiscal, declarația cu privire la impozitul pe venit se completează în modul și forma stabilite de Ministerul Finanțelor.

Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(5)–(10), declarația cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de: 13 a) data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – în cazul persoanelor juridice, formelor organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, reprezentanțelor permanente ale nerezidentului în Republica Moldova; b) data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune – în cazul persoanelor fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai fondurilor de investiții).

Reieșind din prevederile art.87 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83, este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declarației (fără a ține cont de prelungirea termenului). Conform art.225 alin.(1) și alin.(2) din Codul fiscal, în cadrul controlului fiscal, pentru a determina corectitudinea calculării sumei obligației fiscale, autoritatea care efectuează controlul fiscal poate folosi, în cazurile prevăzute la art.189 alin.(2) și (3), metode și surse indirecte, conform legii. Metodele și sursele indirecte de estimare a obligațiilor fiscale se folosesc și în cadrul administrării fiscale ca urmare a instituirii posturilor fiscale în conformitate cu art.146.

Metodele și sursele indirecte includ: a) tipul și natura activităților practicate de contribuabil; b) mărimea capitalului contribuabilului; c) veniturile din vânzări ale contribuabilului, inclusiv cele constatate în cadrul posturilor fiscale; d) numărul de angajați ai contribuabilului, precum și fondul de remunerare a muncii și alte recompense; e) categoria clienților contribuabilului și numărul lor; f) diferența dintre caracteristicile cantitative și cele calitative ale materiei prime, ale altor materiale procurate și ale celor folosite în producție; g) analiza schimbării valorii nete a proprietății contribuabilului; h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri; i) rulajul mijloacelor bănești și soldul lor pe conturile bancare ale contribuabilului; j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui; k) venitul altor persoane care activează în aceleași condiție sau în condiții similare cu cele ale contribuabilului; l) proprietatea persoanei cu funcție de răspundere (locuința, automobilul etc.) procurată sau folosită în scopuri personale, starea ei fizică, apartenența persoanei la diferite cercuri, numărul personalului ei casnic; m) informații de la instituțiile financiare (sucursale sau filiale ale acestora), birourile notariale, organele vamale, organele poliției, Agenția Servicii Publice,

bursele de valori privind tranzacțiile și operațiunile efectuate de contribuabil și datele despre el; m1) indicatorii contoarelor de evidență a elementelor de costuri și cheltuieli; m2) capacitatea normativă a utilajului de producție/prelucrare; n) alte obiective, procese și fenomene, informații și date care denotă suma obligației fiscale a contribuabilului, prevăzute în prezentul cod. 14 Articolul 2261 pct.1)-pct.4) din Codul fiscal, definește următoarele noțiuni: metodă indirectă de estimare – se înțelege metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situației fiscale a persoanei fizice, conform art.2266 alin.(1); sursă indirectă de informație – orice sursă pasibilă să furnizeze documente, informații, explicații și/sau alte probe referitoare la persoana fizică supusă verificării și/sau referitoare la situații similare produse în condiție similare relevante pentru estimarea venitului impozabil prin metode indirecte.

situație fiscală – stare fiscală reală a persoanei fizice pe perioada verificată, care se exprimă prin totalitatea caracteristicilor cantitative, calitative și/sau valorice ale elementelor enumerate la art.6 alin.(9) și a relațiilor cu bugetul public național. venit impozabil estimat – venit impozabil apreciat (rezultat) prin aplicarea metodelor indirecte de estimare. Potrivit art.2263 din Codul fiscal, subiecți ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care depășesc riscul minim acceptat, stabilit la art.22613 alin.(11). Din articolul 2264 rezultă că, obiecte ale estimării prin metode indirecte sunt orice venituri obținute de subiecții estimării începând cu 1 ianuarie 2012. Conform art.2265 din Codul fiscal, impozitarea venitului impozabil estimat se efectuează în modul general stabilit de legislația fiscală pentru impozitarea pe venit a persoanelor fizice.

Din dispozițiile art.2266 alin.(1)-(4) din Codul fiscal rezultă că, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să utilizeze următoarele metode indirecte de estimare a venitului impozabil: a) metoda cheltuielilor; b) metoda fluxului de mijloace bănești; c) metoda proprietății; d) alte metode utilizate în practica internațională. Selectarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil se face în funcție de situația constatată, de sursele de informații și de înscrisurile identificate și/sau documentele obținute. Utilizarea metodelor indirecte se efectuează individual sau combinat, în funcție de complexitatea, dificultățile, sursele de informații și de perioada verificată. La determinarea venitului impozabil estimat se va ține cont, de veniturile neimpozabile conform art.20 obținute după 1 ianuarie 2012 și de veniturile ce au fost impozitate final la sursa de plată.

Potrivit art.2269 alin.(1) din Codul fiscal, metoda fluxului mijloacelor bănești constă în compararea intrărilor/ieșirilor de sume în/din conturile bancare, precum și a intrărilor/ieșirilor de sume în numerar, cu sursele de venit și utilizarea acestora.

Reieșind din prevederile art.22611 alin.(1) din Codul fiscal, în scopul determinării venitului impozabil estimat, pot fi utilizate următoarele surse indirecte: a) informații de la instituții financiare (sucursale sau filiale ale acestora), persoane care desfășoară activitate notarială, organe vamale, organe de drept, burse de valori și/sau alte organe publice privind tranzacțiile și operațiunile efectuate de persoana fizică și datele 15 despre aceasta, precum și privind tranzacțiile și operațiunile similare efectuate de către alte persoane fizice în condiție similare; b) informații deținute de persoane fizice și juridice referitoare la bunuri, lucrări, servicii și mijloace bănești comercializate și/sau transmise cu titlu gratuit, referitoare la mijloacele bănești sau bunurile materiale procurate și/sau primite de persoana fizică supusă verificării; c) informația disponibilă din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat; d) informația sau alte probe obținute de Serviciul Fiscal de Stat prin utilizarea mijloacelor speciale, prin analize, măsurări, comparări, cercetări; e) alte documente, informații, explicații și/sau alte probe obținute atât de la persoanele terțe, cât și de la persoana fizică supusă verificării.

În corespundere cu art.22614 alin.(1), (4), (5) și (6) din Codul fiscal, verificarea fiscală prealabilă constă în reconstituirea situației fiscale prealabile a persoanei fizice supuse verificării și compararea venitului impozabil estimat ce decurge din situația fiscală constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informațiilor deținute de acesta. Prin verificarea prealabilă se stabilește: a) mărimea diferenței dintre venitul impozabil estimat, determinat din situația fiscală prealabilă constatată și venitul impozabil declarat de persoana fizică; b) necesitatea efectuării controlului fiscal sau încetării procedurii de determinare a venitului impozabil estimat.

Rezultatele verificării fiscale prealabile se consemnează într-un raport de verificare fiscală prealabilă. Raportul de verificare fiscală prealabilă va conține toate constatările stabilite de Serviciul Fiscal de Stat pe perioada desfășurării verificării, precum și propunerea de inițiere a controlului fiscal sau de încetare a procedurii de verificare. După examinarea raportului de verificare fiscală prealabilă, conducătorul Serviciului Fiscal de Stat emite decizia privind inițierea controlului fiscal sau privind încetarea procedurii de determinare a venitului impozabil estimat. Potrivit art.22615 alin.(1)-(5), alin.(10) din Codul fiscal, În baza deciziei de inițiere a controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat citează persoana fizică supusă verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal.

Citația se va emite în conformitate cu prevederile art.226 alin.(1)–(3). Persoana citată este obligată să prezinte, până la inițierea controlului fiscal, declarația cu privire la proprietate conform formularului și modului stabilit de Ministerul Finanțelor. La data prezentării persoanei fizice citate, Serviciul Fiscal de Stat o va anunța despre rezultatele verificării fiscale prealabile și despre inițierea controlului fiscal.

În final se va întocmi un proces-verbal de înștiințare, în care se va menționa: a) temeiul inițierii controlului fiscal; b) data efectuării controlului fiscal; c) perioada ce urmează a fi supusă verificării; d) posibilitatea de a solicita amânarea datei începerii controlului fiscal; 16 e) dreptul persoanei fizice de a fi reprezentată conform prevederilor art.244; f) materialele anexate la procesul-verbal; f1) obligația de a prezenta toate probele relevante pentru obiectul controlului fiscal până la inițierea controlului fiscal sau până la finalizarea controlului fiscal; g) alte date relevante. La procesul-verbal de înștiințare se anexează: a) extrasul din raportul de verificare fiscală prealabilă ce conține concluziile verificării care au stat la baza luării deciziei de inițiere a controlului fiscal; b) carta contribuabilului.

Procesul-verbal de înștiințare se contrasemnează de ambele părți, un exemplar al căruia, cu anexe, se înmânează persoanei fizice. La data inițierii controlului fiscal, persoana fizică va prezenta Serviciului Fiscal de Stat toate documentele, informațiile și/sau alte probe disponibile și/sau explicațiile necesare ce vizează obiectul controlului fiscal. Totodată, art.22615 alin.(19)-(23) din Codul fiscal statuează că, la finalizarea controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat prezintă persoanei fizice constatările și consecințele fiscale cu întocmirea unui act de control fiscal, în conformitate cu prevederile art.216 alin.(5), (6) și (8), în care se vor menționa constatările stabilite. La actul de control fiscal se anexează materialele ce au stat la baza rezultatelor stabilite.

Examinarea cazurilor de încălcare fiscală și contestarea deciziei pronunțate se vor efectua în condițiile generale stabilite de prezentul cod. Dacă documentele, informațiile, explicațiile și/sau alte probe prezentate de persoana fizică sunt incorecte, incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte acțiuni, împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare. Dacă persoana fizică supusă verificării va fi de acord, la orice etapă, cu obligațiile fiscale estimate și le va achita, controlul fiscal nu va fi inițiat sau, în cazul în care a fost inițiat, va fi finisat prin emiterea deciziei corespunzătoare, fără aplicarea amenzilor fiscale.

Conform art.253 alin.(9) din Codul fiscal, neexecutarea de către persoana fizică a condițiilor prevăzute la art.22615 alin. (2) se sancționează cu amendă în mărime de 3000 de lei. Potrivit art.260 alin.(1) din Codul fiscal, neprezentarea dării de seamă fiscale se sancționează cu o amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10000 lei pentru toate dările de seamă fiscale neprezentate. Iar, din dispozițiile art.261 alin.(5) din Codul fiscal rezultă că, eschivarea de la calculul și de la plata impozitelor, taxelor se sancționează cu o amendă în mărimea impozitului, taxei nedeclarate.

17 Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, inspectorii principali ai Direcției persoane fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari a Serviciului Fiscal de Stat în baza deciziei SFS privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, au efectuat control fiscal cameral prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Victoria Condratiuc, pentru perioada fiscală 2016. S-a stabilit că Victoria Condratiuc are înregistrată viza de domiciliul în XXXXX, care în perioada 2016, a deținut statutul de rezident, iar, în rezultatul analizei datelor prezentate de către sursele indirecte de informații, s-a identificat că în perioada fiscală 2016, contribuabilul respectiv a deținut statut de subiect al impunerii prin metode indirecte.

Se reține că, controlul fiscal a fost inițiat în temeiul art.22614 alin.(6) și art.22615 din Codul fiscal și rezultatelor verificării fiscale prealabile, consemnate în Raportul de verificare fiscală prealabilă nr.26-05/5-10-1329 din 05 decembrie 2017. În cadrul controlului fiscal (act de control nr.XXXXX, prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05.03.2018) efectuat prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Condratiuc Victoria, pentru perioada fiscală 2016, organul fiscal a constatat că, ultima a avut obligația de a declara și de a achita, potrivit veniturile obținute în anul 2016, conform constatărilor stabilite în actul de control.

Organul fiscal a constatat că, contrar prevederilor art.8 alin.(2) lit. c) și e) din Codul fiscal, Victoria Condratiuc s-a eschivat de la calculul și achitarea impozitului pe venit pentru anul 2016 cu suma XXXXX lei, neconformându-se astfel prevederilor art.22615 alin.(2) din Codul fiscal și nu a prezentat declarația persoanei fizice cu privire la proprietate pentru anul 2016. Mai mult, cu respectarea prevederilor art.22615 alin.(1) din Codul fiscal, Victoriei Condratiuc i-a fost remisă citația seria XXXXX din 12 decembrie 2017 cu privire la invitarea la sediul Serviciului Fiscal de Stat pentru data 18 decembrie 2017 pentru a fi înștiințată despre inițierea în privința ei a controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală A/2016.

Intimata Condratiuc Victoria s-a prezentat la sediul SFS pentru a fi înștiințată despre inițierea controlului fiscal, căreia i s-a explicat dreptul de a fi reprezentată conform prevederilor art.244 din Codul fiscal, cât și obligația și de a prezenta toate probele relevante pentru obiectul controlului fiscal până la inițierea controlului fiscal sau până la finalizarea controlului fiscal și s-a înmânat decizia SFS privind inițierea controlului fiscal nr. 05/5-57 din 12 decembrie 2017 (f.d. 70-71, vol.I). La 13 decembrie 2017, prezentându-se la oficiul Serviciului Fiscal de Stat, Victoria Condratiuc a fost anunțată despre rezultatele verificării fiscale prealabile și despre inițierea controlului fiscal.

De asemenea, i s-a explicat prevederile art.22615 alin.(23) din Codul fiscal care statuează că, dacă persoana fizică supusă verificării va fi de acord, la orice etapă, cu obligațiile fiscale estimate și le va achita, controlul fiscal nu va fi inițiat sau, în cazul în 18 care a fost inițiat, va fi finisat prin emiterea deciziei corespunzătoare, fără aplicarea amenzilor fiscale (f.d.72, vol.I). Subsecvent, contribuabilei i s-a explicat că este în drept să beneficieze de drepturile sale și să prezinte explicații referitoare la calcularea și achitarea impozitelor și taxelor și conform prevederilor art.22615 alin.(16) din Codul fiscal, respectiv s-a explicat intimatei dreptul la colaborare cu SFS și prezentarea oricăror documente, informații, explicații și/sau altor probe relevante pentru stabilirea situației fiscale.

La 19 ianuarie 2018, Victoria Condratiuc a depus cerere la Serviciul Fiscal de Stat, prin care a solicitat prelungirea termenului controlului fiscal dispus prin decizia privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, desfășurată în perioada 03 ianuarie 2018 – 19 ianuarie 2018, pentru prezentarea organului fiscal actelor întru demonstrarea provenienței mijloacelor financiare utilizate de către ea (f.d.73, 75, vol.I). La 27 februarie 2018, prezentându-se la sediul Serviciului Fiscal de Stat, Victoria Condratiuc a prezentat organului fiscal drept dovada sursei de proveniență a mijloacelor bănești pasibile utilizării în anul 2016 următoarele documente: - copia contractului de împrumut f/nr.

din 05.09.2015, cu persoana fizică XXXXX; -copia contractului de împrumut f/nr. din 15.02.2016, cu persoana fizică XXXXX; - copia contractului de împrumut f/nr. din 03.06.2016, cu persoana fizică XXXXX; - copia contractului de împrumut f/nr.

din 18.08.2016, cu persoana fizică XXXXX; - copia pașaportului al XXXXX; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 18.05.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 18.03.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 09.03.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 22.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 16.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 01.08.2016; - copia actului nr.XXXXX de predare - preluare în proprietate a bunului imobil- apartament locativ din 05.07.2016; - copia contractului investițional nr.XXXXX din 09.12.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 09.06.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 07.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 17.05.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 16.12.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 30.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 19.04.2017; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 09.02.2017; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 07.11.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 14.02.2017; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 23.02.2017; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 29.08.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 05.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 27.07.2016; 19 - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 18.01.2017; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 23.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 20.09.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 13.06.2016; - copia contractului nr.XXXXX din 27.07.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 04.10.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 10.10.2016; - copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 11.07.2016, fapt consemnat în procesul-verbal al întrevederii a persoanei fizice Victoria Condratiuc din 27 februarie 2018 (f.d.114-251, vol. I, 1-4, vol.II).

La 28 februarie 2018, în incinta Serviciului Fiscal de Stat, Victoria Condratiuc a dat explicații ce țin de obiectul controlului, fapt consemnat în procesul-verbal de audiere a contribuabilului din data respectivă (f.d.111-113, vol.I). Organul fiscal a constatat că Victoria Condratiuc a prezentat doar parțial documentele ce țin de dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, fapt consemnat în procesele-verbale de primire-predare a înscrisurilor din 27 februarie 2018. În temeiul art.134 alin. (1), art. 226 alin. (5)-(7), art. 22611 și 22615 alin.(22) din Codul fiscal, organul fiscal a solicitat autorităților competente, informații și documentele necesare pentru efectuarea controlului fiscal.

Astfel, valoarea estimată a obiectului impozabil a fost determinată în baza următoarelor informați: - informația deținută din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat; - date din Sistemul Informațional al Agenției Servicii Publice privind înscrierile efectuate pe numele persoanei fizice, Condratiuc Victoria, în Registrul bunurilor imobile în perioada anului 2016; - informația prezentată de către Agenția Servicii Publice privind tranzacțiile cu mijloacele de transport efectuate de către persoana fizică, Condratiuc Victoria, în perioada A/2016; - înscrisurile prezentate de către organele de drept privind dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, investirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de mijloace bănești parte a cărora figurează persoana fizică, Condratiuc Victoria; - înscrisurile prezentate benevol de către persoana fizică supusă controlului fiscal; - informația prezentată de către instituțiile financiare conform prevederilor art.226 din Codul fiscal; - informația prezentată de către notari conform prevederilor art.92 alin.(9) și art.22611 alin.(2) din Codul fiscal; - calculele cheltuielilor suportate de către persoana fizică, Condratiuc Victoria,

conform Hotărârii Guvernului nr.770 din 02.07.2007 pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Î.S. „Cadastru” și filialele acesteia, și Legii taxei de stat nr. 1216- din 03.12.1992. 20 Cu toate acestea, intimata Victoria Condratiuc, contrar art.8 alin.(2) lit.e) din Codul fiscal, nu a declarat și nu a achitat impozitul pe venit pentru anul fiscal 2016. Din informația din Registrul declarațiilor privind disponibilul de mijloace bănești la situația din 01 ianuarie 2012, persoana fizică Victoria Condratiuc, nu a depus declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 01 ianuarie 2012. Conform art.2266 alin.(6) din Codul fiscal, pentru subiecții estimării care, la data de 31 decembrie 2011, aveau 18 ani împliniți și care au fost sau nu au fost obligați să depună declarația conform art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea acestuia cu 500 mii de lei.

Nu va fi permisă diminuarea cu suma de 500 mii de lei a venitului impozabil estimat al persoanei fizice în cazul existenței probelor ce atestă acordarea de către aceasta a împrumutului de mijloace bănești altor persoane fizice. Astfel, pentru persoana fizică, Victoria Condratiuc, venitul impozabil estimat s-a determinat prin diminuarea acestuia cu XXXXXX lei. Drept consecință, s-a constatat că Victoria Condratiuc nu s-a conformat și respectiv nu a prezentat declarația persoanei fizice cu privire la proprietate, pentru perioada fiscală A/2016, prin ce au fost încălcate prevederile art.22615 alin.(2) din Codul fiscal, care stipulează că, persoana citată este obligată să prezinte, până la inițierea controlului fiscal, declarația cu privire la proprietate conform formularului și modului stabilit de Ministerul Finanțelor.

Potrivit Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, persoana fizică Victoria Condratiuc, nu a depus declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08) pentru perioada fiscală A/2016. De asemenea, din informația prezentată de ÎS CRIS „Registru”, Victoria Condratiuc în perioada fiscală A/2016 nu a efectuat tranzacții de înregistrare/reînregistrare a mijloacelor de transport, iar potrivit informației din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, în perioada fiscală A/2016, persoana fizică, Condratiuc Victoria, nu este înregistrată în calitate de fondator a niciunui agent economic și nu a fost deținător de patente.

Mai mult, conform fișei de verificare a obligațiunilor privind impozitul pe venit (Forma FVID14) pentru perioada fiscală A/2016 persoana fizică, Condratiuc Victoria a obținut salariu net de la contribuabilul SRL „PRO IMOBIL GRUP” în sumă de XXXXX de lei (XXXXX de lei (venit total) - XXXXX de lei (CNAS+CNAM) – XXXXX de lei (impozit pe venit reținut). Conform Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, în perioada fiscală A/2016 persoana fizică, Condratiuc Victoria, a achitat impozite și taxe, în suma de XXXXX de lei (reflectate în Anexa nr. l la actul de control), care a fost luată în considerație la determinarea venitului impozabil estimat, pentru perioada fiscală A/2016 (f.d.24, vol.I).

La calcularea venitului impozabil estimat pentru perioada fiscală A/2016 au fost luate în considerație cheltuielile suportate de contribuabil (reflectate în Anexa nr. 1 la actul de control) și anume, pentru servicii de înregistrare curenta a apartamentelor, încăperilor izolate locative și caselor de locuit, per fiecare unitate, privind eliberarea extraselor din registrul bunurilor imobile, de eliberare a extrasului din capitolul-supliment al registrului 21 bunurilor imobile, de efectuare a înscrierilor în registrul bunurilor imobile, taxa de stat în mărime de 0,5% din prețul contractului, în conformitate cu art.3 pct.9 lit.c) din Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.1992, în cazurile în care organul fiscal nu dispunea de contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, unde persoana fizica, Condratiuc Victoria, figura în calitate de parte contractantă.

Potrivit informației prezentate de instituțiile financiare, în conformitate cu prevederile art.226 din Codul fiscal, persoana fizică, Victoria Condratiuc a înregistrat intrări/ieșiri de mijloace bănești (f.d.15-16,121, vol.I). Se remarcă că, la determinarea venitului impozabil estimat pentru perioada fiscală A/2016, au fost luate în considerație operațiunile bancare aferente tranzacțiilor imobiliare înregistrate pe numele Victoriei Condratiuc. Astfel, au fost luate în considerare depunerile de numerar în valoare totală de XXXXX de lei și transferuri de mijloace bănești de peste hotarele Republicii Moldova în sumă totală de XXXXX de Euro (echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM), proveniența cărora nu a fost confirmată documentar.

La data de 27 februarie 2018, Victoria Condratiuc a prezentat drept confirmare a sursei de mijloace bănești utilizate în anul 2016, contractele de împrumut încheiate cu XXXXX, cetățean al Republicii Israel (f.d.120, vol.I), după cum urmează: - contractul de împrumut f/nr. din 05.09.2015 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.220-222, vol.I); - contract de împrumut f/nr. din 15.02.2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.118, vol.I); - contract de împrumut f/nr. din 03.06.2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.117, vol.I); - contract de împrumut f/nr.

din 15.02.2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.119, vol.I). Ține de remarcat că, faptul prezentării contractelor de împrumut este consemnat în proces-verbal al întrevederii cu persoana fizică Condratiuc Victoria din 27 februarie 2018. Totodată, potrivit Sistemului Informațional al Departamentului Poliției de Frontieră la data de 05 septembrie 2015, 15 februarie 2016 și 03 iunie 2016, atât persoana fizică XXXXX, cât și persoana fizică Victoria Condratiuc, se aflau pe teritoriului Republicii Moldova, iar la data de 17 august 2016, persoanele respective au traversat concomitent hotarul Republicii Moldova cu destinația Paris.

Conform art.2266 alin.(7) din Codul fiscal, obligația de a prezenta dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului Fiscal de Stat. Iar, potrivit art.11 alin.(1) din Codul fiscal, toate îndoielile apărute la aplicarea legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului. Astfel, ținând cont de prevederile art.11 alin.(1) și art.2266 alin.(7) din Codul fiscal, organul fiscal nu a putut infirma faptul posibilității transmiterii mijloacelor bănești în calitate de împrumut persoanei fizice Condratiuc Victoria de către XXXXX, considerând 22 disponibilă utilizarea sumei de XXXXX de Euro, echivalentul a sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM, la ziua tranzacției.

La 27 februarie 2018, Condratiuc Victoria a prezentat organului fiscal drept confirmare a sursei de mijloace bănești utilizate în A/2016, contractele de împrumut (reflectate în pct.5 din actul de control nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05.03.2018), încheiate cu persoana fizica, Ameed Zahalka, cetățean al Statului Israel, în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM. Conform condițiilor contractelor de împrumut în cauză, mijloacele bănești au fost transmise persoanei fizice, Condratiuc Victoria, la momentul semnării acestora.

Din calculele efectuate prin prisma informațiilor deținute de Serviciul Fiscal de Stat, la data finalizării controlului fiscal pentru perioada fiscală A/2016 privind toate tranzacțiile cu bunurile imobiliare și rulajele de mijloacele bănești pe conturile bancare înregistrate pe numele intimatei Condratiuc Victoria s-a constatat că, la data de 07 noiembrie 2016 dânsa a utilizat suma maximă necesară pentru procurarea imobilelor și achitarea plăților, sursa de proveniență a cărora nu este confirmată documentar, ținând cont de încasările de mijloace bănești efectuate până la data de 07 noiembrie 2016 din toate sursele cunoscute organului fiscal, care a constituit XXXXX de lei, ceea ce reprezintă venitul estimat nedeclarat pentru anul 2016. Potrivit art.189 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, care stipulează că, Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele și taxele contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au fost stabilite cazuri de nerespectare a legislației fiscale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislația fiscală.

Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător în cadrul utilizării metodelor indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din prezentul titlu, organul fiscal a fost calculat impozitul pe venit estimat cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, pentru perioada A/2016, cu respectarea art.33, art.35 și art.15 lit.a) din Codul fiscal, în mărime de 7% și 18%, ținând cont de scutirile la care are dreptul persoana fizică Condratiuc Victoria, în sumă de XXXXX de lei.

Astfel, în cadrul controlului fiscal cert s-a constatat încălcarea prevederilor art.8 alin.(2) lit.c), art.83 alin.(2) lit.a) și art.87 alin.(l) din Codul fiscal, pentru neprezentarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, pentru perioada fiscală A/2016; neachitarea în termenii stabiliți a impozitului pe venit pentru perioada fiscală A/2016, în sumă de XXXXX de lei și eschivarea de la calculul și plata impozitului pe venit în sumă de XXXXX de lei, pentru perioada fiscală A/2016.

Verificând actele administrative contestate în raport cu circumstanțele de fapt nominalizate supra, Colegiul lărgit constată că, Serviciul Fiscal de Stat corect și întemeiat, în rezultatul controlului fiscal a efectuat prin metoda verificării tematice, cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Victoria Condratiuc, pentru perioada fiscală 2016, a calculat și a încasat la buget din contul contribuabilului respectiv suma de XXXXX de lei ce constituie impozitul pe venit estimat nedeclarat de către ultima pentru perioada fiscală A/2016, inclusiv amenzile pentru încălcarea legislației fiscale în suma de 23 XXXXX de lei conform art.261 alin.(5) din Codul fiscal, egală cu suma impozitului pe venit nedeclarat pentru perioada fiscală A/2016, XXXXX de lei conform art.253 alin.(9) din Codul fiscal pentru neexecutarea condițiilor prevăzute la art.22615 alin.(2) din Codul fiscal și XXXXX de lei conform art.260 alin.(1) din Codul fiscal, pentru neprezentarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15) pentru perioada fiscală A/2016.

Or, în rezultatul controlului fiscal cu certitudine s-a constatat încălcarea de către contribuabilul Victoria Condratiuc a prevederilor art.8 alin.(2) lit.c), art.83 alin.(2) lit.a) și art.87 alin.(1) din Codul fiscal, prin eschivarea de la calcul și de la plată a impozitului pe venit în sumă de XXXXX de lei realizat în perioada fiscală A/2016.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit consideră drept neîntemeiate argumentele instanței de apel și a primei instanțe precum că, nu a fost utilizată Informația Agenției Servicii Publice, fiind luate ca bază doar recipisele prezentate de organele de drept ridicate de la SRL „Proimobil Grup”, deoarece potrivit art.22615alin.(22) din Codul fiscal, dacă documentele, informațiile, explicațiile și/sau alte probe prezentate de persoana fizică sunt incorecte, incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte acțiuni, împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare.

Prin urmare, valoarea estimată a obiectului impozabil a fost determinată în baza informațiilor indicate în decizia contestată nr.102 din 25 aprilie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, și anume, informația deținută în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat; datele din Sistemul Informațional al Agenției Servicii Publice privind înscrierile efectuate pe numele persoanei fizice, Victoria Condratiuc, în Registrul bunurilor imobile în perioada anului 2016; informația prezentată de către Agenția Servicii Publice privind tranzacțiile cu mijloacele de transport efectuate de către persoana fizică, Condratiuc Victoria, în perioada A/2016; înscrisurile prezentate de către organele de drept privind dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, investirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de mijloace bănești parte a cărora figurează persoana fizică Condratiuc Victoria; înscrisurile prezentate benevol de către persoana fizică supusă controlului fiscal, informația prezentată de către instituțiile financiare conform prevederilor art.226 din Codul fiscal și informația prezentată de către notari conform prevederilor art.92 alin.(9) și art.22611 alin.(2) din Codul fiscal.

Afară de aceasta, Victoria Condratiuc cu recipisele ridicate, prezentate de către organele de drept de la SRL „Proimobil Grup”, a luat cunoștință în cadrul urmării penale și în cadrul controlului fiscal efectuat, prin metoda verificării tematice privind corectitudinea declarării și achitării impozitului pe venit pentru perioada fiscală A/2016, de către intimată, cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil. Totodată, potrivit art.22 alin.(2) și alin.(6) din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, traducerea se efectuează de către un interpret sau traducător autorizat sau de către notar, dacă acesta posedă limba străină. În toate situațiile în care actul 24 se întocmește cu participarea interpretului sau traducătorului autorizat, acesta va semna inscripția de certificare a traducerii, care se aplică înainte de girul notarial.

Despre circumstanțele în care se face traducerea actului notarial se face mențiune în girul notarial. Sunt eronate și alegațiile instanțelor de judecată precum că, la examinarea contestației pe calea extrajudiciară nu a fost luată în considerație traducerea autentificată de traducătorul autorizat, depusă de persoana fizică, XXXXX, cetățean al Statului Israel, or, traducerea efectuată de către traducătorul autorizat XXXXX nu este autentificată notarial și/sau apostilată în modul stabilit de prevederile legislației în vigoare (f.d. 26-27, vol.I). Cu toate acestea, Serviciul Fiscal de Stat a luat în considerație drept confirmare a sursei de mijloace bănești utilizate în A/2016, contractele de împrumut (reflectate în pct.5 din actul de control nr. XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05.03.2018) încheiate cu persoana fizica, XXXXX, cetățean al Statului Israel, în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM.

Sunt greșite și concluziile instanțelor de judecată precum că sumele obținute ca împrumut au fost rambursate în anul 2017 și nu în perioada anului 2016, care vin în contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei, întrucât conform explicațiilor scrise pe propria răspundere, Victoria Condratiuc a declarat că a rambursat integral împrumutul obținut de la persoana fizica XXXXX conform contractelor de împrumut f/nr.

din 05 septembrie 2015, 15 februarie 2016, 03 iunie 2016 și din 18 august 2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul acesteia în sumă de XXXXX de lei conform cursului valutar BNM la data tranzacțiilor, în numerar, în perioada fiscală A/2016, însă nu a comunicat data exactă a rambursării mijloacelor bănești și SFS nu dispune de informații referitoare la cronologia rambursării împrumutului, respectiv data rambursării mijloacelor bănești s-a considerat data de 31 decembrie 2016, fapt consemnat în procesul-verbal de audiere a contribuabilului din 28 februarie 2018 (f.d.112, vol.I).

Nu pot fi reținute nici concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că, Serviciul Fiscal de Stat a examinat eronat contestația depusă de Victoria Condratiuc împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației, cât și deciziei nr.295 din 23 august 2018 pe marginea contestației, în afara cadrului legal stabilit la art. 270 alin.(2) și art.2741 din Codul fiscal, din motivele ce succed.

Astfel, în scopul implementării prevederilor art.2741 din Codul fiscal, în vederea stabilirii procedurii de organizare și funcționare a Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, în temeiul pct.5 din Hotărârea Guvernului nr.380 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control” din 25 aprilie 2018 și art.1323 alin.(10) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat a emis Ordinul SFS nr.327 din 14 iunie 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (publicat în Monitorul Oficial, nr.246-254/1124 din 06 iulie 2018, în vigoare din 06 iulie 2018). Potrivit pct.2 din Hotărârea Guvenului nr.380 din 25 aprilie 2018, Cancelaria de Stat, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei hotărâri: 25 1) va întocmi, cu suportul posesorului Registrului de stat al organizațiilor necomerciale, lista actualizată a asociațiilor din cadrul mediului de afaceri ce întrunesc membri care desfășoară activități cu relevanță pentru organele de control;

2) va elabora și va transmite fiecărui organ de control anunțul privind selecția asociațiilor de afaceri în vederea includerii reprezentanților acestora în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor, conform prevederilor punctelor 7-11 din Regulamentul-cadru aprobat prin prezenta hotărâre; 3) va asigura sintetizarea opțiunilor de vot ale asociațiilor de afaceri transmise la adresa de e-mail indicată în anunț, precum și publicarea rezultatelor procesului de votare pe pagina web controale.gov.md; 4) va asigura validarea selecției reprezentanților mediului de afaceri în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor pentru fiecare organ de control, conform rezultatelor procesului de vot prin e-mail; 5) va transmite fiecărui organ de control lista asociațiilor de afaceri selectate pentru a fi incluse în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor.

Conform pct.9 din Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.380 din 25 aprilie 2018, Cancelaria de Stat asigură elaborarea, diseminarea și publicarea anunțului privind selecția asociațiilor care intenționează să își desemneze reprezentanții în consiliile pentru soluționarea disputelor, iar conform pct.11 din Regulament, asociațiile selectate sunt incluse în componenta Consiliului organului de control respectiv. Din dispozițiile pct.10 din același Regulament, rezultă că, la expirarea termenului- limită, Cancelaria de Stat validează rezultatele selecției reprezentanților mediului de afaceri în componența consiliilor de soluționare a disputelor pentru fiecare organ de control, conform opțiunilor prezentate de asociații și rezultatele votului on-line pe pagina web controale.gov.md, în cazul în care au existat mai mulți solicitanți.

Cancelaria de Stat transmite fiecărui organ de control lista asociaților de afaceri selectate pentru a fi incluse în componența consiliilor respective. Reieșind din prevederile pct.4 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului de soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul nr.327 din 17 iunie 2018, Consiliul este format din președintele Consiliului, șefii direcțiilor cu atribuții de elaborare sau implementare a metodologiilor de control fiscal, de management a riscurilor, de examinare a contestațiilor și a subdiviziunii juridice din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, precum și cel puțin 3 reprezentanți ai asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță pentru domeniul fiscal, având între 7-9 membri în total.

Potrivit pct.8 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului de soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul nr.327 din 17 iunie 2018, reprezentant al asociațiilor din mediul de afaceri, este asociația aleasă în mod transparent și public, conform procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.380 din 25 aprilie 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, iar 26 potrivit conform pct.9 din Regulament, reprezentanții asociațiilor mediului de afaceri, se includ în componența Consiliului în baza informației prezentate de Cancelaria de Stat.

La fel, prevederile pct.10 din același Regulamentul, statuează că, componența numerică și nominală a Consiliului se aprobă prin ordinul al Directorului Serviciului Fiscal de Stat. Ordinul se publică pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat, fapt respectat de către Serviciul Fiscal de Stat.

În contextul enunțat și în scopul executării pct.10 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul nr.327 din 17 iunie 2018, precum și în conformitate cu prevederilor art.2741 din Codul fiscal și Hotărârea Guvernului nr.380 din 25 aprilie 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, în baza informației parvenite de la Cancelaria de Stat privind lista asociațiilor din domeniul de afaceri incluse în componența Consiliului pentru soluționarea disputelor și în temeiul prevederilor art.132 alin.(10) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat a emis Ordinul nr.449 din 04 septembrie 2018 cu privire la aprobarea componenței Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul SFS.

Potrivit pct.1 din Ordinul nr.449 din 04 septembrie 2018 al Serviciului Fiscal de Stat a fost instituit Consiliul de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și respectiv s-a aprobat componența Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul SFS în scopul executării pct.10 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin ordinal nr.327 din 17 iunie 2018. Colegiul lărgit reține că, Condratiuc Victoria a depus contestație pentru examinare pe calea extrajudiciară în conformitate cu prevederile art.2741 din Codul fiscal, conform ștampilei de intrare al Serviciului Fiscal de Stat la 26 iunie 2018, în perioada când Serviciul Fiscal de Stat se afla în așteptarea informației care urma a fi prezentată de Cancelaria de Stat privind reprezentanții mediului de afaceri, pentru a constitui Consiliul de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat.

În lumina celor menționate, contestația intimatei Condratiuc Victoria, depusă la data de 26 iunie 2018 pe calea extrajudiciară, a fost examinată de către Serviciul Fiscal de Stat în temeiul prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal, care stipulează că, la examinarea contestației este invitat contribuabilul pentru a da explicații, având dreptul să depună documente confirmative. Contribuabilul este citat în conformitate cu art.226 alin.(l), (2) și alin.(3) lit.a)-e). Cazul poate fi examinat în absența contribuabilului dacă acesta a fost citat în modul stabilit și, din motive neîntemeiate, nu s-a prezentat sau dacă a solicitat examinarea contestației în absența sa.

Astfel, nu pot fi reținute concluziile instanței de apel și a primei instanțe precum că Serviciul Fiscal de Stat a examinat eronat contestația depusă împotriva deciziei nr.102 asupra cazului de încălcare a legislației din 25 aprilie 2018, cât și decizia pe marginea contestației nr.295 din 23 august 2018 în afara cadrului legal stabilit de prevederile art.2741 din Codul fiscal. 27 Or, la data depunerii contestației (26 iunie 2018), Serviciului Fiscal de Stat se afla în așteptarea informației care urma a fi prezentată de Cancelaria de Stat privind reprezentanții asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță pentru domeniul fiscal.

Respectiv, Serviciul Fiscal de Stat, examinând pe calea extrajudiciară contestația (cererea prealabilă) în temeiul prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal nu a lezat drepturile Victoriei Condratiuc stabilite de legislația în vigoare și a respectat procedura de soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară în cazul în care pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de Lege. Mai mult ca atât, neexaminarea cererii prealabile în cadrul Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat conform prevederilor art.2741 din Codul fiscal, nu poate fi calificată drept încălcare a procedurii stabilite de emitere a actului administrativ, deoarece prevederile art.2741 din Codul fiscal, reglementează procedura de examinare a contestației (cererii prealabile) împotriva actului administrativ, dar nu procedura de emitere a actului administrativ, iar aceasta devenind irevocabilă și generatoare de efecte juridice.

Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat a respectat procedura de soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară în cazul în care pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de Lege. În circumstanțele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că Serviciul Fiscal de Stat, examinând contestația pe calea extrajudiciară conform prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal, nu a lezat drepturile intimatei stabilite de lege.

Nu pot fi reținute nici afirmațiile instanței de apel și a primei instanțe precum că, în actul de control nu a fost utilizată întocmai informația din contractele de vânzare-cumpărare înregistrate la Agenția Servicii Publice, fiind luate la bază înscrisurile prezentate de organele de drept, or, potrivit art.22611 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în scopul determinării venitului impozabil estimat Serviciul Fiscal de Stat poate utiliza informațiile prezentate de către organele de drept, pentru a fi utilizate în calitate de surse indirecte în scopul determinării venitului impozabil estimat. Astfel, recipisele prezentate de organul de urmărire penală Serviciului Fiscal de Stat, în sine reprezintă o manifestare de voință a părților, care au servit sursă de informatei pentru stabilirea situației fiscale reale a intimatei Condratiuc Victoria (f.d.

125, 128, 130, 132-133, 135, 144, 146, 151, vol.I). Cu atât mai mult, intimata Condratiuc Victoria în cadrul controlului fiscal, nu a prezentat documente/înscrisuri justificative care ar demonstra faptul că, actele juridice (recipisele) sunt nule, respectiv, sumele obținute în baza recipiselor au participat la estimarea venitului impozabil.

Referitor la sumele intrate în conturile bancare active deschise pe numele Victoriei Condratiuc în valoare de 521737 de lei, în cadrul controlului fiscal la determinarea venitului impozabil estimat, proveniența acesteia nu a fost confirmată documentar și, respectiv potrivit constatărilor stabilite în rezultatul generalizării cronologice a tuturor informațiilor 28 deținute de Serviciul Fiscal de Stat din anexa nr. l la actul de control nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018, depunerile bancare au avut ca rol în cadrul tranzacțiilor „ieșire” (venit impozabil estimat a căror sursă de proveniență nu a fost confirmată documentar) și nu se referă la ieșirile din contul bancar.

Astfel, luând în considerație faptul că contribuabilul persoana fizică Condratiuc Victoria, nu s-a conformat prevederilor art.22615 alin. (10) și alin. (16) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat a determinat venitul impozabil estimat în baza probelor reale acumulate. Distinct, se reține că Curtea Constituțională în hotărârea nr.20 din 04 iulie 2018, a statuat că, din jurisprudența constantă a Curții decurge faptul că principiul egalității de tratament este încălcat atunci când situații comparabile sunt tratate în mod diferit sau când situații diferite sunt tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv. În această privință, Curtea a constatat că aplicarea sancțiunii în cazul neprezentării facturii fiscale are loc fără a fi avute în vedere circumstanțele anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii ei.

O asemenea abordare încalcă principiul egalității de tratament, pentru că permite aplicarea unor sancțiuni identice în cazul unor situații care sunt diferite în mod obiectiv. De asemenea, Curtea Constituțională a menționat că, în cadrul acestui din urmă control, instanța de judecată trebuie să analizeze proporționalitatea sancțiunii în raport cu pericolul social al încălcării comise, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta, scopul urmărit, circumstanțele personale, precum și în raport cu celelalte date înscrise în actul de sancționare.

Din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, efectuându-se un control de proporționalitate în funcție de circumstanțele concrete ale cazului, autoritatea responsabilă cu aplicarea sancțiunii fiscale a ținut cont atunci când s-a pronunțat cu privire la cauza dată de pericolul social al încălcării comise, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta, scopul urmărit, circumstanțele personale, precum și în raport cu celelalte date înscrise în actul de sancționare, la fel a ținut cont de faptul că marja de discreție acordată nu poate fi folosită într-un mod abuziv și contrar efectului preventiv al acestei sancțiuni.

Drept urmare, Colegiul lărgit consideră că la aplicarea sancțiunii a fost respectat principiul proporționalității față de încălcarea admisă de Victoria Condratiuc. Prin urmare, raportând circumstanțele faptice relevate supra normelor de drept precitate, Colegiul lărgit constată legalitatea actelor administrative supuse testului de legalitate, or, contribuabilul Victoria Condratiuc avea obligația pozitivă de a întocmi și de a prezinta organului fiscal declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada A/2016, prevăzute de legislație în strictă conformitate cu aceasta, precum și să prezinte informații veridice, documente ce ar determina caracterul neimpozabil al veniturilor obținut în perioadele fiscal A/2016, drept consecință intervenind sancțiunile fiscale.

29 Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de apel și prima instanță au emis hotărâri neîntemeiate, cu aprecierea arbitrară a suportului probator și interpretare eronată a cadrului legal ce guvernează raportul material-litigios, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de Serviciul Fiscal de Stat, casării integrale a deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Victoria Condratiuc.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat. Se casează integral decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și se emite o decizie nouă, prin care: Se respinge integral acțiunea depusă de Victoria Condratiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca –Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron 30