3ra-643/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, incasarea prejudiciului.

3ra-643/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, incasarea prejudiciului. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-643/22

2-21006698-01-3ra-23062022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: L. Grădinari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Grecu Iurie împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera

Iațcu, secretarului Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Polimari Lilia,

Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni și Primăriei satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni cu privire la anularea răspunsului, constatarea încălcării dreptului de acces la

informație și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

casate integral hotărârea din 17 noiembrie 2021 și încheierea din 11 ianuarie 2022 ale

Judecătoriei Drochia, sediul Central și emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii

depuse de Grecu Iurie,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva consilierului local al satului

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, secretarului Consiliului local satului Ciuciulea, r-

nul Glodeni, Polimari Lilia, Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni și Primăriei

satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la anularea răspunsului, constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 10 decembrie 2020 s-a adresat

consilierului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, cu cerere înregistrată

sub nr.161, solicitând să fie informat despre transparență procesului decizional a

informațiilor de interes public și anume, câți bani publici din bugetul local și național

au fost cheltuiți pentru reparația porțiunii de drum de la biserica satului Ciuciulea, r-

nul Glodeni până la cimitirul din sat. Concomitent, a solicitat ca informația să fie

oferită în scris, expediată la domiciliul său.

A notat că consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, a

refuzat să-i furnizeze informația publică solicitată, fapt ce rezultă și din scrisoarea din

15 decembrie 2020 adresată Primăriei satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care l-a

1

informat că dânsa participă doar la procesul de luare a deciziilor, dar nu și la stocarea

acestora, și nu dispune de informația cerută de petiționar. De fapt, cu astfel de date

operează secretarul Consiliului local, care gestionează toate deciziile adoptate de

consiliul, respectiv acesta poate să-i ofere răspunsul solicitat, la fel, și Primăria este la

curent cu toate lucrările care se efectuează pe teritoriul satului.

A notat că cele menționate supra se confirmă prin răspunsul nr.495 din 23

decembrie 2020 semnat de secretatul Consiliului local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Lilia Polimari.

Consideră reclamantul că alesul local, Vera Iațco, prin nefurnizarea informației

solicitate prin cererea din 10 decembrie 2020, nu și-a onorat obligațiunile prevăzute la

art.10 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local,

care stipulează că, alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să

contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice

locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la

respectarea legislației.

Totodată, conform art.20 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind

statutul alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile

care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și

conducătorii persoanelor juridice. Iar, art.11 alin.(1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație, statuează că, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp

a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes

personal.

A reținut că, în răspunsul nr.495 din 23 decembrie 2020 a secretatului Consiliului

local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lilia Polimari, nu se regăsesc informațiile

publice solicitate și anume: procesul-verbal al desfășurării tenderului pentru efectuarea

lucrărilor de reparație a drumului; câți agenți economici au participat la tender; care

agent economic a câștigat tenderul; devizul de cheltuieli a banilor publici din bugetul

local; lipsește decizia Consiliului local sat. Ciuciulea, procesul-verbal în care să fie

indicată suma de bani publici cheltuiți pentru repararea drumului ce ține de banii

publici din bugetul de stat cheltuiți pentru repararea drumului indicat în cerere, care au

fost transferați pe contul Primăriei sat. Ciuciulea.

Reclamantul consideră răspunsul sus-vizat ca fiind eronat, formal, declarativ după

formă și conținut.

În viziunea reclamantului secretatul Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Lilia Polimari, și consilierul local, Vera Iațcu, folosind situația de serviciu, de

comun acord, cu Consiliul sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni și Primăria sat, Ciuciulea , r-

nul Glodeni, contrar competenților și atribuțiilor de serviciu, ce le revin conform art.22

alin.(1) lit.a) și b) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public și art.8 alin.(1) din Codul de conduită a funcționarului

public nr.25 din 22 februarie 2008, i-au îngrădit drepturile garantate de art.1 alin.(3),

art.15 și art.34 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, art.2 lit.b) din Legea nr.982

din 11 mai 2000 privind accesul la informație și art.5 lit.a), art.6) lit.b) din Legea

2

privind transparența în procesul decizional nr.239 din 13 noiembrie 2008, cauzându-i

în așa mod un prejudiciu moral.

În contextul enunțat, Grecu Iurie a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

nulității răspunsului nr.495 din 23 decembrie 2020 eliberat de secretatul Consiliului

local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lilia Polimari; recunoașterea dreptului vătămat

privind accesul la informație prevăzut la art.34 alin.(1) din Constituție, precum și

încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său sumei de 4000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Grecu Iurie.

Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată încheierea

din 12 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central în partea declarării

inadmisibile a acțiunii lui Grecu Iurie înaintată împotriva secretarului Consiliului local

sat. Ciuciulea, Lilia Polimari, r-nul Glodeni și Consiliului sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de Grecu Iurie ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că reieșind din

actele cauzei furnizorul de informații a dat răspunsul lui Grecu Iurie la cererea nr.161

din 10 decembrie 2020.

Prima instanță a subliniat că, reclamantul în cerere sa nu a menționat că a primit

răspuns de la secretarul consiliului local sat. Ciuciulea, r-nul. Glodeni, fapt ce se

confirmă prin copia jurnalului corespondenței.

În prezentul litigiu, secretarul consiliului local, conform competenței, dispunea de

împuterniciri să ofere ajutor consilierilor locali și de a semna răspunsurile.

În circumstanțele menționate de reclamant în acțiunea ce ține de refuzul de a da

răspuns nu s-au adeverit, iar cererea nr.161 din 10 decembrie 2020 depusă de Grecu

Iurie, în conformitate cu legislația în vigoare, la 14 decembrie 2020, a fost

redirecționată furnizorului de informații, la caz, ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”.

Prima instanță a stabilit că, la 23 decembrie 2020 secretatul Consiliului local sat.

Ciuciulea i-a dat răspuns lui Grecu Iurie ce se referă la banii cheltuiți din bugetul local

pentru reparația drumului din localitatea respectivă, iar la 27 ianuarie 2021, prin

scrisoarea cu nr.14, ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a eliberat răspuns la

cererea lui Grecu Iurie, expediată ultimului la 29 ianuarie 2021 și notificată acestuia la

02 februarie 2021.

Mai mult, prin cererea nr.473 din 14 decembrie 2020, primarul sat. Ciuciulea r-

nul. Glodeni, Calistru Ilie, a redicționat în adresa ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, cererile parvenite de la Grecu Iurie către Primărie și consilierii locali

privind transparența procesului decizional la desfășurarea tenderului pentru repararea

porțiunii de drum din sat. Ciuciulea r-nul. Glodeni (drumuri bune – anul 2020), anexă

pe 6 file, fiind mai multe cereri adresate mai multor persoane.

Din cele menționate, prima instanță a concluzionat că, acțiunea lui Grecu Iurie

este neîntemeiată din care motive a fost respinsă, or, reclamantul nu a prezentat probe

incontestabile de constatare a recunoașterii încălcării dreptului vătămat și anume,

3

dreptul la accesul la informația publică, deoarece prin răspunsul oferit reclamantului

nu s-a constatat încălcarea a cărorva drepturi, ce ar duce la nulitatea răspunsului

contestat. Cu atât că, cereri față de Consiliul local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni și

Primăria sat. Ciuciulea r-nul. Glodeni, reclamantul nu a înaintat.

Cât privește pretenția reclamantului privind încasarea solidară a sumei de 4000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin acțiunile și inacțiunile pârâților, prima

instanță cu trimitere la art.21 alin.(3) lit.i) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație a reținut că, persoana care se consideră lezată într-un drept sau

interes legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile pentru

primirea și examinarea cererilor de acces la informații, dar în special cu privire la

cauzarea unor prejudicii materiale și/sau morale prin acțiunile ilegale ale furnizorului

de informații, iar potrivit art.24 din aceiași lege, în funcție de gravitatea efectelor pe

care le-a avut refuzul nelegitim al funcționarului public, responsabil pentru furnizarea

informațiilor oficiale, de a asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată

decide aplicarea unor sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului

cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce

prejudiciază dreptul de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii

solicitantului.

Totodată, cu trimitere la art.19 alin.(1) și (3), art.1998 alin.(1), art.2036 alin.(1)

din Codul civil, prima instanță a notat că, pentru apariția răspunderii delictuale este

necesar un fapt juridic. Componența delictului civil include următoarele elemente

(condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, și

vinovăție. Aceste condiții generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.

Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu

excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate

angaja și în lipsa unor condiții.

La acest capitol, prima instanță a subliniat că, nu poate exista răspundere

delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu. Prejudiciul constituie consecințele

negative cu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei ilicite, apărute ca

urmare a lezării drepturilor subiective. Or, pentru antrenarea răspunderii delictuale este

necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal

este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai

prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite.

Pe final, prima instanță a rezumat că, Grecu Iurie nu a demonstrat suportarea de

către el a prejudiciului moral, deoarece nu a indicat niciun argument care să

dovedească care au fost efectele negative asupra sa pentru informația solicitată, cu atât

mai mult, că circumstanțele cauzei stabilesc că ea fost eliberat informație.

De asemenea, reclamantul nu a motivat nici cuantumul solicitat al prejudiciului

moral, or, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central au fost

corectate omisiunile din conținutul dispozitivului hotărârii din 17 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central prin înlocuirea sintagmei greșite „Consiliului local

sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, Lilia Polimari, și Consiliul local sat. Ciuciulea r-nul

4

Glodeni” cu cea corectă „consilierul local a sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera Iațcu,

secretarul Consiliului local sat Ciuciulea r-nul Glodeni, Lilia Polimari, Consiliul local

sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, Primăria sat, Ciuciulea r-nul Glodeni”.

La 01 decembrie 2021, Grecu Iurie a depus apel împreună cu motivarea împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 17 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 17 noiembrie 2021 și încheierea din 11 ianuarie 2022 emise de Judecătoria

Drochia, sediul Central, și pronunțată o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de

Grecu Iurie.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a motivat

soluția de respingere a acțiunii prin faptul că, la adoptarea soluție pe caz, prima

instanță nu a ținut cont de încheierea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central și decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva

consilierului local, Iațcu Vera și Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni privind

constatarea nulității răspunsului, îngrădirea dreptului la petiționare, satisfacția

echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat.

Drept consecință, instanța de apel a conchis că prin expunerea repetată prin

hotărârea adoptată asupra pretențiilor înaintate de Grecu Iurie împotriva Consilierului

local Iațcu Vera și Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, a fost încălcat principiul

securității raporturilor juridice. Or, reexaminarea acțiunii înaintată de Grecu Iurie în

partea consilierului local Iațcu Vera și Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni,

contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de

principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6§1 din CEDO.

La caz, prima instanță urma să supună examinării în fond doar acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva secretarului Consiliului

local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni – Lilia Polimari și Consiliului local sat. Ciuciulea r-

nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului, constatarea recunoașterii

dreptului vătămat-dreptul la acces la informație și încasarea prejudiciului moral.

De asemenea, prima instanță în mod neîntemeiat prin încheierea din 11 ianuarie

2022 a dispus corectarea omisiunilor din conținutul dispozitivului hotărârii din 17

noiembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, fapt ce contravine art.249

alin.(1) din Codul de procedură civilă coroborat cu art.195 din Codul administrativ,

întrucât după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o, nu este în drept să o

anuleze nici să o modifice.

La acest capitol, instanța de apel a accentuat că, legea admite corectarea erorilor

din hotărârea judecătorească numai în cazurile strict determinate la art.249 din Codul

de procedură civilă, iar competența instanțelor de judecată trebuie exercitată pentru a

corecta erorile și omisiunile judiciare, dar nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei.

Or, erorile de conținut nu se corectează conform dispozițiilor art.249 din Codul de

procedură civilă, dar urmează a fi reparate prin intermediul căilor de atac.

5

În această ordine de idei, instanța de apel a remarcat că, stabilirea cercului de

pârâți prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 11 ianuarie 2022, nu

reprezintă o omisiune, dar se atribuie la eroare de conținut, care urma a fi corectată de

către instanța de apel, prin depunerea unei cereri de apel.

În asemenea condiții, instanța de apel a decis casarea încheierii din 11 ianuarie

2022 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Cu privire la fondul cauzei, instanța de apel a reținut că la 10 decembrie 2020,

Grecu Iurie s-a adresat consilierului local Iațcu Vera, cu cerere privind accesul la

informație, înregistrată la Primăria sat. Ciuciulea cu numărul 161, prin care a solicitat

să fie informat cu informațiile de interes public, și anume: referitor la transparența

procesului decizional la desfășurarea tenderului privind repararea porțiunii de drum de

la biserica din sat. Ciuciulea până la cimitirul sat. Ciuciulea; câți bani publici din

bugetul național și cel local au fost cheltuiți pentru efectuarea lucrărilor date.

Informația respectivă o solicită în formă scrisă, recepționată la domiciliu (f.d.6).

La cererea depusă, a urmat răspunsul nr.495 din 23 decembrie 2020, semnat de

secretarul Consiliului local sat. Ciuciulea, Lilia Polimari, care a comunicat lui Iurie

Grecu că cererea din 10 decembrie 2020 înregistrată cu nr. 161, ce se referă la

solicitarea cu privire la banii cheltuiți din bugetul național, după cum a fost informat și

anterior la data de 14 decembrie 2020 în răspunsul nr. 474, a fost redirecționată

conform competenței ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” și despre răspunsul

primit va fi informat suplimentar. Referitor la banii cheltuiți din bugetul local, lui Iurie

Grecu i s-a comunicat că au fost cheltuiți 119 988,30 de lei din bugetul local. De

asemenea, la răspuns a fost anexat răspunsul consilierului local al sat. Ciuciulea r-nul

Glodeni – Vera Iațcu expediat de către Primăria sat. Ciuciulea (f.d.8).

Instanța de apel a notat că, Grecu Iurie nu neagă faptul recepționării răspunsului

nr.495 din 23 decembrie 2020, însă contestă conținutul acestuia.

În această ordine de idei, instanța de apel a stabilit că, deși Grecu Iurie nu a

formulat nicio cerere de acces la informațiile publice în sensul Codului administrativ,

în adresa Consiliului sătesc Ciuciulea și secretarului Consiliului local sat. Ciuciulea r-

nul Glodeni – Lilia Polimari, totuși reieșind din faptul că răspunsul nr.495 expediat în

adresa reclamantului la 23 decembrie 2020, este semnat de un reprezentant al

autorității publice locale și anume, secretarul Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul

Glodeni – Lilia Polimari, reiese că acest răspuns este emanat de la autoritatea publică -

Consiliul local al satului Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui

Grecu Iurie.

În fortificarea acestei concluzii, cu trimitere la art.37 alin.(1) din Legea nr.436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, instanța de apel a conchis că,

secretarul consiliului local este și secretar al satului (comunei), orașului (municipiului).

Candidatul la funcția de secretar se va selecta pe bază de concurs. Persoana numită, în

condițiile prezentei legi, în funcția de secretar trebuie să fie licențiat al unei facultăți

(secții) de drept sau de administrație publică. Atribuțiile de serviciu ale secretarului

sunt indicate la art. 39 alin.(1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006.

6

Astfel, secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului mai multe atribuții,

printre care: primește, distribuie și întreține corespondența, asigură efectuarea

lucrărilor de secretariat; acordă ajutor consilierilor și comisiilor consiliului local.

Cu trimitere la art.15 alin.(1)-(2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, răspunsul contestat este emanat de la autoritățile publice -

Consiliul local Ciuciulea și Primăria s. Ciuciulea, care și-au asumat obligația de a

examina cererea lui Iurie Grecu.

Instanța de apel a concluzionat că, cererea privind accesul la informațiile publice

a fost depusă de Grecu Iurie la 10 decembrie 2020, iar autoritatea publică competentă

de furnizarea informației, a examinat cererea la 23 decembrie 2020, adică în interiorul

termenului legal, fapt confirmat de către reclamant în acțiunea depusă.

În atare circumstanțe, instanța de apel a remarcat că solicitarea formulată de

Grecu Iurie în cererea din 10 decembrie 2020, și anume, referitor la transparența

procesului decizional al desfășurării tenderului la repararea porțiunii de drum de la

biserica din sat. Ciuciulea până la cimitirul sat. Ciuciulea, câți bani publici din bugetul

național și câți din cel local s-au cheltuit pentru efectuarea lucrărilor date, a fost

examinată de către furnizorul de informații în termenul legal, iar răspunsul oferit de

către autoritatea publică este unul deplin, concret și se refere nemijlocit la obiectul

cererii, prin urmare nu există o încălcare a dreptului acestuia la acces la informație în

condițiile în care a fost expediat răspuns, fiind respectate întru totul prevederile Legii

cu privire la accesul la informații.

Dezacordul lui Grecu Iurie cu răspunsul primit la cererea privind accesul la

informație, este unul declarativ, or, acesta nu poate pretinde ca răspunsul la cerere sa

să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința

personală, iar stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice

competente.

Suplimentar, instanța de apel a subliniat că instanța de judecată, în temeiul Legii,

nu poate discuta conținutul răspunsului oferit la cererea privind accesul la informație,

deoarece solicitantul informației, nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat

conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală,

stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente și nu a

instanței de judecată.

Or, din moment ce furnizorul de informații a acționat prompt în interiorul

termenului prevăzut de Legea privind accesul la informație în coroborare cu Codul

administrativ și a oferit răspuns la cererea de acces la informație, secretarului

Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni – Lilia Polimari și Consiliului local sat.

Ciuciulea r-nul Glodeni nu li se poate fi imputată încălcarea dreptului de acces la

informație, precum și obligarea de a examina repetat aceiași cerere sau să dea răspuns

solicitărilor lui Grecu Iurie, în conformitate cu dorința, și propriile solicitării.

Instanța de apel nu a reținut argumentul lui Iurie Grecu precum că prin răspunsul

nr.495 din 23 decembrie 2020 autoritatea publică nu i-a eliberat procesul-verbal al

desfășurării tenderului la desfășurarea lucrărilor de reparație a drumului, lista agenților

economici care au participat la tender, care agent economic a câștigat tenderul, devizul

de cheltuieli a banilor publici locali, precum și decizia Consiliului local sat. Ciuciulea

7

r-nul Glodeni prin care s-au alocat banii respectivi, or, informațiile respective nu au

constituit obiectul cererii nr.161 din 10 decembrie 2020.

La fel, a fost considerat neîntemeiat argumentul lui Grecu Iurie precum că

consilierul local al sat. Ciuciulea r-nul Glodeni – Vera Iațcu, a refuzat categoric să-i

de-a răspuns la cererea nr.161 din 10 decembrie 2021, or, potrivit art.5 alin. (2) din

Legea privind accesul la informație, furnizori de informații, adică posesori ai

informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi,

sunt: a) autoritățile publice centrale și locale - autoritățile administrației de stat,

prevăzute în Constituția Republicii Moldova și anume: Parlamentul, Președintele

Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; b)

instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de către stat în persoana

autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea

atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu caracter necomercial; c)

persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică

ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg,

selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Instanța de apel a concluzionat că, furnizorul informației solicitate de Grecu Iurie

prin cererea nr.161 din 10 decembrie 2020 este Consiliul local sat. Ciuciulea r-nul

Glodeni și Primăria sat. Ciuciulea, drept consecință, ținând cont de prevederile art.17

din Legea privind accesul la informație, potrivit căruia cererea de furnizare a

informației poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului

în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii și cu acordul

solicitantului, în următoarele cazuri: a) informația solicitată nu se află în posesia

furnizorului sesizat; b) informația solicitată deținută de alt furnizor ar satisface mai

deplin interesul față de informație al solicitantului, consilierul local al sat. Ciuciulea r-

nul Glodeni – Vera Iațcu, corect a dispus prin răspunsul din 15 decembrie 2021

readresarea cererii către Primăria sat. Ciuciulea.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel a constatat că răspunsul secretarului

Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni – Lilia Polimari nr.495 din 23 decembrie

2020 este întemeiat, iar pretenția lui Grecu Iurie privind anularea răspunsului nr.495

din 23 decembrie 2020 este neîntemeiată.

Adițional, instanța de apel a considerat neîntemeiată și pretenția lui Grecu Iurie

privind constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație, ca

neîntemeiată, precum și privind repararea prejudiciului moral, fiind o pretenție

accesorie acțiunii prin care se solicită constatarea încălcări dreptului de acces la

informație.

La acest subiect, instanța de apel cu trimitere la potrivit art.24 din Legea privind

accesul la informație, art.1998 alin.(1), art.2006 alin.(1) și (2), art.2036 alin.(1), (2) și

(4) și art.2037 din Codul civil, instanța de apel a precizat că, pentru apariția răspunderii

delictuale este necesar un fapt juridic. Componența delictului civil include următoarele

elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și

vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii

delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală,

8

cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate

angaja și în lipsa unor condiții, ceea ce la cazul speței nu se atestă.

La 05 mai 2022, Iurie Grecu a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,

iar la 17 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel

Bălți, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta

speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material.

De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun

răspuns clar și explicit la argumentele sale, fiind încălcat în așa mod accesul liber al

justiție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 14 aprilie 2022, în ședință

publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată lui Iurie Grecu la 20 aprilie 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de

recepție anexat la actele cauzei (f.d. 154) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 03 iunie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost

notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul

poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.159).

În condițiile enunțate, recursurile (inițial și cel motivat) din 05 mai 2022 și

respectiv din 17 mai 2022, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din

Codul administrativ.

La 24 iunie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului local Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Iațcu, secretarului al Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Lilia

Polimari, Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni și Primăriei sat. Ciuciulea copia

recursului (preventiv și motivat) depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor la 17 mai 2022, fapt ce se

confirmă prin scrisorile de expediere anexate la actele cauzei (f.d.165, 167).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

9

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

10

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

11