3ra-1247/21 — anularea actelor administrative

3ra-1247/21 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1247/21

2-18190824-01-3ra-29112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Victoria Condratiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și menținută hotărârea din 27 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 01 octombrie 2018, Victoria Condratiuc a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Direcția impozitarea persoane fizice din

cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari, a efectuat un control fiscal

cameral la persoana fizică Victoria Condratiuc, cu privire la corectitudinea calculării,

declarării și achitării la buget a impozitului pe venit, pentru perioada fiscală A/2016 (actul

de control nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018), în

rezultatul căruia a estimat prin metode și surse indirecte impozitul pe venit pentru anul 2016

în sumă de XXXXX de lei.

Pentru presupusele încălcări, prin decizia nr.102 din 25 aprilie 2018 emisă de Serviciul

Fiscal de Stat, s-a calculat spre plată la buget un impozit pe venit în sumă de XXXXX de

lei, majorare de întârziere în sumă de XXXXX de lei și s-a aplicat amendă în mărime totală

1

de XXXXX de lei. Decizia respectivă a recepționat-o la 30 mai 2018, fapt ce se confirmă

prin semnătura pe avizul de recepție care se găsește la materialele anexate și a fost

contestată prin contestația nr.02 din 26 iunie 2018 și înregistrată la SFS la 26 iunie 2018.

Prin contestația depusă a solicitat examinarea minuțioasă a celor expuse, deoarece în

actul de control nu a fost utilizată informația Agenției Servicii Publice, fiind luate la bază

doar recipisele prezentate de organele de drept, care au fost ridicate de la SRL „Proimobil

Grup”, dar care până în prezent, așa și nu au fost prezentate pentru a lua cunoștință cu

acestea.

Deși apartamentele au fost vândute la prețurile indicate în contract, organul fiscal

eronat a concluzionat că acestea au fost vândute la prețurile din recipise, iar ca rezultat s-a

presupus că au fost utilizate mijloace bănești, însă sursa de proveniență a acestora nu a fost

confirmată documentar.

Concomitent, în contestație au fost indicate erori de calcul concrete, admise de

inspectori la calcularea impozitului, printre care și faptul că mijloacele bănești depuse pe

contul bancar în perioada 09 septembrie 2016 - 08 decembrie 2016, în sumă totală de

XXXXX de lei, eronat au fost considerate ca fiind ieșite din cont, iar în rezultatul

examinării contestației, aceste erori intenționat nu au fost luate în considerare și nici nu au

fost descrise motivele pentru care nu au fost luate în considerare aceste erori.

Prin decizia nr.295 din 23 august 2018 a Serviciului Fiscal de Stat a fost respinsă

contestația și menținută decizia nr.102 din 25 aprilie 2018.

Consideră reclamanta că actele administrative emise de organul fiscal în privința sa

sunt neîntemeiate și ilegale, din următoarele motive.

La examinarea contestației nu a fost luată în considerare confirmarea și traducerea

confirmării autentificată de traducătorul autorizat, depusă de XXXXX, anexată la

contestație, precum și faptul că sumele obținute ca împrumut de la acesta au fost rambursate

în perioada anului 2017 și nu în perioada anului 2016.

Nu s-a ținut cont de declarațiile sale că acest împrumut a fost rambursat în anul 2016,

au fost date din cauza situației de stres în timpul interogării, deoarece nu a avut timp

suficient să-și amintească exact data rambursării și nici nu a dispus de timp necesar pentru a

prezenta confirmarea rambursării acestui împrumut, fiind astfel încălcate prevederile art.270

alin.(2) din Codul fiscal, care stipulează că, la examinarea contestației, contribuabilul are

dreptul să prezinte documente confirmative.

Potrivit art.22615 alin.(22) din Codul fiscal, dacă documentele, informațiile, explicațiile

și/sau alte probe prezentate de persoana fizică sunt incorecte, incomplete, false, dacă

persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte acțiuni, împiedică

efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal,

Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului impozabil în baza

probelor reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare.

Prin urmare, fiind angajată în cadrul SRL „Proimobil Grup”, nu este obligată să țină

evidența contabilă a tuturor faptelor săvârșite, a sumelor încasate și/sau cheltuite, iar luând

în considerare că dânsa nu este la curent cu recipisele luate drept bază la estimarea

impozitului pe venit, în timp ce organul fiscal are acces la toate tranzacțiile de cumpărare-

2

vânzare a imobilelor, înregistrate în Registrul bunurilor imobile și acesta nu a solicitat

aceste contracte de la instituția în cauză, dar a recurs la calcularea unei sume fantastice a

impozitului pe venit, care în fapt nu este reală.

Cu trimitere la prevederile art.8 alin.(1) lit.b) și art.247 din Codul fiscal, reclamanta a

notat că la examinarea cazului de încălcare a legislației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat nu a

stabilit dacă ea într-adevăr a comis o încălcare fiscală, dacă trebuie să fie sancționată pentru

aceasta, precum și nu a clarificat alte circumstanțe pentru soluționarea justă a cazului.

Cu toate acestea, Serviciul Fiscal de Stat a ignorat cele indicate în contestație, la erorile

admise în anexa nr.l la Actul de control, poziția pârâtului fiind unilaterală, deoarece atât

decizia nr.102 din 25 aprilie 2018, cât și decizia nr.295 din 23 august 2018 au fost

examinate și contrasemnate de aceeași persoană, și anume, de directorul adjunct al SFS,

XXXXX, ceea ce constituie o încălcare a legislației, deoarece nu poate una și aceeași

persoană să examineze dezacordul la actul de control și să semneze decizia de sancționare,

și tot aceeași persoană să examineze contestația, să emită și să semneze decizia de

respingere a contestației.

Mai mult ca atât, a solicitat organului fiscal ca contestația să fie examinată de către

Consiliul de soluționare a disputelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, cu toate acestea a

fost soluționată de către aceeași persoană care a examinat și a emis decizia de sancționare

nr.102 din 25 aprilie 2018.

În contextul enunțat, cu trimitere la prevederile art.3, 16, 17, 19, 21, 25 alin.(1) lit.b),

26 lit.a), b), c) din Legea contenciosului administrativ, art.268, 269 Cod fiscal, art.5, 7, 33,

39, 166, 167, 174, 175 CPC, Victoria Condratiuc a solicitat admiterea acțiunii,

recunoașterea ca fiind ilegale și anularea deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 „Asupra

cazului de încălcare fiscală comisă de către Victoria Condratiuc” și a deciziei nr.295 din 23

august 2018 „Pe marginea contestației împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018” emise

de Serviciul Fiscal de Stat.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 25 mai 2020, Victoria Condratiuc,

reprezentată de avocatul Vitalie Caldîba, a depus cerere de concretizare și modificare a

pretențiilor invocate în acțiunea inițială, solicitând constatarea drept ilegale și neîntemeiate

concluziile, expuse în actele de control fiscal cameral prin metoda verificării indirecte de

estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală A/2016, nr.XXXX prelungit pe

formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018, anularea ca fiind ilegale și neîntemeiate

deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a

legislației fiscale, de calculare și de încasare la bugetul public național a impozitului pe

venit estimat nedeclarat pentru perioada fiscală 2016 și nr.295 din 23 august 2018 asupra

contestației depuse, cu obligarea Serviciului Fiscal de Stat să-i restabilească drepturile

lezate prin actele administrative contestate, precum și constatarea inexistenței obligațiilor

fiscale datorate și/sau restante pentru perioada fiscală 2016.

Suplimentar, reclamanta a menționat că, în virtutea obligațiilor prescrise la art.132 și

art.136 din Codul fiscal, și contrar prevederilor art.1291 alin.(1) din Cod fiscal, nu au

informat-o despre inițierea verificării fiscale prealabile și nici despre inițierea controlului

fiscal, precum și nu i-au explicat drepturile și obligațiile sale în cadrul acestor controale, ce

3

se confirmă prin lipsa semnăturilor corespunzătoare la dățile respective, fpat ce pe de o

parte duce la lezarea flagrantă a drepturilor și intereselor sale legitime garantate și de art.8

alin. (l) lit.(h) din Codul fiscal, iar pe de altă parte, constată ilegalitatea procedurii atât de

inițiere, cât și de desfășurare a controlului fiscal.

Consideră că, verificarea fiscală prealabilă și controlul fiscal urmau a fi efectuate de

funcționarii fiscali în incinta Serviciului Fiscal de Stat, ceea ce impunea funcționarilor

fiscali obligația de a respecta procedura obligatorie de citare a contribuabilului, prescrisă de

norma art.226 alin.(1) din Codul fiscal, în scopul asigurării dreptului contribuabilului de a

depune documentele necesare și de a prezenta alt gen de informații relevante pentru

realizarea acestui tip de control fiscal.

Astfel, efectuând controlul fiscal în incinta Serviciului Fiscal de Stat, funcționarii

fiscali, prin derogare de la prevederile imperative ale art.216 alin.(1), art.145 alin.(1) și (2)

din Codul fiscal, nu au ridicat documente în scopul verificării respectării legislației fiscale,

ce se confirmă prin lipsa întocmirii și semnării proceselor-verbale respective, ceea ce denotă

subiectivismul și inconsistența concluziilor funcționarilor fiscali cu privire la pretinsele

încălcări fiscale ale contribuabilei Victoria Condratiuc.

Or, după cum rezultă din prevederile art.l45 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în cazul

necesității probării încălcărilor fiscale, funcționarii fiscali urmează să ridice documente,

pentru a confrunta aceste date cu informațiile, pe care le deține organul fiscal care

efectuează acest control, lipsa acestora demonstrează că atât constatările, cât și concluziile

inserate în raportul de verificare fiscală prealabilă și în actele de control contestate, sunt

bazate doar pe presupuneri, dar nu pe verificarea documentară a tuturor actelor și

operațiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile și de stingere a obligațiilor

fiscale.

Referitor la prevederile art.189 și art.225 din Codul fiscal, a invocat și ilegalitatea

estimării obligațiilor fiscale prin metode și din surse indirecte. Or, după cum rezultă din

conținutul actelor deciziilor contestate, până la inițierea controlului fiscal contestat, organul

fiscal nu a stabilit, printr-o verificare fiscală prealabilă, calitatea de subiect special a ei,

adică funcționarii fiscali nu au constatat la ea o diferență semnificativă, mai mare de

300 000 de lei, între veniturile impozabile declarate și veniturile impozabile estimate,

calculate în baza situației fiscale, ceea ce, la rândul său, demonstrează lipsa condițiilor

obligatorii, prevăzute expres de legiuitor, la existența cărora autoritatea care efectuează

controlul fiscal poate folosi metode și surse indirecte pentru determinarea corectitudinii

calculării sumei obligațiilor fiscale.

Prin încheierea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victoria Condratiuc

împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la restabilirea drepturilor lezate și constatarea

inexistenței obligațiilor fiscale.

Prin hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă

acțiunea în contencios administrativ depusă de Victoria Condratiuc și au fost anulate

deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 și nr.295 din 23 august 2018,

4

și actul de control fiscal nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie

2018.

La 14 iulie 2020, Serviciul Fiscal de Stat a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 29 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea

apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii 27 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei de decizii noi de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de

Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

La 29 iulie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, iar la 01 noiembrie 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului Serviciul Fiscal de Stat a invocat netemeinicia deciziei

recurate, declarând că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, și anume,

a interpretat în mod eronat legea, nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei și nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate,

acordând prioritate argumentelor intimatei, care nu au avut un suport probatoriu în lipsa

unor prevederi legale.

Recurentul a reținut că, contrar prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și e) din Codul fiscal,

Victoria Condratiuc s-a eschivat de la calculul și achitarea impozitului pe venit pentru anul

2016 cu suma de XXXXX lei, astfel, nu s-a conformat prevederilor art.22615 alin.(2) din

Codul fiscal și nu a prezentat declarația persoanei fizice cu privire la proprietate pentru anul

2016.

Așadar, întru executarea prevederilor art.22615 alin.(1) din Codul fiscal, Victoriei

Condratiuc i-a fost expediată citația XXXXX din 12 decembrie 2017 cu privire la invitarea

la sediul SFS pentru data de 18 decembrie 2017 pentru a fi înștiințată despre inițierea în

privința sa a controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului

impozabil pentru perioada fiscală A/2016.

Intimata Victoria Condratiuc s-a prezentat la sediul SFS, căreia i s-a comunicat despre

inițierea controlului fiscal, astfel fiind explicat dreptul persoanei de a fi reprezentată

conform prevederilor art.244 din Codul fiscal, cât și obligația de-a prezenta probele

relevante pentru obiectul controlului fiscal până la inițierea controlului fiscal sau până la

finisarea controlului fiscal și s-a înmânat decizia SFS privind inițierea controlului fiscal

nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, anexată la materialele dosarului.

A indicat că intimata a prezentat parțial documentele ce țin de dobândirea/înstrăinarea

bunurilor imobile, fapt consemnat în procesele-verbale de primire-predare a înscrisurilor

din 27 februarie 2018, anexate la materialele dosarului.

Respectiv, în temeiul prevederilor art.134 alin.(1), art.226 alin.(5)-(7) și art. 22611 din

Codul fiscal, au fost solicitate autorităților competente informațiile și documentele necesare

pentru efectuarea controlului fiscal.

5

Consideră eronate concluziile instanțelor de judecată precum că nu a fost utilizată

informația de la Agenția Servicii Publice, fiind luate ca bază doar recipisele prezentate de

organele de drept ridicate de la SRL „Proimobil Grup”, deoarece reieșind din prevederile

art.22615 alin.(22) din Codul fiscal, valoarea estimativă a obiectului impozabil a fost

determinată în baza informațiilor indicate în decizia contestată nr.102 din 25 aprilie 2018 și

anume, baza de date deținută în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat și în

Sistemul Informațional al Agenției Servicii Publice privind înscrierile efectuate pe numele

persoanei fizice Victoria Condratiuc, în Registrul bunurilor imobile în perioada anului

2016, informația prezentată de IP „Agenția Servicii Publice” privind tranzacțiile cu

mijloacele de transport efectuate de către persoana fizică Victoria Condratiuc, în perioada

anului 2016, înscrisurile prezentate de organele de drept privind dobândirea/înstrăinarea

bunurilor imobile, investirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea

drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de

mijloace bănești parte a cărora figurează persoana fizică Victoria Condratiuc, înscrisurile

prezentate benevol de către persoana fizică supusă controlului fiscal, informația prezentată

de instituțiile financiare conform prevederilor art.226 din Codul fiscal și informația

prezentată de către notari conform prevederilor art.92 alin.(9) și art.22611 alin.(2) din Codul

fiscal.

La fel, a accentuat că intimata a declarat că a rambursat integral în anul 2016

împrumutul obținut de la persoana fizică XXXXX, conform contractelor de împrumut din

05 septembrie 2015, 15 februarie 2016, 03 iunie 2016 și 18 august 2016 în sumă de

XXXXX de euro, însă nu a comunicat data rambursării mijloacelor bănești, iar SFS nu

dispune de informații referitor la cronologia rambursării împrumutului, respectiv data

rambursării mijloacelor bănești se consideră data de 31 decembrie 2016.

Sunt eronate constatările instanței de apel precum că sumele obținute ca împrumut de

la persoana fizică XXXXX au fost rambursate în perioada anului 2017 și nu în perioada

anului 2016, deoarece conform explicațiilor scrise pe propria răspundere, fapt consemnat în

procesul-verbal de audiere din 28 februarie 2018, Victoria Condratiuc a declarat personal

rambursarea împrumuturilor în numerar în perioada de până la 31 decembrie 2016.

A menționat că mijloacele bănești în sumă de XXXXX de euro reflectate în recipise,

au fost împrumutate în perioada anului 2016, însă recipisa tradusă de traducătorul autorizat

XXXXX este întocmită și semnată la data de 25 iunie 2018, în care lipsește data și locul

întocmirii recipisei.

Prin urmare, traducerea traducătorului autorizat XXXXX, anexată la materialele

dosarului, nu este certificată notarial și/sau apostilată în modul stabilit de prevederile

legislației în vigoare.

A relatat că la data depunerii contestației (26 iunie 2018), Serviciul Fiscal de Stat se

afla în așteptarea informației care urma a fi prezentată de Cancelaria de Stat privind

reprezentanții asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță pentru domeniul fiscal.

Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat, examinând pe calea extrajudiciară contestația

(cererea prealabilă) în temeiul prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal, nu a lezat

drepturile intimatei stabilite de legislația în vigoare și a respectat procedura de soluționare

6

prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară în cazul în care pentru un astfel de litigiu

îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege.

Sunt eronate și concluziile instanței de apel precum că în actul de control nu a fost

utilizată întocmai informația din contractele de vânzare-cumpărare înregistrate la Agenția

Servicii Publice, fiind luate la bază înscrisurile prezentate de organele de drept, întrucât

potrivit prevederilor art.22611 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în scopul determinării venitului

impozabil estimat Serviciul Fiscal de Stat poate utiliza informațiile prezentate de către

organele de drept pentru a fi utilizate în calitate de surse indirecte în copul determinării

venitului impozabil estimat.

Cu referire la argumentul instanței de apel precum că mijloacele bănești depuse pe

contul bancar în perioada 09 septembrie 2016 - 08 decembrie 2016, în sumă totală de

XXXXX de lei, eronat au fost considerate ca fiind ieșite din cont, recurentul a menționat că

la determinarea venitului impozabil estimat pentru perioada fiscală anul 2016, au fost luate

în considerație doar operațiunile bancare care nu au tangență directă cu tranzacțiile

imobiliare a contribuabilului.

Prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art.257 alin.(1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Potrivit art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificată participanților al proces.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 06 octombrie 2021, Serviciului Fiscal de

Stat i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 13 iulie 2021 a

7

Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.XXXXX (f.d.172

vol.II).

În condițiile enunțate, recursul inițial din 29 iulie 2021, și cel motivat din 01 noiembrie

2021, au fost depuse în conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 29 noiembrie 2021, întru respectarea drepturilor părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Victoriei Condratiuc și avocatului acesteia,

Serghei Rusu copia recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, notificată ultimilor la 02 decembrie 2021 și 06 decembrie

2021 (f.d.193-194 vol.II).

La 22 decembrie 2021, Victoria Condratiuc, reprezentată de avocatul Serghei Rusu, a

depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul depus de Serviciul Fiscal de

Stat, deoarece temeiurile invocate în acesta nu se încadrează în temeiurile de a fi considerat

admisibil recursul.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Fiscal de Stat împotriva deciziei

din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin încheierea din 25 mai 2022 l-a numit

pentru examinare în fond în complet din 5 judecători.

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Din înțelesul logico-juridic al art.195 și art.258 alin.(3) din Codul administrativ cert

rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează

a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului de procedură civilă cu cele din Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu

privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei au fost expuse cu

suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea

primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii, din

următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

8

În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din

Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol

nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219 alin.(1) din

Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea

de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Conform art.224 alin.(1) lit.f) din Codul administrativ, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri

prevăzute la lit. a)–e).

Autoritățile publice și instanțele de judecată competente, conform art. 21 din Codul

administrativ, trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost

reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune

limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile

expres stabilite de lege.

Colegiul lărgit notează că unul dintre principiile procedurii de contencios administrativ

potrivit art. 36 din Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care

prevede că instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios

administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu

care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului

cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil, pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele esențiale

care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie

1994 §27).

Potrivit art.220 din Codul administrativ, obținerea probelor în procedura

contenciosului administrativ are loc conform art.87–93. O cerere de solicitare a probei

depusă în ședința de dezbateri judiciare se respinge printr-o încheiere care se pronunță în

aceeași ședință. Încheierea se motivează verbal. Argumentele esențiale ale motivării se

consemnează în procesul-verbal al ședinței. Probele obținute cu încălcarea legii nu au forță

probantă și nu pot fi puse la baza hotărârii judecătorești.

De asemenea, articolul 93 din Codul administrativ stipulează că, fiecare participant

probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1),

9

fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare

sau derogatorii sunt admisibile doar în baza prevederilor legale.

Totodată, conform art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10

februarie 2000, (abrogată la 01 aprilie 2019, dar aplicabilă speței la data adresării în

judecată cu prezentele acțiuni), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Potrivit art.3 alin.(1) și (2) din aceeași Lege, obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care

este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a)

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b)

subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b).

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a

unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Reieșind din prevederile art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de

30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în

care legea nu dispune altfel.

Din dispozițiile art.16 alin.(1) din aceeași Lege, rezultă că, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

Din materialele cauzei rezultă că, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat privind

inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, inspectorii principali din

cadrul Direcției persoane fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari

a SFS, au efectuat un control fiscal cameral prin metoda verificării tematice cu aplicarea

metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării

și achitării impozitului pe venit a persoanei fizice Victoria Condratiuc pentru perioada

fiscală 2016.

Controlul fiscal a fost inițiat în temeiul art.22614 alin.(6) și art.22615 din Codul fiscal și

rezultatelor verificării fiscale prealabile, consemnate în Raportul de verificare fiscală

prealabilă nr.26-05/5-10-1329 din 05 decembrie 2017.

Rezultatul controlului a fost constatat și reflectat în Actul de control din 15 martie

2018 fiscal nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX (f.d.7-16, vol.I), notificat

Victoriei Condratiuc prin intermediul oficiului poștal la 15 martie 2018, fapt ce rezultă din

copia plicului anexat la actele cauzei (f.d.17, vol.I), care a fost contestat de către ultima la

27 martie 2018 prin depunerea dezacordului la Serviciul Fiscal de Stat (f.d.18-19, vol.I).

10

Urmare a controlului fiscal efectuat la reclamanta Condratiuc Victoria, la 25 aprilie

2018, Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia nr.102 „Asupra cazului de încălcare fiscală de

către Victoria Condratiuc” (f.d.20-24, vol.I), notificată reclamantei prin intermediul

oficiului poștal la 30 mai 2018, fapt ce se confirmă prin copia plicului anexat la actele

cauzei (f.d.25, vol.I).

Prin decizia nr.102 din 25 aprilie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, s-a dispus de a

calcula și încasa din contul Victoriei Condratiuc la buget suma de XXXXX de lei impozit

pe venit estimat nedeclarat pentru perioada fiscală A/2016; aferent încălcărilor fiscale s-a

aplicat majorare de întârziere pentru neachitarea impozitului pe venitul estimat pentru

perioada fiscală A/2016 conform prevederilor art.228 alin.(2) și (3) din Codul fiscal, în

sumă de XXXXX lei, și s-a aplicat aferent încălcărilor fiscale amenzi în sumă de XXXXX

de lei, conform prevederilor art.261 alin.(5) din Codul fiscal egală cu suma impozitului pe

venit nedeclarat pentru perioada fiscală A/2016 - XXXXX de lei, conform prevederilor

art.253 alin.(9) din Codul fiscal pentru neexecutarea condițiilor prevăzute la art. 22615

alin.(2) din Codul fiscal - XXXXX lei, conform prevederilor art.260 alin.(l) din Codul fiscal

pentru neprezentarea declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma

CETI5) pentru perioada fiscală A/2016.

Nefiind de acord cu decizia nr.102 din 25 aprilie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, la

26 iunie 2018 Victoria Condratiuc a depus contestație la Serviciul Fiscal de Stat, care

ulterior a fost suplimentată prin contestația din 24 iulie 2018, solicitând anularea acesteia

(f.d.28-31, vol.I).

Examinând contestația depusă de Victoria Condratiuc împotriva deciziei nr.102 din 25

aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale, precum și materialele aferente

controlului fiscal, la 23 august 2018 Serviciul Fiscal de Stat a emis decizia nr.295 „Pe

marginea contestației împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 emisă de Serviciul

Fiscal de Stat”, prin care a respins ca neîntemeiată contestația depusă de Victoria

Condratiuc în lipsa temeiului legal de anulare sau modificare a deciziei contestate (f.d.36-

39, vol.I).

La 01 octombrie 2018, Victoria Condratiuc s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune,

concretizată ulterior, împotriva Serviciului Fiscal de Stat, solicitând pe final, constatarea

drept ilegale și neîntemeiate concluziile, expuse în actele de control fiscal cameral prin

metoda verificării indirecte de estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală

A/2016, nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018, anularea ca

fiind ilegale și neîntemeiate deciziile Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018

asupra cazului de încălcare a legislației fiscale, de calculare și de încasare la bugetul public

național a impozitului pe venit estimat nedeclarat pentru perioada fiscală 2016 și nr.295 din

23 august 2018 asupra contestației depuse, cu obligarea Serviciului Fiscal de Stat să-i

restabilească drepturile lezate prin actele administrative contestate, precum și constatarea

inexistenței obligațiilor fiscale datorate și/sau restante pentru perioada fiscală 2016.

Judecând cauza în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin încheierea

din 27 iunie 2020 a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

11

Victoria Condratiuc împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la restabilirea drepturilor

lezate și constatarea inexistenței obligațiilor fiscale.

Iar, prin hotărârea din 27 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a dispus

anularea deciziilor Serviciului Fiscal de Stat nr.102 din 25 aprilie 2018 și nr.295 din 23

august 2018, precum și a actului de control fiscal nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.5-

XXXXX din 05 martie 2018.

Curtea de Apel Chișinău, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 13 iulie

2021 a respins apelul depus de Serviciul Fiscal de Stat și a menținut hotărârea din 27 iunie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de anulare a actelor

administrative individuale defavorabile contestate de către Victoria Condratiuc, constatând

faptul că Serviciul Fiscal de Stat a oferit o interpretare eronată a legii și a valorificat dreptul

discreționar într-o manieră injustă.

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că sarcina probațiunii la cazul

speței nu a fost îndeplinită de către organul fiscal, deoarece recipisele prezentate de către

organele de drept cu privire la dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, învestirea

mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea drepturilor de creanță asupra

bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de mijloace bănești, care au fost

ridicate în cadrul urmăririi penale, nu pot fi folosite de către Serviciul Fiscal de Stat cu titlu

de puterea lucrului judecat, or, faptele urmează a fi constatate printr-un act judecătoresc

irevocabil după cum prevede art.123 din Codul de procedură civilă.

Instanțele de judecată au stabilit că în actul de control nu a fost utilizată informația

Agenției Servicii Publice, fiind luate la bază doar recipisele prezentate de către organele de

drept și deși bunurile imobile au fost vândute la prețurile indicate în contract, Serviciul

Fiscal de Stat eronat a concluzionat că acestea au fost înstrăinate la prețurile din recipise, ca

urmare s-a presupus că au fost utilizate mijloace bănești, însă sursa de proveniență a

acestora nu a fost confirmată documentar.

Totodată, s-au admis erori de calcul, admise de inspectorii fiscali la calcularea

impozitului pe venit, printre care și faptul că mijloacele bănești depuse pe contul bancar în

perioada 09 septembrie 2016 - 08 decembrie 2016, în sumă totală de XXXXX de lei, eronat

au fost considerate ca fiind ieșite din cont, aceste erori nefiind luate în considerare la

examinarea contestației, nici faptul că din traducerea confirmării autentificată de traducător

autorizat, depusă de XXXXX, rezultă că sumele obținute ca împrumut de la acesta, au fost

rambursate în perioada anului 2017 și nu în perioada anului 2016.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că Serviciul Fiscal de Stat

neîntemeiat nu a luat în considerare declarațiile persoanelor fizice la examinarea cazului de

încălcare a legislației fiscale de către Victoria Contradiuc.

Atât decizia nr.102 din 25 aprilie 2018, cât și decizia nr.295 din 23 august 2018 au fost

examinate și contrasemnate de aceeași persoană, directorul adjunct al SFS, XXXXX, prin

urmare Serviciul Fiscal de Stat a încălcat dreptul reclamantei/intimatei la un recurs efectiv,

întrucât organul fiscal, reieșind din principiul examinării imparțiale, urma să asigure dreptul

Victoriei Condratiuc la o examinare extrajudiciară efectivă, prin instituirea unei alte

12

persoane responsabile de examinare a contestației, care urma să examineze contestația în

conformitate cu principiul legalității și imparțialității.

Din cele relatate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că actele

administrative contestate au fost emise contrar prevederilor legislației în vigoare, urmând a

fi anulate ca fiind ilegale.

Analizând actele judecătorești pronunțate prin prisma argumentelor din recurs, a

probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Colegiul lărgit reține că recursul

depus de Serviciul Fiscal de Stat este întemeiat, iar concluziile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare referitoare la temeinicia acțiunii, sunt rezultate din interpretarea greșită a

normele de drept material, bazate pe concluzii contrare circumstanțelor cauzei, din care

motiv actele judecătorești de dispoziție contestate nu pot fi menținute.

Conform art.1 alin.(1) –(3) din Codul fiscal, prin prezentul cod se stabilesc principiile

generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al

Serviciului Fiscal de Stat și al altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală,

principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenței veniturilor și

cheltuielilor deduse, modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislației

fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor Serviciului Fiscal de Stat și ale

persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora. Prezentul cod reglementează relațiile ce

țin de executarea obligațiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de

asemenea, principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.

Noțiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relațiilor fiscale

și ale altor relații legate de acestea.

Potrivit art.8 alin.(2) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat: c) să țină

contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să

prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale

dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de

evidență în conformitate cu cerințele legislației, să efectueze încasările bănești în numerar

prin intermediul echipamentelor de casă și de control, respectând reglementările aprobate de

Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor

bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control; e) să achite la buget,

la timp și integral, ținând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor

și taxelor, asigurând exactitatea și veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Din prevederile art.83 alin.(1) și alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, dreptul de a prezenta

declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Sunt obligați să prezinte

declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetățenii Republicii Moldova,

cetățenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăților și acționarii fondurilor de investiții)

care au obligații privind achitarea impozitului.

În același timp, potrivit alin.(4) al art.83 din Codul fiscal, declarația cu privire la

impozitul pe venit se completează în modul și forma stabilite de Ministerul Finanțelor. Cu

excepția cazurilor prevăzute la alin.(5)–(10), declarația cu privire la impozitul pe venit se

prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de:

13

a) data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – în cazul

persoanelor juridice, formelor organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică, potrivit

legislației, reprezentanțelor permanente ale nerezidentului în Republica Moldova;

b) data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune – în cazul persoanelor

fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv membri ai

societăților și acționari ai fondurilor de investiții).

Reieșind din prevederile art.87 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform

art.83, este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit (fără cererea

suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de

termenul stabilit pentru prezentarea declarației (fără a ține cont de prelungirea termenului).

Conform art.225 alin.(1) și alin.(2) din Codul fiscal, în cadrul controlului fiscal, pentru

a determina corectitudinea calculării sumei obligației fiscale, autoritatea care efectuează

controlul fiscal poate folosi, în cazurile prevăzute la art.189 alin.(2) și (3), metode și surse

indirecte, conform legii. Metodele și sursele indirecte de estimare a obligațiilor fiscale se

folosesc și în cadrul administrării fiscale ca urmare a instituirii posturilor fiscale în

conformitate cu art.146.

Metodele și sursele indirecte includ:

a) tipul și natura activităților practicate de contribuabil;

b) mărimea capitalului contribuabilului;

c) veniturile din vânzări ale contribuabilului, inclusiv cele constatate în cadrul

posturilor fiscale;

d) numărul de angajați ai contribuabilului, precum și fondul de remunerare a muncii și

alte recompense;

e) categoria clienților contribuabilului și numărul lor;

f) diferența dintre caracteristicile cantitative și cele calitative ale materiei prime, ale

altor materiale procurate și ale celor folosite în producție;

g) analiza schimbării valorii nete a proprietății contribuabilului;

h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;

i) rulajul mijloacelor bănești și soldul lor pe conturile bancare ale contribuabilului;

j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui;

k) venitul altor persoane care activează în aceleași condiție sau în condiții similare cu

cele ale contribuabilului;

l) proprietatea persoanei cu funcție de răspundere (locuința, automobilul etc.) procurată

sau folosită în scopuri personale, starea ei fizică, apartenența persoanei la diferite cercuri,

numărul personalului ei casnic;

m) informații de la instituțiile financiare (sucursale sau filiale ale acestora), birourile

notariale, organele vamale, organele poliției, Agenția Servicii Publice, bursele de valori

privind tranzacțiile și operațiunile efectuate de contribuabil și datele despre el;

m1) indicatorii contoarelor de evidență a elementelor de costuri și cheltuieli;

m2) capacitatea normativă a utilajului de producție/prelucrare;

n) alte obiective, procese și fenomene, informații și date care denotă suma obligației

fiscale a contribuabilului, prevăzute în prezentul cod.

14

Articolul 2261 pct.1)-pct.4) din Codul fiscal, definește următoarele noțiuni:

metodă indirectă de estimare – se înțelege metodă de determinare a venitului

impozabil estimat prin intermediul analizei situației fiscale a persoanei fizice, conform

art.2266 alin.(1);

sursă indirectă de informație – orice sursă pasibilă să furnizeze documente, informații,

explicații și/sau alte probe referitoare la persoana fizică supusă verificării și/sau referitoare

la situații similare produse în condiție similare relevante pentru estimarea venitului

impozabil prin metode indirecte.

situație fiscală – stare fiscală reală a persoanei fizice pe perioada verificată, care se

exprimă prin totalitatea caracteristicilor cantitative, calitative și/sau valorice ale elementelor

enumerate la art.6 alin.(9) și a relațiilor cu bugetul public național.

venit impozabil estimat – venit impozabil apreciat (rezultat) prin aplicarea metodelor

indirecte de estimare.

Potrivit art.2263 din Codul fiscal, subiecți ai estimării prin metode indirecte sunt

persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care depășesc riscul minim

acceptat, stabilit la art.22613 alin.(11).

Din articolul 2264 rezultă că, obiecte ale estimării prin metode indirecte sunt orice

venituri obținute de subiecții estimării începând cu 1 ianuarie 2012.

Conform art.2265 din Codul fiscal, impozitarea venitului impozabil estimat se

efectuează în modul general stabilit de legislația fiscală pentru impozitarea pe venit a

persoanelor fizice.

Din dispozițiile art.2266 alin.(1)-(4) din Codul fiscal rezultă că, Serviciul Fiscal de Stat

este în drept să utilizeze următoarele metode indirecte de estimare a venitului impozabil:

a) metoda cheltuielilor;

b) metoda fluxului de mijloace bănești;

c) metoda proprietății;

d) alte metode utilizate în practica internațională.

Selectarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil se face în funcție de

situația constatată, de sursele de informații și de înscrisurile identificate și/sau documentele

obținute. Utilizarea metodelor indirecte se efectuează individual sau combinat, în funcție de

complexitatea, dificultățile, sursele de informații și de perioada verificată. La determinarea

venitului impozabil estimat se va ține cont, de veniturile neimpozabile conform art.20

obținute după 1 ianuarie 2012 și de veniturile ce au fost impozitate final la sursa de plată.

Potrivit art.2269 alin.(1) din Codul fiscal, metoda fluxului mijloacelor bănești constă în

compararea intrărilor/ieșirilor de sume în/din conturile bancare, precum și a

intrărilor/ieșirilor de sume în numerar, cu sursele de venit și utilizarea acestora.

Reieșind din prevederile art.22611 alin.(1) din Codul fiscal, în scopul determinării

venitului impozabil estimat, pot fi utilizate următoarele surse indirecte:

a) informații de la instituții financiare (sucursale sau filiale ale acestora), persoane care

desfășoară activitate notarială, organe vamale, organe de drept, burse de valori și/sau alte

organe publice privind tranzacțiile și operațiunile efectuate de persoana fizică și datele

15

despre aceasta, precum și privind tranzacțiile și operațiunile similare efectuate de către alte

persoane fizice în condiție similare;

b) informații deținute de persoane fizice și juridice referitoare la bunuri, lucrări,

servicii și mijloace bănești comercializate și/sau transmise cu titlu gratuit, referitoare la

mijloacele bănești sau bunurile materiale procurate și/sau primite de persoana fizică supusă

verificării;

c) informația disponibilă din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat;

d) informația sau alte probe obținute de Serviciul Fiscal de Stat prin utilizarea

mijloacelor speciale, prin analize, măsurări, comparări, cercetări;

e) alte documente, informații, explicații și/sau alte probe obținute atât de la persoanele

terțe, cât și de la persoana fizică supusă verificării.

În corespundere cu art.22614 alin.(1), (4), (5) și (6) din Codul fiscal, verificarea fiscală

prealabilă constă în reconstituirea situației fiscale prealabile a persoanei fizice supuse

verificării și compararea venitului impozabil estimat ce decurge din situația fiscală

constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se

efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informațiilor deținute de acesta.

Prin verificarea prealabilă se stabilește:

a) mărimea diferenței dintre venitul impozabil estimat, determinat din situația fiscală

prealabilă constatată și venitul impozabil declarat de persoana fizică;

b) necesitatea efectuării controlului fiscal sau încetării procedurii de determinare a

venitului impozabil estimat.

Rezultatele verificării fiscale prealabile se consemnează într-un raport de verificare

fiscală prealabilă.

Raportul de verificare fiscală prealabilă va conține toate constatările stabilite de

Serviciul Fiscal de Stat pe perioada desfășurării verificării, precum și propunerea de inițiere

a controlului fiscal sau de încetare a procedurii de verificare. După examinarea raportului de

verificare fiscală prealabilă, conducătorul Serviciului Fiscal de Stat emite decizia privind

inițierea controlului fiscal sau privind încetarea procedurii de determinare a venitului

impozabil estimat.

Potrivit art.22615 alin.(1)-(5), alin.(10) din Codul fiscal, În baza deciziei de inițiere a

controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat citează persoana fizică supusă verificării pentru a

o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu

prevederile art.226 alin.(1)–(3). Persoana citată este obligată să prezinte, până la inițierea

controlului fiscal, declarația cu privire la proprietate conform formularului și modului

stabilit de Ministerul Finanțelor. La data prezentării persoanei fizice citate, Serviciul Fiscal

de Stat o va anunța despre rezultatele verificării fiscale prealabile și despre inițierea

controlului fiscal. În final se va întocmi un proces-verbal de înștiințare, în care se va

menționa:

a) temeiul inițierii controlului fiscal;

b) data efectuării controlului fiscal;

c) perioada ce urmează a fi supusă verificării;

d) posibilitatea de a solicita amânarea datei începerii controlului fiscal;

16

e) dreptul persoanei fizice de a fi reprezentată conform prevederilor art.244;

f) materialele anexate la procesul-verbal;

f1) obligația de a prezenta toate probele relevante pentru obiectul controlului fiscal

până la inițierea controlului fiscal sau până la finalizarea controlului fiscal;

g) alte date relevante.

La procesul-verbal de înștiințare se anexează:

a) extrasul din raportul de verificare fiscală prealabilă ce conține concluziile verificării

care au stat la baza luării deciziei de inițiere a controlului fiscal;

b) carta contribuabilului.

Procesul-verbal de înștiințare se contrasemnează de ambele părți, un exemplar al

căruia, cu anexe, se înmânează persoanei fizice.

La data inițierii controlului fiscal, persoana fizică va prezenta Serviciului Fiscal de Stat

toate documentele, informațiile și/sau alte probe disponibile și/sau explicațiile necesare ce

vizează obiectul controlului fiscal.

Totodată, art.22615 alin.(19)-(23) din Codul fiscal statuează că, la finalizarea

controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat prezintă persoanei fizice constatările și

consecințele fiscale cu întocmirea unui act de control fiscal, în conformitate cu prevederile

art.216 alin.(5), (6) și (8), în care se vor menționa constatările stabilite.

La actul de control fiscal se anexează materialele ce au stat la baza rezultatelor

stabilite.

Examinarea cazurilor de încălcare fiscală și contestarea deciziei pronunțate se vor

efectua în condițiile generale stabilite de prezentul cod.

Dacă documentele, informațiile, explicațiile și/sau alte probe prezentate de persoana

fizică sunt incorecte, incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele

sau, prin orice alte acțiuni, împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin

neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina

valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor reale acumulate și va adopta

decizia corespunzătoare.

Dacă persoana fizică supusă verificării va fi de acord, la orice etapă, cu obligațiile

fiscale estimate și le va achita, controlul fiscal nu va fi inițiat sau, în cazul în care a fost

inițiat, va fi finisat prin emiterea deciziei corespunzătoare, fără aplicarea amenzilor fiscale.

Conform art.253 alin.(9) din Codul fiscal, neexecutarea de către persoana fizică a

condițiilor prevăzute la art.22615 alin. (2) se sancționează cu amendă în mărime de 3000 de

lei.

Potrivit art.260 alin.(1) din Codul fiscal, neprezentarea dării de seamă fiscale se

sancționează cu o amendă în mărime de 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală

neprezentată, dar nu mai mult de 10000 lei pentru toate dările de seamă fiscale

neprezentate.

Iar, din dispozițiile art.261 alin.(5) din Codul fiscal rezultă că, eschivarea de la calculul

și de la plata impozitelor, taxelor se sancționează cu o amendă în mărimea impozitului,

taxei nedeclarate.

17

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, inspectorii principali ai Direcției persoane

fizice din cadrul Direcției generale administrare contribuabili mari a Serviciului Fiscal de

Stat în baza deciziei SFS privind inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie

2017, au efectuat control fiscal cameral prin metoda verificării tematice cu aplicarea

metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării

și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Victoria Condratiuc, pentru perioada

fiscală 2016.

S-a stabilit că Victoria Condratiuc are înregistrată viza de domiciliul în XXXXX, care

în perioada 2016, a deținut statutul de rezident, iar, în rezultatul analizei datelor prezentate

de către sursele indirecte de informații, s-a identificat că în perioada fiscală 2016,

contribuabilul respectiv a deținut statut de subiect al impunerii prin metode indirecte.

Se reține că, controlul fiscal a fost inițiat în temeiul art.22614 alin.(6) și art.22615 din

Codul fiscal și rezultatelor verificării fiscale prealabile, consemnate în Raportul de

verificare fiscală prealabilă nr.26-05/5-10-1329 din 05 decembrie 2017.

În cadrul controlului fiscal (act de control nr.XXXXX, prelungit pe formularul

nr.XXXXX din 05.03.2018) efectuat prin metoda verificării tematice cu aplicarea

metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării

și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Condratiuc Victoria, pentru perioada

fiscală 2016, organul fiscal a constatat că, ultima a avut obligația de a declara și de a achita,

potrivit veniturile obținute în anul 2016, conform constatărilor stabilite în actul de control.

Organul fiscal a constatat că, contrar prevederilor art.8 alin.(2) lit. c) și e) din Codul

fiscal, Victoria Condratiuc s-a eschivat de la calculul și achitarea impozitului pe venit

pentru anul 2016 cu suma XXXXX lei, neconformându-se astfel prevederilor art.22615

alin.(2) din Codul fiscal și nu a prezentat declarația persoanei fizice cu privire la proprietate

pentru anul 2016.

Mai mult, cu respectarea prevederilor art.22615 alin.(1) din Codul fiscal, Victoriei

Condratiuc i-a fost remisă citația seria XXXXX din 12 decembrie 2017 cu privire la

invitarea la sediul Serviciului Fiscal de Stat pentru data 18 decembrie 2017 pentru a fi

înștiințată despre inițierea în privința ei a controlului fiscal cu aplicarea metodelor indirecte

de estimare a venitului impozabil pentru perioada fiscală A/2016.

Intimata Condratiuc Victoria s-a prezentat la sediul SFS pentru a fi înștiințată despre

inițierea controlului fiscal, căreia i s-a explicat dreptul de a fi reprezentată conform

prevederilor art.244 din Codul fiscal, cât și obligația și de a prezenta toate probele relevante

pentru obiectul controlului fiscal până la inițierea controlului fiscal sau până la finalizarea

controlului fiscal și s-a înmânat decizia SFS privind inițierea controlului fiscal nr. 05/5-57

din 12 decembrie 2017 (f.d. 70-71, vol.I).

La 13 decembrie 2017, prezentându-se la oficiul Serviciului Fiscal de Stat, Victoria

Condratiuc a fost anunțată despre rezultatele verificării fiscale prealabile și despre inițierea

controlului fiscal. De asemenea, i s-a explicat prevederile art.22615 alin.(23) din Codul

fiscal care statuează că, dacă persoana fizică supusă verificării va fi de acord, la orice etapă,

cu obligațiile fiscale estimate și le va achita, controlul fiscal nu va fi inițiat sau, în cazul în

18

care a fost inițiat, va fi finisat prin emiterea deciziei corespunzătoare, fără aplicarea

amenzilor fiscale (f.d.72, vol.I).

Subsecvent, contribuabilei i s-a explicat că este în drept să beneficieze de drepturile

sale și să prezinte explicații referitoare la calcularea și achitarea impozitelor și taxelor și

conform prevederilor art.22615 alin.(16) din Codul fiscal, respectiv s-a explicat intimatei

dreptul la colaborare cu SFS și prezentarea oricăror documente, informații, explicații și/sau

altor probe relevante pentru stabilirea situației fiscale.

La 19 ianuarie 2018, Victoria Condratiuc a depus cerere la Serviciul Fiscal de Stat,

prin care a solicitat prelungirea termenului controlului fiscal dispus prin decizia privind

inițierea controlului fiscal nr.05/5-57 din 12 decembrie 2017, desfășurată în perioada 03

ianuarie 2018 – 19 ianuarie 2018, pentru prezentarea organului fiscal actelor întru

demonstrarea provenienței mijloacelor financiare utilizate de către ea (f.d.73, 75, vol.I).

La 27 februarie 2018, prezentându-se la sediul Serviciului Fiscal de Stat, Victoria

Condratiuc a prezentat organului fiscal drept dovada sursei de proveniență a mijloacelor

bănești pasibile utilizării în anul 2016 următoarele documente:

- copia contractului de împrumut f/nr. din 05.09.2015, cu persoana fizică XXXXX;

-copia contractului de împrumut f/nr. din 15.02.2016, cu persoana fizică XXXXX;

- copia contractului de împrumut f/nr. din 03.06.2016, cu persoana fizică XXXXX;

- copia contractului de împrumut f/nr. din 18.08.2016, cu persoana fizică XXXXX;

- copia pașaportului al XXXXX;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 18.05.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 18.03.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 09.03.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 22.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 16.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 01.08.2016;

- copia actului nr.XXXXX de predare - preluare în proprietate a bunului imobil-

apartament locativ din 05.07.2016;

- copia contractului investițional nr.XXXXX din 09.12.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 09.06.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 07.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 17.05.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 16.12.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 30.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 19.04.2017;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 09.02.2017;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 07.11.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 14.02.2017;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 23.02.2017;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 29.08.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 05.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 27.07.2016;

19

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 18.01.2017;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 23.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 20.09.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 13.06.2016;

- copia contractului nr.XXXXX din 27.07.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 04.10.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 10.10.2016;

- copia contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX din 11.07.2016, fapt consemnat

în procesul-verbal al întrevederii a persoanei fizice Victoria Condratiuc din 27 februarie

2018 (f.d.114-251, vol. I, 1-4, vol.II).

La 28 februarie 2018, în incinta Serviciului Fiscal de Stat, Victoria Condratiuc a dat

explicații ce țin de obiectul controlului, fapt consemnat în procesul-verbal de audiere a

contribuabilului din data respectivă (f.d.111-113, vol.I).

Organul fiscal a constatat că Victoria Condratiuc a prezentat doar parțial documentele

ce țin de dobândirea/înstrăinarea bunurilor imobile, fapt consemnat în procesele-verbale de

primire-predare a înscrisurilor din 27 februarie 2018.

În temeiul art.134 alin. (1), art. 226 alin. (5)-(7), art. 22611 și 22615 alin.(22) din Codul

fiscal, organul fiscal a solicitat autorităților competente, informații și documentele necesare

pentru efectuarea controlului fiscal.

Astfel, valoarea estimată a obiectului impozabil a fost determinată în baza

următoarelor informați:

- informația deținută din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat;

- date din Sistemul Informațional al Agenției Servicii Publice privind înscrierile

efectuate pe numele persoanei fizice, Condratiuc Victoria, în Registrul bunurilor imobile în

perioada anului 2016;

- informația prezentată de către Agenția Servicii Publice privind tranzacțiile cu

mijloacele de transport efectuate de către persoana fizică, Condratiuc Victoria, în perioada

A/2016;

- înscrisurile prezentate de către organele de drept privind dobândirea/înstrăinarea

bunurilor imobile, investirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea

drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de

mijloace bănești parte a cărora figurează persoana fizică, Condratiuc Victoria;

- înscrisurile prezentate benevol de către persoana fizică supusă controlului fiscal;

- informația prezentată de către instituțiile financiare conform prevederilor art.226 din

Codul fiscal;

- informația prezentată de către notari conform prevederilor art.92 alin.(9) și art.22611

alin.(2) din Codul fiscal;

- calculele cheltuielilor suportate de către persoana fizică, Condratiuc Victoria,

conform Hotărârii Guvernului nr.770 din 02.07.2007 pentru aprobarea tarifelor la serviciile

prestate de Î.S. „Cadastru” și filialele acesteia, și Legii taxei de stat nr. 1216- din

03.12.1992.

20

Cu toate acestea, intimata Victoria Condratiuc, contrar art.8 alin.(2) lit.e) din Codul

fiscal, nu a declarat și nu a achitat impozitul pe venit pentru anul fiscal 2016.

Din informația din Registrul declarațiilor privind disponibilul de mijloace bănești la

situația din 01 ianuarie 2012, persoana fizică Victoria Condratiuc, nu a depus declarația

persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 01 ianuarie

2012.

Conform art.2266 alin.(6) din Codul fiscal, pentru subiecții estimării care, la data de 31

decembrie 2011, aveau 18 ani împliniți și care au fost sau nu au fost obligați să depună

declarația conform art.2267, venitul impozabil estimat va fi determinat prin diminuarea

acestuia cu 500 mii de lei. Nu va fi permisă diminuarea cu suma de 500 mii de lei a

venitului impozabil estimat al persoanei fizice în cazul existenței probelor ce atestă

acordarea de către aceasta a împrumutului de mijloace bănești altor persoane fizice.

Astfel, pentru persoana fizică, Victoria Condratiuc, venitul impozabil estimat s-a

determinat prin diminuarea acestuia cu XXXXXX lei.

Drept consecință, s-a constatat că Victoria Condratiuc nu s-a conformat și respectiv nu

a prezentat declarația persoanei fizice cu privire la proprietate, pentru perioada fiscală

A/2016, prin ce au fost încălcate prevederile art.22615 alin.(2) din Codul fiscal, care

stipulează că, persoana citată este obligată să prezinte, până la inițierea controlului fiscal,

declarația cu privire la proprietate conform formularului și modului stabilit de Ministerul

Finanțelor.

Potrivit Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, persoana fizică Victoria

Condratiuc, nu a depus declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma

CET08) pentru perioada fiscală A/2016.

De asemenea, din informația prezentată de ÎS CRIS „Registru”, Victoria Condratiuc în

perioada fiscală A/2016 nu a efectuat tranzacții de înregistrare/reînregistrare a mijloacelor

de transport, iar potrivit informației din Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat,

în perioada fiscală A/2016, persoana fizică, Condratiuc Victoria, nu este înregistrată în

calitate de fondator a niciunui agent economic și nu a fost deținător de patente.

Mai mult, conform fișei de verificare a obligațiunilor privind impozitul pe venit

(Forma FVID14) pentru perioada fiscală A/2016 persoana fizică, Condratiuc Victoria a

obținut salariu net de la contribuabilul SRL „PRO IMOBIL GRUP” în sumă de XXXXX de

lei (XXXXX de lei (venit total) - XXXXX de lei (CNAS+CNAM) – XXXXX de lei

(impozit pe venit reținut).

Conform Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, în perioada fiscală

A/2016 persoana fizică, Condratiuc Victoria, a achitat impozite și taxe, în suma de XXXXX

de lei (reflectate în Anexa nr. l la actul de control), care a fost luată în considerație la

determinarea venitului impozabil estimat, pentru perioada fiscală A/2016 (f.d.24, vol.I).

La calcularea venitului impozabil estimat pentru perioada fiscală A/2016 au fost luate

în considerație cheltuielile suportate de contribuabil (reflectate în Anexa nr. 1 la actul de

control) și anume, pentru servicii de înregistrare curenta a apartamentelor, încăperilor

izolate locative și caselor de locuit, per fiecare unitate, privind eliberarea extraselor din

registrul bunurilor imobile, de eliberare a extrasului din capitolul-supliment al registrului

21

bunurilor imobile, de efectuare a înscrierilor în registrul bunurilor imobile, taxa de stat în

mărime de 0,5% din prețul contractului, în conformitate cu art.3 pct.9 lit.c) din Legea taxei

de stat nr.1216 din 03.12.1992, în cazurile în care organul fiscal nu dispunea de contractele

de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, unde persoana fizica, Condratiuc Victoria, figura

în calitate de parte contractantă.

Potrivit informației prezentate de instituțiile financiare, în conformitate cu prevederile

art.226 din Codul fiscal, persoana fizică, Victoria Condratiuc a înregistrat intrări/ieșiri de

mijloace bănești (f.d.15-16,121, vol.I).

Se remarcă că, la determinarea venitului impozabil estimat pentru perioada fiscală

A/2016, au fost luate în considerație operațiunile bancare aferente tranzacțiilor imobiliare

înregistrate pe numele Victoriei Condratiuc.

Astfel, au fost luate în considerare depunerile de numerar în valoare totală de XXXXX

de lei și transferuri de mijloace bănești de peste hotarele Republicii Moldova în sumă totală

de XXXXX de Euro (echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM),

proveniența cărora nu a fost confirmată documentar.

La data de 27 februarie 2018, Victoria Condratiuc a prezentat drept confirmare a sursei

de mijloace bănești utilizate în anul 2016, contractele de împrumut încheiate cu XXXXX,

cetățean al Republicii Israel (f.d.120, vol.I), după cum urmează:

- contractul de împrumut f/nr. din 05.09.2015 în sumă de XXXXX de Euro,

echivalentul sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției

(f.d.220-222, vol.I);

- contract de împrumut f/nr. din 15.02.2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul

sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.118, vol.I);

- contract de împrumut f/nr. din 03.06.2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul

sumei de XXXXX de lei, conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.117, vol.I);

- contract de împrumut f/nr. din 15.02.2016 în sumă de XXXXX de Euro, echivalentul

sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM la ziua tranzacției (f.d.119, vol.I).

Ține de remarcat că, faptul prezentării contractelor de împrumut este consemnat în

proces-verbal al întrevederii cu persoana fizică Condratiuc Victoria din 27 februarie 2018.

Totodată, potrivit Sistemului Informațional al Departamentului Poliției de Frontieră la

data de 05 septembrie 2015, 15 februarie 2016 și 03 iunie 2016, atât persoana fizică

XXXXX, cât și persoana fizică Victoria Condratiuc, se aflau pe teritoriului Republicii

Moldova, iar la data de 17 august 2016, persoanele respective au traversat concomitent

hotarul Republicii Moldova cu destinația Paris.

Conform art.2266 alin.(7) din Codul fiscal, obligația de a prezenta dovezi privind

caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului Fiscal de Stat.

Iar, potrivit art.11 alin.(1) din Codul fiscal, toate îndoielile apărute la aplicarea

legislației fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului.

Astfel, ținând cont de prevederile art.11 alin.(1) și art.2266 alin.(7) din Codul fiscal,

organul fiscal nu a putut infirma faptul posibilității transmiterii mijloacelor bănești în

calitate de împrumut persoanei fizice Condratiuc Victoria de către XXXXX, considerând

22

disponibilă utilizarea sumei de XXXXX de Euro, echivalentul a sumei de XXXXX de lei,

conform ratei oficiale a BNM, la ziua tranzacției.

La 27 februarie 2018, Condratiuc Victoria a prezentat organului fiscal drept confirmare

a sursei de mijloace bănești utilizate în A/2016, contractele de împrumut (reflectate în pct.5

din actul de control nr.XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05.03.2018),

încheiate cu persoana fizica, Ameed Zahalka, cetățean al Statului Israel, în sumă de

XXXXX de Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM.

Conform condițiilor contractelor de împrumut în cauză, mijloacele bănești au fost

transmise persoanei fizice, Condratiuc Victoria, la momentul semnării acestora.

Din calculele efectuate prin prisma informațiilor deținute de Serviciul Fiscal de Stat, la

data finalizării controlului fiscal pentru perioada fiscală A/2016 privind toate tranzacțiile cu

bunurile imobiliare și rulajele de mijloacele bănești pe conturile bancare înregistrate pe

numele intimatei Condratiuc Victoria s-a constatat că, la data de 07 noiembrie 2016 dânsa a

utilizat suma maximă necesară pentru procurarea imobilelor și achitarea plăților, sursa de

proveniență a cărora nu este confirmată documentar, ținând cont de încasările de mijloace

bănești efectuate până la data de 07 noiembrie 2016 din toate sursele cunoscute organului

fiscal, care a constituit XXXXX de lei, ceea ce reprezintă venitul estimat nedeclarat pentru

anul 2016.

Potrivit art.189 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, care stipulează că, Serviciul Fiscal

de Stat calculează impozitele și taxele contribuabililor în urma controalelor fiscale, dacă au

fost stabilite cazuri de nerespectare a legislației fiscale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislația fiscală. Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi aplicate persoanelor fizice cetățeni ai

Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător în cadrul utilizării

metodelor indirecte de estimare în conformitate cu prevederile cap.111 din prezentul titlu,

organul fiscal a fost calculat impozitul pe venit estimat cu aplicarea metodelor indirecte de

estimare a venitului impozabil, pentru perioada A/2016, cu respectarea art.33, art.35 și

art.15 lit.a) din Codul fiscal, în mărime de 7% și 18%, ținând cont de scutirile la care are

dreptul persoana fizică Condratiuc Victoria, în sumă de XXXXX de lei.

Astfel, în cadrul controlului fiscal cert s-a constatat încălcarea prevederilor art.8

alin.(2) lit.c), art.83 alin.(2) lit.a) și art.87 alin.(l) din Codul fiscal, pentru neprezentarea

declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, pentru perioada fiscală A/2016;

neachitarea în termenii stabiliți a impozitului pe venit pentru perioada fiscală A/2016, în

sumă de XXXXX de lei și eschivarea de la calculul și plata impozitului pe venit în sumă de

XXXXX de lei, pentru perioada fiscală A/2016.

Verificând actele administrative contestate în raport cu circumstanțele de fapt

nominalizate supra, Colegiul lărgit constată că, Serviciul Fiscal de Stat corect și întemeiat,

în rezultatul controlului fiscal a efectuat prin metoda verificării tematice, cu aplicarea

metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii calculării, declarării

și achitării impozitului pe venit al persoanei fizice Victoria Condratiuc, pentru perioada

fiscală 2016, a calculat și a încasat la buget din contul contribuabilului respectiv suma de

XXXXX de lei ce constituie impozitul pe venit estimat nedeclarat de către ultima pentru

perioada fiscală A/2016, inclusiv amenzile pentru încălcarea legislației fiscale în suma de

23

XXXXX de lei conform art.261 alin.(5) din Codul fiscal, egală cu suma impozitului pe

venit nedeclarat pentru perioada fiscală A/2016, XXXXX de lei conform art.253 alin.(9) din

Codul fiscal pentru neexecutarea condițiilor prevăzute la art.22615 alin.(2) din Codul fiscal

și XXXXX de lei conform art.260 alin.(1) din Codul fiscal, pentru neprezentarea declarației

persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET15) pentru perioada fiscală

A/2016.

Or, în rezultatul controlului fiscal cu certitudine s-a constatat încălcarea de către

contribuabilul Victoria Condratiuc a prevederilor art.8 alin.(2) lit.c), art.83 alin.(2) lit.a) și

art.87 alin.(1) din Codul fiscal, prin eschivarea de la calcul și de la plată a impozitului pe

venit în sumă de XXXXX de lei realizat în perioada fiscală A/2016.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit consideră drept neîntemeiate argumentele instanței de

apel și a primei instanțe precum că, nu a fost utilizată Informația Agenției Servicii Publice,

fiind luate ca bază doar recipisele prezentate de organele de drept ridicate de la SRL

„Proimobil Grup”, deoarece potrivit art.22615alin.(22) din Codul fiscal, dacă documentele,

informațiile, explicațiile și/sau alte probe prezentate de persoana fizică sunt incorecte,

incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte

acțiuni, împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la

controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului

impozabil în baza probelor reale acumulate și va adopta decizia corespunzătoare.

Prin urmare, valoarea estimată a obiectului impozabil a fost determinată în baza

informațiilor indicate în decizia contestată nr.102 din 25 aprilie 2018 a Serviciului Fiscal de

Stat, și anume, informația deținută în Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat;

datele din Sistemul Informațional al Agenției Servicii Publice privind înscrierile efectuate

pe numele persoanei fizice, Victoria Condratiuc, în Registrul bunurilor imobile în perioada

anului 2016; informația prezentată de către Agenția Servicii Publice privind tranzacțiile cu

mijloacele de transport efectuate de către persoana fizică, Condratiuc Victoria, în perioada

A/2016; înscrisurile prezentate de către organele de drept privind dobândirea/înstrăinarea

bunurilor imobile, investirea mijloacelor bănești în construcția bunurilor imobile/cesionarea

drepturilor de creanță asupra bunurilor imobile și acordarea/obținerea împrumuturilor de

mijloace bănești parte a cărora figurează persoana fizică Condratiuc Victoria; înscrisurile

prezentate benevol de către persoana fizică supusă controlului fiscal, informația prezentată

de către instituțiile financiare conform prevederilor art.226 din Codul fiscal și informația

prezentată de către notari conform prevederilor art.92 alin.(9) și art.22611 alin.(2) din Codul

fiscal.

Afară de aceasta, Victoria Condratiuc cu recipisele ridicate, prezentate de către

organele de drept de la SRL „Proimobil Grup”, a luat cunoștință în cadrul urmării penale și

în cadrul controlului fiscal efectuat, prin metoda verificării tematice privind corectitudinea

declarării și achitării impozitului pe venit pentru perioada fiscală A/2016, de către intimată,

cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil.

Totodată, potrivit art.22 alin.(2) și alin.(6) din Legea nr.246 din 15 noiembrie 2018

privind procedura notarială, traducerea se efectuează de către un interpret sau traducător

autorizat sau de către notar, dacă acesta posedă limba străină. În toate situațiile în care actul

24

se întocmește cu participarea interpretului sau traducătorului autorizat, acesta va semna

inscripția de certificare a traducerii, care se aplică înainte de girul notarial. Despre

circumstanțele în care se face traducerea actului notarial se face mențiune în girul notarial.

Sunt eronate și alegațiile instanțelor de judecată precum că, la examinarea contestației

pe calea extrajudiciară nu a fost luată în considerație traducerea autentificată de traducătorul

autorizat, depusă de persoana fizică, XXXXX, cetățean al Statului Israel, or, traducerea

efectuată de către traducătorul autorizat XXXXX nu este autentificată notarial și/sau

apostilată în modul stabilit de prevederile legislației în vigoare (f.d. 26-27, vol.I).

Cu toate acestea, Serviciul Fiscal de Stat a luat în considerație drept confirmare a

sursei de mijloace bănești utilizate în A/2016, contractele de împrumut (reflectate în pct.5

din actul de control nr. XXXXX prelungit pe formularul nr.XXXXX din 05.03.2018)

încheiate cu persoana fizica, XXXXX, cetățean al Statului Israel, în sumă de XXXXX de

Euro, echivalentul sumei de XXXXX de lei conform ratei oficiale a BNM.

Sunt greșite și concluziile instanțelor de judecată precum că sumele obținute ca

împrumut au fost rambursate în anul 2017 și nu în perioada anului 2016, care vin în

contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei, întrucât conform explicațiilor

scrise pe propria răspundere, Victoria Condratiuc a declarat că a rambursat integral

împrumutul obținut de la persoana fizica XXXXX conform contractelor de împrumut f/nr.

din 05 septembrie 2015, 15 februarie 2016, 03 iunie 2016 și din 18 august 2016 în sumă de

XXXXX de Euro, echivalentul acesteia în sumă de XXXXX de lei conform cursului valutar

BNM la data tranzacțiilor, în numerar, în perioada fiscală A/2016, însă nu a comunicat data

exactă a rambursării mijloacelor bănești și SFS nu dispune de informații referitoare la

cronologia rambursării împrumutului, respectiv data rambursării mijloacelor bănești s-a

considerat data de 31 decembrie 2016, fapt consemnat în procesul-verbal de audiere a

contribuabilului din 28 februarie 2018 (f.d.112, vol.I).

Nu pot fi reținute nici concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că,

Serviciul Fiscal de Stat a examinat eronat contestația depusă de Victoria Condratiuc

împotriva deciziei nr.102 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației, cât și

deciziei nr.295 din 23 august 2018 pe marginea contestației, în afara cadrului legal stabilit

la art. 270 alin.(2) și art.2741 din Codul fiscal, din motivele ce succed.

Astfel, în scopul implementării prevederilor art.2741 din Codul fiscal, în vederea

stabilirii procedurii de organizare și funcționare a Consiliului de soluționare a disputelor în

cadrul Serviciului Fiscal de Stat, în temeiul pct.5 din Hotărârea Guvernului nr.380 „Cu

privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului

pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control” din 25 aprilie 2018 și art.1323

alin.(10) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat a emis Ordinul SFS nr.327 din 14 iunie

2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Consiliului

de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (publicat în Monitorul

Oficial, nr.246-254/1124 din 06 iulie 2018, în vigoare din 06 iulie 2018).

Potrivit pct.2 din Hotărârea Guvenului nr.380 din 25 aprilie 2018, Cancelaria de Stat,

în termen de 3 luni de la data publicării prezentei hotărâri:

25

1) va întocmi, cu suportul posesorului Registrului de stat al organizațiilor

necomerciale, lista actualizată a asociațiilor din cadrul mediului de afaceri ce întrunesc

membri care desfășoară activități cu relevanță pentru organele de control;

2) va elabora și va transmite fiecărui organ de control anunțul privind selecția

asociațiilor de afaceri în vederea includerii reprezentanților acestora în componența

Consiliului pentru soluționarea disputelor, conform prevederilor punctelor 7-11 din

Regulamentul-cadru aprobat prin prezenta hotărâre;

3) va asigura sintetizarea opțiunilor de vot ale asociațiilor de afaceri transmise la

adresa de e-mail indicată în anunț, precum și publicarea rezultatelor procesului de votare pe

pagina web controale.gov.md;

4) va asigura validarea selecției reprezentanților mediului de afaceri în componența

Consiliului pentru soluționarea disputelor pentru fiecare organ de control, conform

rezultatelor procesului de vot prin e-mail; 5) va transmite fiecărui organ de control lista

asociațiilor de afaceri selectate pentru a fi incluse în componența Consiliului pentru

soluționarea disputelor.

Conform pct.9 din Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului

pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.380 din 25 aprilie 2018, Cancelaria de Stat asigură elaborarea, diseminarea și

publicarea anunțului privind selecția asociațiilor care intenționează să își desemneze

reprezentanții în consiliile pentru soluționarea disputelor, iar conform pct.11 din

Regulament, asociațiile selectate sunt incluse în componenta Consiliului organului de

control respectiv.

Din dispozițiile pct.10 din același Regulament, rezultă că, la expirarea termenului-

limită, Cancelaria de Stat validează rezultatele selecției reprezentanților mediului de afaceri

în componența consiliilor de soluționare a disputelor pentru fiecare organ de control,

conform opțiunilor prezentate de asociații și rezultatele votului on-line pe pagina web

controale.gov.md, în cazul în care au existat mai mulți solicitanți. Cancelaria de Stat

transmite fiecărui organ de control lista asociaților de afaceri selectate pentru a fi incluse în

componența consiliilor respective.

Reieșind din prevederile pct.4 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Consiliului de soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin

Ordinul nr.327 din 17 iunie 2018, Consiliul este format din președintele Consiliului, șefii

direcțiilor cu atribuții de elaborare sau implementare a metodologiilor de control fiscal, de

management a riscurilor, de examinare a contestațiilor și a subdiviziunii juridice din cadrul

Serviciului Fiscal de Stat, precum și cel puțin 3 reprezentanți ai asociațiilor din mediul de

afaceri cu relevanță pentru domeniul fiscal, având între 7-9 membri în total.

Potrivit pct.8 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului de

soluționarea disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul nr.327 din

17 iunie 2018, reprezentant al asociațiilor din mediul de afaceri, este asociația aleasă în mod

transparent și public, conform procedurii stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.380 din 25

aprilie 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și

funcționarea Consiliului pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, iar

26

potrivit conform pct.9 din Regulament, reprezentanții asociațiilor mediului de afaceri, se

includ în componența Consiliului în baza informației prezentate de Cancelaria de Stat.

La fel, prevederile pct.10 din același Regulamentul, statuează că, componența

numerică și nominală a Consiliului se aprobă prin ordinul al Directorului Serviciului Fiscal

de Stat. Ordinul se publică pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat, fapt respectat de

către Serviciul Fiscal de Stat.

În contextul enunțat și în scopul executării pct.10 din Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului

Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul nr.327 din 17 iunie 2018, precum și în conformitate cu

prevederilor art.2741 din Codul fiscal și Hotărârea Guvernului nr.380 din 25 aprilie 2018 cu

privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea Consiliului

pentru soluționarea disputelor în cadrul organelor de control, în baza informației parvenite

de la Cancelaria de Stat privind lista asociațiilor din domeniul de afaceri incluse în

componența Consiliului pentru soluționarea disputelor și în temeiul prevederilor art.132

alin.(10) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat a emis Ordinul nr.449 din 04 septembrie

2018 cu privire la aprobarea componenței Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul

SFS.

Potrivit pct.1 din Ordinul nr.449 din 04 septembrie 2018 al Serviciului Fiscal de Stat a

fost instituit Consiliul de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și

respectiv s-a aprobat componența Consiliului de soluționare a disputelor în cadrul SFS în

scopul executării pct.10 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului

de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin ordinal nr.327

din 17 iunie 2018.

Colegiul lărgit reține că, Condratiuc Victoria a depus contestație pentru examinare pe

calea extrajudiciară în conformitate cu prevederile art.2741 din Codul fiscal, conform

ștampilei de intrare al Serviciului Fiscal de Stat la 26 iunie 2018, în perioada când Serviciul

Fiscal de Stat se afla în așteptarea informației care urma a fi prezentată de Cancelaria de

Stat privind reprezentanții mediului de afaceri, pentru a constitui Consiliul de soluționare a

disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat.

În lumina celor menționate, contestația intimatei Condratiuc Victoria, depusă la data

de 26 iunie 2018 pe calea extrajudiciară, a fost examinată de către Serviciul Fiscal de Stat în

temeiul prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal, care stipulează că, la examinarea

contestației este invitat contribuabilul pentru a da explicații, având dreptul să depună

documente confirmative. Contribuabilul este citat în conformitate cu art.226 alin.(l), (2) și

alin.(3) lit.a)-e). Cazul poate fi examinat în absența contribuabilului dacă acesta a fost citat

în modul stabilit și, din motive neîntemeiate, nu s-a prezentat sau dacă a solicitat

examinarea contestației în absența sa.

Astfel, nu pot fi reținute concluziile instanței de apel și a primei instanțe precum că

Serviciul Fiscal de Stat a examinat eronat contestația depusă împotriva deciziei nr.102

asupra cazului de încălcare a legislației din 25 aprilie 2018, cât și decizia pe marginea

contestației nr.295 din 23 august 2018 în afara cadrului legal stabilit de prevederile art.2741

din Codul fiscal.

27

Or, la data depunerii contestației (26 iunie 2018), Serviciului Fiscal de Stat se afla în

așteptarea informației care urma a fi prezentată de Cancelaria de Stat privind reprezentanții

asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță pentru domeniul fiscal.

Respectiv, Serviciul Fiscal de Stat, examinând pe calea extrajudiciară contestația

(cererea prealabilă) în temeiul prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal nu a lezat

drepturile Victoriei Condratiuc stabilite de legislația în vigoare și a respectat procedura de

soluționare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară în cazul în care pentru un astfel de

litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de Lege.

Mai mult ca atât, neexaminarea cererii prealabile în cadrul Consiliului de soluționare a

disputelor în cadrul Serviciului Fiscal de Stat conform prevederilor art.2741 din Codul

fiscal, nu poate fi calificată drept încălcare a procedurii stabilite de emitere a actului

administrativ, deoarece prevederile art.2741 din Codul fiscal, reglementează procedura de

examinare a contestației (cererii prealabile) împotriva actului administrativ, dar nu

procedura de emitere a actului administrativ, iar aceasta devenind irevocabilă și generatoare

de efecte juridice.

Prin urmare, Serviciul Fiscal de Stat a respectat procedura de soluționare prealabilă a

litigiului pe cale extrajudiciară în cazul în care pentru un astfel de litigiu îndeplinirea

procedurii este prevăzută de Lege.

În circumstanțele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție conchide că Serviciul Fiscal de Stat, examinând contestația pe

calea extrajudiciară conform prevederilor art.270 alin.(2) din Codul fiscal, nu a lezat

drepturile intimatei stabilite de lege.

Nu pot fi reținute nici afirmațiile instanței de apel și a primei instanțe precum că, în

actul de control nu a fost utilizată întocmai informația din contractele de vânzare-cumpărare

înregistrate la Agenția Servicii Publice, fiind luate la bază înscrisurile prezentate de

organele de drept, or, potrivit art.22611 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în scopul determinării

venitului impozabil estimat Serviciul Fiscal de Stat poate utiliza informațiile prezentate de

către organele de drept, pentru a fi utilizate în calitate de surse indirecte în scopul

determinării venitului impozabil estimat.

Astfel, recipisele prezentate de organul de urmărire penală Serviciului Fiscal de Stat, în

sine reprezintă o manifestare de voință a părților, care au servit sursă de informatei pentru

stabilirea situației fiscale reale a intimatei Condratiuc Victoria (f.d. 125, 128, 130, 132-133,

135, 144, 146, 151, vol.I).

Cu atât mai mult, intimata Condratiuc Victoria în cadrul controlului fiscal, nu a

prezentat documente/înscrisuri justificative care ar demonstra faptul că, actele juridice

(recipisele) sunt nule, respectiv, sumele obținute în baza recipiselor au participat la

estimarea venitului impozabil.

Referitor la sumele intrate în conturile bancare active deschise pe numele Victoriei

Condratiuc în valoare de 521737 de lei, în cadrul controlului fiscal la determinarea venitului

impozabil estimat, proveniența acesteia nu a fost confirmată documentar și, respectiv

potrivit constatărilor stabilite în rezultatul generalizării cronologice a tuturor informațiilor

28

deținute de Serviciul Fiscal de Stat din anexa nr. l la actul de control nr.XXXXX prelungit

pe formularul nr.XXXXX din 05 martie 2018, depunerile bancare au avut ca rol în cadrul

tranzacțiilor „ieșire” (venit impozabil estimat a căror sursă de proveniență nu a fost

confirmată documentar) și nu se referă la ieșirile din contul bancar.

Astfel, luând în considerație faptul că contribuabilul persoana fizică Condratiuc

Victoria, nu s-a conformat prevederilor art.22615 alin. (10) și alin. (16) din Codul fiscal,

Serviciul Fiscal de Stat a determinat venitul impozabil estimat în baza probelor reale

acumulate.

Distinct, se reține că Curtea Constituțională în hotărârea nr.20 din 04 iulie 2018, a

statuat că, din jurisprudența constantă a Curții decurge faptul că principiul egalității de

tratament este încălcat atunci când situații comparabile sunt tratate în mod diferit sau când

situații diferite sunt tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament

este justificat în mod obiectiv.

În această privință, Curtea a constatat că aplicarea sancțiunii în cazul neprezentării

facturii fiscale are loc fără a fi avute în vedere circumstanțele anterioare, concomitente sau

subsecvente comiterii ei. O asemenea abordare încalcă principiul egalității de tratament,

pentru că permite aplicarea unor sancțiuni identice în cazul unor situații care sunt diferite în

mod obiectiv.

De asemenea, Curtea Constituțională a menționat că, în cadrul acestui din urmă

control, instanța de judecată trebuie să analizeze proporționalitatea sancțiunii în raport cu

pericolul social al încălcării comise, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta, scopul

urmărit, circumstanțele personale, precum și în raport cu celelalte date înscrise în actul de

sancționare.

Din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că, efectuându-se un control de proporționalitate în funcție de

circumstanțele concrete ale cazului, autoritatea responsabilă cu aplicarea sancțiunii fiscale a

ținut cont atunci când s-a pronunțat cu privire la cauza dată de pericolul social al încălcării

comise, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta, scopul urmărit, circumstanțele

personale, precum și în raport cu celelalte date înscrise în actul de sancționare, la fel a ținut

cont de faptul că marja de discreție acordată nu poate fi folosită într-un mod abuziv și

contrar efectului preventiv al acestei sancțiuni.

Drept urmare, Colegiul lărgit consideră că la aplicarea sancțiunii a fost respectat

principiul proporționalității față de încălcarea admisă de Victoria Condratiuc.

Prin urmare, raportând circumstanțele faptice relevate supra normelor de drept

precitate, Colegiul lărgit constată legalitatea actelor administrative supuse testului de

legalitate, or, contribuabilul Victoria Condratiuc avea obligația pozitivă de a întocmi și de a

prezinta organului fiscal declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada A/2016,

prevăzute de legislație în strictă conformitate cu aceasta, precum și să prezinte informații

veridice, documente ce ar determina caracterul neimpozabil al veniturilor obținut în

perioadele fiscal A/2016, drept consecință intervenind sancțiunile fiscale.

29

Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de apel și prima

instanță au emis hotărâri neîntemeiate, cu aprecierea arbitrară a suportului probator și

interpretare eronată a cadrului legal ce guvernează raportul material-litigios, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia necesității admiterii recursului declarat de Serviciul Fiscal de Stat, casării

integrale a deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 27 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală

a acțiunii depuse de Victoria Condratiuc.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Serviciul Fiscal de Stat.

Se casează integral decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

27 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și se emite o decizie nouă, prin care:

Se respinge integral acțiunea depusă de Victoria Condratiuc împotriva Serviciului

Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca –Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

30