3ra-498/22 — anularea actului administrativ

3ra-498/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-498/22

2-20034651-01-3ra-05052022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Corolevschi, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu,

secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu și

Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul depus de Iurie Grecu, casată integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o decizie nouă,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Iațcu, secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la

îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 24 februarie 2020 s-a adresat

consilierului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, cu cerere înregistrată sub

nr.38, solicitând să fie informat despre transparență procesului decizional a informațiilor

de interes public și anume, câți bani publici din bugetul local au fost cheltuiți pentru

renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria satului Ciuciulea, r-nul Glodeni până la

cimitirul din sat. Concomitent, a solicitat ca informația să fie oferită în scris, expediată la

domiciliul său.

Prin răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, semnat de consilierul local Vera Iațcu și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, cu trimitere la art.75 alin.(1) lit.d)

și art.76 alin.(2) din Codul administrativ, i s-a comunicat că cererea sa este lipsită de

motivarea obiectului acesteia, acordându-i 5 zile calendaristice pentru înlăturarea

neajunsului, în caz contrar aceasta nu va fi examinată.

1

Reclamantul nu este de acord cu răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, considerându-l

ca fiind formal, declarativ și contrar legii.

A susținut că potrivit art.6 lit.b) din Legea nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind

transparența în procesul decizional, cetățeni, asociațiile constituite în corespundere cu

legea, alte părți interesate au dreptul să solicite și să obțină informații referitoare la

procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoțite de materialele

aferente, în condițiile Legii privind accesul la informație.

Totodată, conform art.20 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul

alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt

adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii

persoanelor juridice.

Iurie Grecu consideră că reieșind din normele de drept enunțate supra, precum și în

virtutea art.1 alin.(3), art.15, art.34 alin.(1), art.53 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova și art.1398 alin.(1) din Codul civil, consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu, folosind situația de serviciu în detrimentul obligațiunilor ce le

revin potrivit competenței, i-au îngrădit accesul liber la informația solicitată în cererea din

24 februarie 2020, prin nesoluționarea acesteia, prin ce i-au cauzat un prejudiciu moral

exprimat prin suferințe sufletești, precum și i-a fost lezată onoarea și demnitatea ca

cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturi și libertăți fundamentale

consacrate în Legea supremă și alte acte normative.

În contextul enunțat, cu trimitere la art.20 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova, art.21 alin.(1) și (3) lit.e), art.23 alin.(1) și (2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație, art.1422 alin.(1) și art. 1423 din Codul civil, art.3, art.9,

art.17, art.18, art.20, art. 39 alin.(1), art.189 alin.(1) și (2), art.211 alin.(1) lit.a), b),d),e),f)

și alin.(2), art.212 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, Iurie Grecu a solicitat admiterea

acțiunii, constatarea nulității răspunsului nr.117 din 05 martie 2020, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – dreptul garantat la accesul la informație de interes

public; sancționarea pârâților în conformitate cu art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație; încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul

său sumei de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsa ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu.

Prima instanță a motivat soluția, constatând asupra caracterului deplin al răspunsului

nr.117 din 05 martie 2020 oferit de către consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu, la cererea adresată de către petiționar, reieșind din conținutul

solicitării, fiind legal, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor

lezate și recuperarea, în condițiile legii. Astfel, acțiunile consilierului local al satului

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu și ale secretarului interimar al Consiliului local

satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu, sunt în limite legale, fără a leza raporturile

dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare, și realizare a drepturilor

solicitantului.

2

Nu a fost reținut argumentul reclamantului precum că potrivit art.15 al.(2) din Legea

privind accesul la informație, cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de

funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor, întrucât nu au fost prezentate

probe care atestă calitatea pârâtelor Vera Iațcu și Vera Boghiu, ca fiind responsabile de

furnizarea informațiilor, adresarea lui Iurie Grecu fiind înregistrată în registrul de evidență

a corespondenței primăriei respective.

Cât privește pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral în mărime

de 3000 de lei, prima instanță a considerat-o neîntemeiată, deoarece nu s-a stabilit

legătura de cauzalitate dintre faptul nefurnizării informației solicitate și daunelor și

mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului, lipsind justificarea necesității

obținerii de către reclamant unei asemenea informații solicitate și efectul negativ, real nu

doar declarativ, survenit ca rezultat al neobținerii informației solicitate, or, potrivit art.19

alin.(3) din Codul civil, se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral)

suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții.

La 28 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,

iar la 11 noiembrie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu

emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de

Iurie Grecu, s-a casat integral hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea

depusă de Iurie Grecu.

La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 16

februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Iurie Grecu, s-a casat decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de

Iurie Grecu. A fost casată integral hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă

acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Oxana Marc și secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu cu privire la constatarea nulității răspunsului cu nr.117 din 05

martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație,

sancționarea pârâților potrivit art.24 din Legea privind accesul la informație, repararea în

mod solidar a prejudiciului moral.

A fost admisă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului satului

Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr.117 din 05 martie

2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, sancționarea

pârâtului potrivit art.24 din Legea privind accesul la informație, repararea prejudiciului

moral.

3

S-a constatat îngrădirea dreptului lui Iurie Grecu la accesul la informație de către

Consiliul satului Ciuciulea, r-nul Glodeni exprimat prin nefurnizarea informației solicitate

prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020. A fost anulat răspunsul nr. 117 din 05 martie

informația solicitată prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020. S-a încasat din contul

Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni în beneficiul lui Iurie Grecu suma de 100 de

lei cu titlu de prejudiciu moral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a motivat

decizia prin faptul că, Iurie Grecu prin cererea depusă din 24 februarie 2020 a solicitat

informație de interes public privind utilizarea banilor publici de către Primăria sat.

Ciuciulea, r-nul Glodeni pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria sat.

Ciuciulea, r-nul Glodeni până la cimitirul din sat.

Instanța de apel a stabilit că prin răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, consilierul

local Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu i-au comunicat lui Iurie Grecu că cererea sa nu se

încadrează în prevederile art.75 alin.(1), lit.d) din Codul administrativ, totodată i s-a

acordat un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns, conform

prevederilor art.76 alin.(2) din Codul administrativ, în caz contrar cererea nu va fi

examinată.

Instanța de apel a constatat că, din analiza cererii depuse de către Iurie Grecu la data

de 24 februarie 2020 rezultă că, cererea respectivă nu poate fi calificată drept petiție, iar

reclamantul nu poate fi sancționat conform prevederilor art.76 din Codul administrativ.

Or, în esență, cererea acestuia este una de acces la informații oficiale, ce privește

activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice,

indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației.

Curtea de Apel Bălți a notat că informația care se referă la/sau rezultă din activitățile

unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii autonome, care utilizează bani

publici, în sensul Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, constituie

informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.

Pornind de la obiectivul particular al Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la

informație, instanța de apel a conchis că aceasta reprezintă legea materială specială, care

trebuia aplicată de instanța ierarhic inferioară în prezentul litigiu.

Instanța de apel a considerat că, aplicând dispozițiile generale din Codul

administrativ, prima instanță a interpretat greșit cadrul legal aplicabil și nu și-a întemeiat

hotărârea în baza legii aplicabile.

Totodată, instanța de apel a reținut că, conform art.10 din Legea, nr.982/2000, orice

persoană poate solicita, fără a-i fi îngrădit dreptul sau de a-l supune justificării interesului,

informații ce se află în posesia furnizorilor de informații, cu excepțiile stabilite de

legislație.

A remarcat că, legea specială expres prevede că, persoana este absolvită de a-și

justifica interesul pentru informațiile solicitate, respectiv răspunsul consilierului local

Ciuciulea, Iațcu Vera și al secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea, Vera

Boghiu precum că cererea din 24 februarie 2020 depusă de Iurie Grecu este lipsită de

motivarea obiectului acesteia, cu acordarea acestuia a unui termen de 5 zile calendaristice

4

pentru înlăturarea neajunsului respectiv, este contrar prevederilor Legii privind accesul la

informație nr.982/2000.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că, acțiunea depusă de Iurie Grecu este

îndreptată nemijlocit împotriva consilierului local al sat.Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera

Iațcu Vera, secretarului interimar al Consiliului local sat.Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera

Boghiu și Consiliului local al sat. Ciuciulea r-nul Glodeni.

Cu trimitere la dispozițiile art.3 și art.20 din Legea nr.768 din 02 februarie 2000

privind statutul alesului local, instanța de apel a notat că, cererea cu privire la accesul la

informația oficială a fost adresată unui exponent al puterii locale, motiv pentru care

cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul

Glodeni, sub numărul de intrare 38, după care a urmat răspunsul nr.117 din 05 martie

2020, semnat de consilierul local Iațcu Vera și secretarul interimar al Consiliului local

Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul

la informații (f.d.6-7).

Instanța de apel a subliniat că răspunsul nr.117 din 05 martie 2020 a fost semnat de

doi exponenți ai autorității publice locale și anume, de consilierul local, Iațcu Vera și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu.

Cu referire la art.37 alin.(1) și art.39 alin.(1) din Legea nr.436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, și având în vedere că, răspunsul nr.117 din 05

martie 2020 a fost semnat de doi exponenți ai autorității publice locale și anume, de către

consilierul local, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu,

precum și pe documentul semnat de acești doi reprezentanți ai autorității publice locale a

fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc Ciuciulea, Curtea de Apel Bălți a concluzionat că

acest răspuns emană de la autoritatea publică - Consiliul local sat. Ciuciulea, care și-a

asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.

Cu trimitere la art.15 alin.(1) și (2), art.16 alin.(1) din Legea nr.982/2000 privind

accesul la informație și art.189 alin.(2) din Codul administrativ, instanța de apel a

constatat îngrădirea de către Consiliul local al sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni (autoritatea

publică locală de la care emană răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, exponenții cărora și-

au asumat obligația a de a examina cererea nr. 38 din 24.02.2020), dreptului lui Iurie la

accesul la informație exprimată prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea nr.38

din 24 februarie 2020, din care considerente s-a dispus anularea actului administrativ de

refuz la furnizarea informației lui Grecu Iurie, individualizat prin răspunsul nr.117 din 05

martie 2020.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, odată ce informația solicitată de Iurie

Grecu prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020 este de interes public, prin prisma art.206

alin.(1) din Codul administrativ, autoritatea publică emitentă - Consiliul local al

sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni urmează să-i furnizeze lui Grecu Iurie, în volum deplin,

informația solicitată prin cererea respectivă.

În același timp, odată ce s-a constatat că răspunsul nr.117 din 05 martie 2020 semnat

de consilierul local, Iațcu Vera și secretarul interimar al Consiliului local sat.Ciuciulea r-

nul Glodeni, Vera Boghiu, reprezintă un refuz în furnizarea informației oficiale solicitate

de Grecu Iurie, a cărei justificare nu este necesară, precum și nu trebuie indicată

motivarea acesteia, care nu este de accesibilitate limitată, cu caracter personal sau

5

exceptată de la protecția Legii privind accesul la informație, dar una oficială de interes

public, Curtea de Apel Bălți a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de acces la

informație, cu dispunerea anularii actului administrativ care a îmbrăcat forma unui refuz

la furnizarea informației, cu obligarea Consiliului local sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni să

furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020.

Totodată, instanța de apel a accentuat că o acțiune în contencios administrativ poate

fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea

administrativă a acestei autorități. Or, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea

de pârât o poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

Cu trimitere la art.5 alin.(1) din Legea cu privire la accesul la informație cu

prevederile și art.44 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de apel a conchis că,

consilierul local al sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al

consiliului local, Vera Boghiu, în particular, nu constituie autorități publice, respectiv față

de acestea nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ.

Reieșind din cele enunțate, instanța de apel a considerat oportun de a declara

inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al sat. Ciuciulea

r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al consiliului local, Vera Boghiu.

Cu referire la pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral pentru

încălcarea liberului acces la informația de interes public, instanța de apel a considerat-o

parțial întemeiată.

Cu trimitere la art.24 din Legea privind accesul la informație, art.1998 alin.(1),

art.2006 alin.(1) și (2), art.2036 alin.(1), (2) și (4), art.2037 alin.(1)-(3) din Codul civil,

instanța de apel a reținut că potrivit legislației pertinente rolul compensației prejudiciului

moral nu este unul punitiv sau vindicativ, urmând ca compensația atribuită să acorde

suficientă compensare suferințelor suportate de reclamant, fără a depăși această limită în

vederea preîntâmpinării unei îmbogățiri fără justă cauză a reclamantului, determinant

fiind și faptul că însăși constatarea încălcării dreptului ar putea fi apreciată ca fiind o

compensație a suferințelor suportate.

Instanța de apel a conchis că, având în vedere că în speță pentru faptul că lui Iurie

Grecu i-a fost încălcat dreptul de acces la informația de interes public solicitată prin

cererea din 24 februarie 2020 i-au fost cauzate suferințe de ordin moral, respectiv,

autoritatea emitentă - Consiliul local sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni urmează să compenseze

lui Grecu Iurie prejudiciul moral, însă nu în mărimea sumei solicitate de reclamant (3000

de lei), dar în sumă de 100 de lei, care este ca cuantum necesară, reală și rezonabilă, care

nu constituie o îmbogățire fără justă cauză.

La 16 februarie 2022, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 27

ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în partea prejudiciului moral, cu emiterea în această

parte a unei decizii noi.

În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță,

apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de

instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

6

material, în special art.34 din Constituția Republicii Moldova, art.19 alin.(3), art.1998

alin.(1) și art.2037 din Codul civil.

Consideră că partea la proces nu a fost auzită de către instanța de apel, fiind încălcat

dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO.

De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun răspuns

clar și explicit la argumentele sale în partea ce se referă la pretenția privind repararea

prejudiciului moral, fiind încălcat în așa mod accesul liber al justiție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 ianuarie 2022, în ședință

publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată lui Iurie Grecu la 09 februarie 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de

recepție anexat la actele cauzei (f.d. 183) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 21 martie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost

notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal

de recepție anexat la actele cauzei (f.d.189).

În condițiile enunțate, recursul (preventiv și motivat) din 16 februarie 2022 a fost

depus în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.

La 10 mai 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului local Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera

Iațcu, secretarului interimar al Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu

și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni copia recursului (preventiv și motivat)

depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, notificată

ultimilor la 17 mai 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele

poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.194, 201-203).

La 17 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, consilierul local al sat.

Ciuciulea, Vera Iațcu, a depus referință, solicitând declararea ca fiind inadmisibilă a

cererii de recurs depusă de Iurie Grecu, deoarece temeiurile recursului nu denotă

încălcarea normelor de drept material și procedural.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și obiecțiile

din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

7

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a

mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

8

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9