3ra-498/22 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului.
3ra-498/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-498/22 2-20034651-01-3ra-05052022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Corolevschi, N. Chircu) Î N C H E I E R E 13 iulie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul depus de Iurie Grecu, casată integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o decizie nouă, c o n s t a t ă: La 11 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 24 februarie 2020 s-a adresat consilierului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, cu cerere înregistrată sub nr.38, solicitând să fie informat despre transparență procesului decizional a informațiilor de interes public și anume, câți bani publici din bugetul local au fost cheltuiți pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria satului Ciuciulea, r-nul Glodeni până la cimitirul din sat. Concomitent, a solicitat ca informația să fie oferită în scris, expediată la domiciliul său. Prin răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, semnat de consilierul local Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, cu trimitere la art.75 alin.(1) lit.d) și art.76 alin.(2) din Codul administrativ, i s-a comunicat că cererea sa este lipsită de motivarea obiectului acesteia, acordându-i 5 zile calendaristice pentru înlăturarea neajunsului, în caz contrar aceasta nu va fi examinată.
1 Reclamantul nu este de acord cu răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, considerându-l ca fiind formal, declarativ și contrar legii. A susținut că potrivit art.6 lit.b) din Legea nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, cetățeni, asociațiile constituite în corespundere cu legea, alte părți interesate au dreptul să solicite și să obțină informații referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoțite de materialele aferente, în condițiile Legii privind accesul la informație. Totodată, conform art.20 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii persoanelor juridice.
Iurie Grecu consideră că reieșind din normele de drept enunțate supra, precum și în virtutea art.1 alin.(3), art.15, art.34 alin.(1), art.53 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.1398 alin.(1) din Codul civil, consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu, folosind situația de serviciu în detrimentul obligațiunilor ce le revin potrivit competenței, i-au îngrădit accesul liber la informația solicitată în cererea din 24 februarie 2020, prin nesoluționarea acesteia, prin ce i-au cauzat un prejudiciu moral exprimat prin suferințe sufletești, precum și i-a fost lezată onoarea și demnitatea ca cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturi și libertăți fundamentale consacrate în Legea supremă și alte acte normative.
În contextul enunțat, cu trimitere la art.20 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, art.21 alin.(1) și (3) lit.e), art.23 alin.(1) și (2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, art.1422 alin.(1) și art. 1423 din Codul civil, art.3, art.9, art.17, art.18, art.20, art. 39 alin.(1), art.189 alin.(1) și (2), art.211 alin.(1) lit.a), b),d),e),f) și alin.(2), art.212 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, Iurie Grecu a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nulității răspunsului nr.117 din 05 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul garantat la accesul la informație de interes public; sancționarea pârâților în conformitate cu art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație; încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său sumei de 3000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost respinsa ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu. Prima instanță a motivat soluția, constatând asupra caracterului deplin al răspunsului nr.117 din 05 martie 2020 oferit de către consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu, la cererea adresată de către petiționar, reieșind din conținutul solicitării, fiind legal, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii. Astfel, acțiunile consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu și ale secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu, sunt în limite legale, fără a leza raporturile dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare, și realizare a drepturilor solicitantului.
2 Nu a fost reținut argumentul reclamantului precum că potrivit art.15 al.(2) din Legea privind accesul la informație, cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor, întrucât nu au fost prezentate probe care atestă calitatea pârâtelor Vera Iațcu și Vera Boghiu, ca fiind responsabile de furnizarea informațiilor, adresarea lui Iurie Grecu fiind înregistrată în registrul de evidență a corespondenței primăriei respective.
Cât privește pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral în mărime de 3000 de lei, prima instanță a considerat-o neîntemeiată, deoarece nu s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre faptul nefurnizării informației solicitate și daunelor și mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului, lipsind justificarea necesității obținerii de către reclamant unei asemenea informații solicitate și efectul negativ, real nu doar declarativ, survenit ca rezultat al neobținerii informației solicitate, or, potrivit art.19 alin.(3) din Codul civil, se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții.
La 28 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 11 noiembrie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de Iurie Grecu, s-a casat integral hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu. La 17 martie 2021, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de Iurie Grecu, s-a casat decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de Iurie Grecu.
A fost casată integral hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu cu privire la constatarea nulității răspunsului cu nr.117 din 05 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, sancționarea pârâților potrivit art.24 din Legea privind accesul la informație, repararea în mod solidar a prejudiciului moral.
A fost admisă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității răspunsului nr.117 din 05 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație, sancționarea pârâtului potrivit art.24 din Legea privind accesul la informație, repararea prejudiciului moral. 3 S-a constatat îngrădirea dreptului lui Iurie Grecu la accesul la informație de către Consiliul satului Ciuciulea, r-nul Glodeni exprimat prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020. A fost anulat răspunsul nr. 117 din 05 martie 2020. S-a obligat Consiliul satului Ciuciulea, r-nul Glodeni să furnizeze lui Iurie Grecu informația solicitată prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020. S-a încasat din contul Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni în beneficiul lui Iurie Grecu suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a motivat decizia prin faptul că, Iurie Grecu prin cererea depusă din 24 februarie 2020 a solicitat informație de interes public privind utilizarea banilor publici de către Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni pentru renovarea porțiunii de trotuar de la Primăria sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni până la cimitirul din sat. Instanța de apel a stabilit că prin răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, consilierul local Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu i-au comunicat lui Iurie Grecu că cererea sa nu se încadrează în prevederile art.75 alin.(1), lit.d) din Codul administrativ, totodată i s-a acordat un termen de 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui neajuns, conform prevederilor art.76 alin.(2) din Codul administrativ, în caz contrar cererea nu va fi examinată.
Instanța de apel a constatat că, din analiza cererii depuse de către Iurie Grecu la data de 24 februarie 2020 rezultă că, cererea respectivă nu poate fi calificată drept petiție, iar reclamantul nu poate fi sancționat conform prevederilor art.76 din Codul administrativ. Or, în esență, cererea acestuia este una de acces la informații oficiale, ce privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Curtea de Apel Bălți a notat că informația care se referă la/sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii autonome, care utilizează bani publici, în sensul Legii privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, constituie informație oficială, care urmează a fi furnizată solicitanților.
Pornind de la obiectivul particular al Legii nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, instanța de apel a conchis că aceasta reprezintă legea materială specială, care trebuia aplicată de instanța ierarhic inferioară în prezentul litigiu. Instanța de apel a considerat că, aplicând dispozițiile generale din Codul administrativ, prima instanță a interpretat greșit cadrul legal aplicabil și nu și-a întemeiat hotărârea în baza legii aplicabile. Totodată, instanța de apel a reținut că, conform art.10 din Legea, nr.982/2000, orice persoană poate solicita, fără a-i fi îngrădit dreptul sau de a-l supune justificării interesului, informații ce se află în posesia furnizorilor de informații, cu excepțiile stabilite de legislație.
A remarcat că, legea specială expres prevede că, persoana este absolvită de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate, respectiv răspunsul consilierului local Ciuciulea, Iațcu Vera și al secretarului interimar al Consiliului local Ciuciulea, Vera Boghiu precum că cererea din 24 februarie 2020 depusă de Iurie Grecu este lipsită de motivarea obiectului acesteia, cu acordarea acestuia a unui termen de 5 zile calendaristice 4 pentru înlăturarea neajunsului respectiv, este contrar prevederilor Legii privind accesul la informație nr.982/2000. Subsecvent, instanța de apel a reținut că, acțiunea depusă de Iurie Grecu este îndreptată nemijlocit împotriva consilierului local al sat.Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera Iațcu Vera, secretarului interimar al Consiliului local sat.Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera Boghiu și Consiliului local al sat.
Ciuciulea r-nul Glodeni. Cu trimitere la dispozițiile art.3 și art.20 din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, instanța de apel a notat că, cererea cu privire la accesul la informația oficială a fost adresată unui exponent al puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul Primăriei sat. Ciuciulea, r-nul Glodeni, sub numărul de intrare 38, după care a urmat răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, semnat de consilierul local Iațcu Vera și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și justifice cererea privind accesul la informații (f.d.6-7). Instanța de apel a subliniat că răspunsul nr.117 din 05 martie 2020 a fost semnat de doi exponenți ai autorității publice locale și anume, de consilierul local, Iațcu Vera și secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu.
Cu referire la art.37 alin.(1) și art.39 alin.(1) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, și având în vedere că, răspunsul nr.117 din 05 martie 2020 a fost semnat de doi exponenți ai autorității publice locale și anume, de către consilierul local, Vera Iațcu și secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, precum și pe documentul semnat de acești doi reprezentanți ai autorității publice locale a fost aplicat sigiliul Consiliului sătesc Ciuciulea, Curtea de Apel Bălți a concluzionat că acest răspuns emană de la autoritatea publică - Consiliul local sat. Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a examina cererea lui Iurie Grecu.
Cu trimitere la art.15 alin.(1) și (2), art.16 alin.(1) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație și art.189 alin.(2) din Codul administrativ, instanța de apel a constatat îngrădirea de către Consiliul local al sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni (autoritatea publică locală de la care emană răspunsul nr.117 din 05 martie 2020, exponenții cărora și- au asumat obligația a de a examina cererea nr. 38 din 24.02.2020), dreptului lui Iurie la accesul la informație exprimată prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020, din care considerente s-a dispus anularea actului administrativ de refuz la furnizarea informației lui Grecu Iurie, individualizat prin răspunsul nr.117 din 05 martie 2020. De asemenea, instanța de apel a considerat că, odată ce informația solicitată de Iurie Grecu prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020 este de interes public, prin prisma art.206 alin.(1) din Codul administrativ, autoritatea publică emitentă - Consiliul local al sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni urmează să-i furnizeze lui Grecu Iurie, în volum deplin, informația solicitată prin cererea respectivă.
În același timp, odată ce s-a constatat că răspunsul nr.117 din 05 martie 2020 semnat de consilierul local, Iațcu Vera și secretarul interimar al Consiliului local sat.Ciuciulea r- nul Glodeni, Vera Boghiu, reprezintă un refuz în furnizarea informației oficiale solicitate de Grecu Iurie, a cărei justificare nu este necesară, precum și nu trebuie indicată motivarea acesteia, care nu este de accesibilitate limitată, cu caracter personal sau 5 exceptată de la protecția Legii privind accesul la informație, dar una oficială de interes public, Curtea de Apel Bălți a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de acces la informație, cu dispunerea anularii actului administrativ care a îmbrăcat forma unui refuz la furnizarea informației, cu obligarea Consiliului local sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni să furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea nr.38 din 24 februarie 2020. Totodată, instanța de apel a accentuat că o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a acestei autorități.
Or, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o poate deține doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia. Cu trimitere la art.5 alin.(1) din Legea cu privire la accesul la informație cu prevederile și art.44 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de apel a conchis că, consilierul local al sat. Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al consiliului local, Vera Boghiu, în particular, nu constituie autorități publice, respectiv față de acestea nu poate fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ. Reieșind din cele enunțate, instanța de apel a considerat oportun de a declara inadmisibilă acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al sat.
Ciuciulea r-nul Glodeni, Vera Iațcu și secretarul interimar al consiliului local, Vera Boghiu. Cu referire la pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral pentru încălcarea liberului acces la informația de interes public, instanța de apel a considerat-o parțial întemeiată. Cu trimitere la art.24 din Legea privind accesul la informație, art.1998 alin.(1), art.2006 alin.(1) și (2), art.2036 alin.(1), (2) și (4), art.2037 alin.(1)-(3) din Codul civil, instanța de apel a reținut că potrivit legislației pertinente rolul compensației prejudiciului moral nu este unul punitiv sau vindicativ, urmând ca compensația atribuită să acorde suficientă compensare suferințelor suportate de reclamant, fără a depăși această limită în vederea preîntâmpinării unei îmbogățiri fără justă cauză a reclamantului, determinant fiind și faptul că însăși constatarea încălcării dreptului ar putea fi apreciată ca fiind o compensație a suferințelor suportate.
Instanța de apel a conchis că, având în vedere că în speță pentru faptul că lui Iurie Grecu i-a fost încălcat dreptul de acces la informația de interes public solicitată prin cererea din 24 februarie 2020 i-au fost cauzate suferințe de ordin moral, respectiv, autoritatea emitentă - Consiliul local sat.Ciuciulea, r-ul Glodeni urmează să compenseze lui Grecu Iurie prejudiciul moral, însă nu în mărimea sumei solicitate de reclamant (3000 de lei), dar în sumă de 100 de lei, care este ca cuantum necesară, reală și rezonabilă, care nu constituie o îmbogățire fără justă cauză. La 16 februarie 2022, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în partea prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei decizii noi.
În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept 6 material, în special art.34 din Constituția Republicii Moldova, art.19 alin.(3), art.1998 alin.(1) și art.2037 din Codul civil. Consideră că partea la proces nu a fost auzită de către instanța de apel, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO. De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun răspuns clar și explicit la argumentele sale în partea ce se referă la pretenția privind repararea prejudiciului moral, fiind încălcat în așa mod accesul liber al justiție.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 ianuarie 2022, în ședință publică.
Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată lui Iurie Grecu la 09 februarie 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d. 183) . Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 21 martie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.189). În condițiile enunțate, recursul (preventiv și motivat) din 16 februarie 2022 a fost depus în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.
La 10 mai 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului local Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Iațcu, secretarului interimar al Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni copia recursului (preventiv și motivat) depus de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, notificată ultimilor la 17 mai 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.194, 201-203). La 17 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, consilierul local al sat. Ciuciulea, Vera Iațcu, a depus referință, solicitând declararea ca fiind inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Iurie Grecu, deoarece temeiurile recursului nu denotă încălcarea normelor de drept material și procedural.
Alte referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și obiecțiile din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din 7 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut 8 cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.