3ra-300/22 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral.

3ra-300/22 — ingradirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-300/22

2-20037356-01-3ra-05042022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud.: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc,

secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu și

Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la îngrădirea accesului la informație

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul depus de Iurie Grecu, casată integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, și emisă o decizie nouă,

c o n s t a t ă:

La 16 martie 2020, Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Oxana Marc, secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni cu privire la

îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 martie 2020 s-a adresat

consilierului local satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc, cu cerere înregistrată sub

nr.47, solicitând să fie informat despre transparență procesului decizional a informațiilor

de interes public și anume, câți bani publici din bugetul local au fost cheltuiți pentru

renovarea porțiunii de trotuar de la oficiul poștal al satului Ciuciulea, r-nul Glodeni până

la grădinița nr.1 din sat. Concomitent, a solicitat ca informația să fie oferită în scris,

expediată la domiciliul său.

Prin răspunsul nr.191 din 11 martie 2020, semnat de consilierul local Oxana Marc și

secretarul interimar al Consiliului local, Vera Boghiu, cu trimitere la art.75 alin.(1) lit.d)

și art.76 alin.(2) din Codul administrativ, i s-a comunicat că cererea sa este lipsită de

motivarea obiectului acesteia, acordându-i 5 zile calendaristice pentru înlăturarea acestui

neajuns, în caz contrar aceasta nu va fi examinată.

1

Reclamantul nu este de acord cu răspunsul nr.191 din 11 martie 2020, considerându-

l, formal, declarativ, și contravine legii.

A susținut că potrivit art.6 lit.b) din Legea nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind

transparența în procesul decizional, cetățeni, asociațiile constituite în corespundere cu

legea, alte părți interesate au dreptul să solicite și să obțină informații referitoare la

procesul decizional, inclusiv să primească proiectele de decizii însoțite de materialele

aferente, în condițiile Legii privind accesul la informație.

Totodată, conform art.20 alin.(1) din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul

alesului local, alesul local examinează, în modul stabilit de legislație, petițiile care îi sunt

adresate, ia măsuri pentru soluționarea lor, primește în audiență cetățeni și conducătorii

persoanelor juridice.

Iurie Grecu consideră că reieșind din normele de drept enunțate supra, precum și în

virtutea art.1 alin.(3), art.15, art.34 alin.(1), art.53 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova și art.1398 alin.(1) din Codul civil, consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu, folosind situația de serviciu în detrimentul obligațiunilor ce le

revin potrivit competenței, i-au îngrădit accesul liber la informația solicitată în cererea din

02 martie 2020, prin nesoluționarea acesteia, prin ce i-au cauzat un prejudiciu moral

exprimat prin suferințe sufletești, precum și i-a fost lezată onoarea și demnitatea ca

cetățean al Republicii Moldova, care beneficiază de drepturi și libertăți fundamentale

consacrate în Legea supremă și alte acte normative.

În contextul enunțat, cu trimitere la art.20 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova, art.21 alin.(1) și (3) lit.e), art.23 alin.(1) și (2) din Legea nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație, art.1422 alin.(1) și art. 1423 din Codul civil, art.3, art.9,

art.17, art.18, art.20, art. 39 alin.(1), art.189 alin.(1) și (2), art.211 alin.(1) lit.a), b),d),e),f)

și alin.(2), art.212 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, Iurie Grecu a solicitat admiterea

acțiunii, constatarea nulității răspunsului nr.191 din 11 martie 2020, constatarea

recunoașterii dreptului vătămat – dreptul garantat la accesul la informație de interes

public; sancționarea pârâților în conformitate cu art.24 din Legea nr.982 din 11 mai 2000

privind accesul la informație; încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul

său sumei de 4000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsa ca neîntemeiată acțiunea depusă de Iurie Grecu.

Prima instanță a motivat soluția, constatând asupra caracterului deplin al răspunsului

nr.191 din 11 martie 2020 oferit de către consilierul local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu, la cererea adresată de către petiționar, reieșind din conținutul

solicitării, fiind legal, în termenul stabilit de lege, cu asigurarea restabilirii drepturilor

lezate și recuperarea, în condițiile legii. Astfel, acțiunile consilierului local al satului

Ciuciulea, r-nul Glodeni, Oxana Marc și ale secretarului interimar al Consiliului local

satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Vera Boghiu, sunt în limite legale, fără a leza raporturile

dintre solicitant și organul emitent în procesul de asigurare, și realizare a drepturilor

solicitantului.

2

Nu a fost reținut argumentul reclamantului precum că potrivit art.15 al.(2) din Legea

privind accesul la informație, cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de

funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor, întrucât nu au fost prezentate

probe care atestă calitatea pârâtelor Oxana Marc și Vera Boghiu, ca fiind responsabile de

furnizarea informațiilor, adresarea lui Iurie Grecu fiind înregistrată în registrul de evidență

a corespondenței primăriei respective.

Cât privește pretenția lui Iurie Grecu privind repararea prejudiciului moral în mărime

de 4000 de lei, prima instanță a considerat-o neîntemeiată, deoarece nu s-a stabilit

legătura de cauzalitate dintre faptul nefurnizării informației solicitate și daunelor și

mărimea suferințelor psihice cauzate reclamantului, lipsind justificarea necesității

obținerii de către reclamant unei asemenea informații solicitate și efectul negativ, real nu

doar declarativ, survenit ca rezultat al neobținerii informației solicitate, or, potrivit art.19

alin.(3) din Codul civil, se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral)

suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții.

La 28 octombrie 2020, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,

iar la 11 noiembrie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu

emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de

Iurie Grecu, s-a casat integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă acțiunea

depusă de Iurie Grecu.

La 13 mai 2021, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 16

martie 2021 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

depus de Iurie Grecu, s-a casat decizia din 16 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

La 13 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Iurie Grecu a depus

supliment la cererea de apel, solicitând admiterea apelului, casarea deciziei instanței de

apel și primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie admisă acțiunea

integral, să fie recunoscut nul răspunsul contestat, să fie recunoscut vătămat dreptul său

potrivit art.17 din Codul administrativ și art.34 alin.(1) din Constituție, cu obligarea

pârâților să-i furnizeze informația de interes public solicitată în cererea din 02 martie 2020

și încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul său sumei de 3000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia din 13 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de

Iurie Grecu. A fost casată integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă, prin care a fost declarată inadmisibilă

acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva consilierului local al satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Oxana Marc și secretarului interimar al Consiliului local satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni, Vera Boghiu cu privire la constatarea nulității răspunsului cu nr.191 din 11

martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la informație,

3

sancționarea pârâților potrivit art.24 din Legea privind accesul la informație, repararea în

mod solidar a prejudiciului moral. A fost admisă acțiunea depusă de Iurie Grecu

împotriva Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni privind constatarea nulității

răspunsului nr.191 din 11 martie 2020, constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat

la informație, sancționarea pârâtului potrivit art.24 din Legea privind accesul la

informație, repararea prejudiciului moral. S-a constatat îngrădirea dreptului lui Iurie

Grecu la accesul la informație de către Consiliul satului Ciuciulea, r-nul Glodeni exprimat

prin nefurnizarea informației solicitate prin cererea nr.47 din 02 martie 2020. A fost

anulat răspunsul nr. 191 din 11 martie 2020. S-a obligat Consiliul satului Ciuciulea, r-nul

Glodeni să furnizeze lui Iurie Grecu informația solicitată prin cererea nr.47 din 02 martie

Iurie Grecu suma de 100 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți a motivat

decizia prin faptul că, deși prima instanță a constatat că Iurie Grecu a solicitat o

informație de interes public și anume, câți lei din bugetul local al Primăriei satului

Ciuciulea, raionul Glodeni s-au cheltuit pentru renovarea porțiunii de trotuar de la oficiul

poștal sat. Ciuciulea până la grădinița nr.1 din sat, aplicabilă prezentului caz fiind Legea

privind accesul la informație nr.982 din 11 mai 2000, totuși a confundat dreptul

cetățeanului la acces la informație, cu dreptul cetățeanului la petiționare stabilit în Legea

nr.982 din 11 mai 2000, care este reglementat de Codul administrativ, în acest sens a

condiționat greșit aplicarea prevederilor art.76 alin.(2) și art.75 din Codul administrativ,

cât și faptul că Iurie Grecu urma să prezinte cererea cu motivarea obiectului.

În această ordine de idei, cererea lui Iurie Grecu înregistrată cu nr.47 din 02 martie

2020, nu poate fi calificată ca petiție și nu poate fi sancționată conform prevederilor art.76

din Codul administrativ, întrucât în esența este o cerere de acces la informații oficiale de

interes public.

Instanța de apel a considerat relevante pentru judecarea cauzei prevederile art.4 din

Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, care reglementează

principiile politicii statului în domeniul accesului la informațiile oficiale, oricine, în

condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute

informațiile oficiale.

Totodată, cu trimitere la art.5 alin.(1) și (2) lit.a), art.6, art.10, art.11 alin.(1) pct.2-4

Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, art.34 alin.(1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova, precum și potrivit Hotărârii nr.19 din 22 iunie 2015 a

Curții Constituționale pentru interpretarea art.34 alin.(3) din Constituție (accesul la

informație), instanța de apel a conchis că din analiza prevederilor enunțate rezultă că

solicitantul Iurie Grecu este degrevat de obligația de a-și justifica interesul pentru care

solicită informația.

Mai mult, informația de interes public este acea informație care privește activitățile

sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice indiferent de

suportul, forma sau de modul de exprimare a informației. Orice informații care se referă

la, sau rezultă din activitățile unei instituții sau autorități publice, ori ale unei regii

autonome care utilizează bani publici în sensul Legii, constituie informație oficială, care

urmează a fi furnizată solicitanților.

4

Instanța de apel a subliniat că Iurie Grecu în cererea de acces la informație expres

solicită furnizarea informației la domiciliu, indicând în antetul cererii suficiente date

pentru a fi identificat, însă prezentele circumstanțe de fapt au fost omise de instanțele de

judecată.

A remarcat că art.12 din Legea privind accesul la informație, indică expres că

informațiile oficiale vor fi puse la dispoziția solicitanților în baza unei cereri scrise sau

verbale. Iar, în ceea ce ține de cererea scrisă, aceeași dispoziție prevede că cererea scrisă

trebuie să conțină detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației

solicitate (a unei părți sau unor părți ale acesteia), modalitatea acceptabilă de primire a

informației solicitate, date de identificare ale solicitantului.

Cu trimitere la art.12 alin.(2), art.13 alin.(1) și art.15 alin.(2) din Legea nr.982/2000,

instanța de apel a considerat necesar să explice că scopul normelor date de drept este de a

obliga autoritatea competentă să satisfacă cererea solicitantului întocmai, cu oferirea

completă a tuturor informațiilor solicitate și nu doar parțial, cu respectarea modului

solicitat.

La caz, Iurie Grecu a respectat condițiile prevăzute la art.12 alin.(2) din Legea

nr.982/2000 în ceea ce ține de cerere, respectiv autoritatea competentă avea obligația de a

pune la dispoziția solicitantului informația în forma pretinsă.

Sub acest aspect, instanța de apel a conchis că pretenția lui Iurie Grecu privind

constatarea faptului încălcării dreptului la informații oficiale, prematur a fost respinsă de

către prima instanță. Or, în termenul prevăzut de lege nu a fost furnizată informația

solicitată de către Iurie Grecu.

Cu trimitere la prevederile art.189 alin.(2) din Codul administrativ, art.3 și art.20 din

Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, instanța de apel a

precizat că, cererea cu privire la acces la informație a fost adresată unui exponent al

puterii locale, motiv pentru care cererea lui Iurie Grecu a fost înregistrată în Registrul

Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, fiindu-i atribuit număr de intrare 47, la care a urmat

răspunsul nr.191 din 11 martie 2020, semnat de consilierul local Oxana Marc și secretarul

interimar al Consiliului local Vera Boghiu, prin care i s-a solicitat lui Iurie Grecu să-și

justifice cererea privind accesul la informații.

A concluzionat instanța de apel că răspunsul nr.191 din 11 martie 2020, a fost

semnat de doi exponenți ai autorității publice locale și anume, de consilierul local Oxana

Marc și secretarul interimar al Consiliului local Vera Boghiu.

Cu referire la art.37 alin.(1) și art.39 alin.(1) din Legea nr.436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, instanța de apel a menționat că dat fiind faptul

că răspunsul nr.191 din 11 martie 2020, este semnat de doi exponenți ai autorității publice

locale și anume de consilierul local Oxana Marc și secretarul interimar al Consiliului local

Vera Boghiu, se poate concluziona că acest răspuns este emanat de la o autoritatea

publică, la caz, Consiliul local al satului Ciuciulea, care și-a asumat obligația de a

examina cererea lui Iurie Grecu.

Din cele relatate, instanța de apel a constatat îngrădirea de către Consiliul local sat.

Ciuciulea, r-ul Glodeni (autoritatea publică locală care a eliberat răspunsul nr.191 din 11

martie 2020, prin exponenții săi care și-au asumat obligația a de a examina cererea nr.47

din 02 martie 2020), a accesului la informație lui Iurie Grecu, exprimată prin refuzul

5

furnizării informației solicitate prin cererea nr.47 din 02 martie 2020, cu dispunerea

anulării actul administrativ de refuz în furnizarea informației solicitate de Grecu Iurie,

exprimat prin răspunsul nr.191 din 11 martie 2020.

Instanța de apel a considerat că odată ce informația solicitată de reclamant este de

interes public, și reieșind din dispozițiile art.206 alin.(1) din Codul administrativ, în

condițiile în care Grecu Iurie urmărește scopul obținerii informației oficiale, Consiliul

local al sat. Ciuciulea, r-ul Glodeni (autoritatea publică locală de la care emană răspunsul

nr.191 din 11 martie 2020, exponenții cărora și-au asumat obligația de a examina cererea

nr.47 din 02 martie 2020), urmează să-i furnizeze lui Grecu Iurie, în volum deplin

informația solicitată prin cererea nr.47 din 02 martie 2020.

Totodată, cu trimitere la art.15 alin.(1) – (2) din Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000

privind accesul la informație, instanța de apel a notat că, pornind de la prevederile care

stipulează că cererile scrise cu privire la accesul la informație vor fi înregistrate în

conformitate cu legislația cu privire la registre și petiționare. Cererile respective vor fi

examinate și satisfăcute de funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor,

prin prisma prevederilor art.189 alin.(2) din Codul administrativ, care indică că, o acțiune

în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a

soluționat în termen legal o cerere. Or, anume pe acest motiv a fost înaintată prezenta

acțiune în instanța de judecată.

Din cele descrise, instanța de apel a constatat că consilierul local al sat. Ciuciulea r-

ul Glodeni – Marc Oxana, în particular, nu este subiect al Legii nr.982-XIV din 11 mai

2000 privind accesul la informație, odată ce o acțiune în contencios administrativ poate fi

îndreptată doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă

a acestei autorități.

Respectiv, într-o acțiune în contencios administrativ, calitatea de pârât o poate deține

doar autoritatea publică, sau o autoritate asimilată acesteia.

Acest deziderat rezultă din prevederile art.5 alin.(1) al Legii cu privire la accesul la

informație, coroborate cu prevederile art.44 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit

cărora participanții la procedura administrativă sânt: autoritatea publică, iar, furnizori de

informații oficiale sânt autoritățile publice (centrale și locale).

La caz, instanța de apel a conchis că consilierul local al sat. Ciuciulea r-nul Glodeni

– Marc Oxana, în particular, nu este autoritate publică, respectiv față de aceasta nu poate

fi înaintată prezenta acțiune în contencios administrativ. La rândul său, nici secretarul

interimar al Consiliului local sat. Ciuciulea r-nul Glodeni – Vera Boghiu, în particular, nu

întrunește calitatea de autoritate publică, respectiv, de furnizor de informație oficială.

Astfel, odată ce Grecu Iurie a înaintat acțiunea în contencios administrativ împotriva

consilierului local al sat. Ciuciulea și împotriva secretarului interimar al Consiliului local

sat. Ciuciulea, pretinzând asupra obligării autorității la emiterea actului administrativ/la

eliberarea informației oficiale, instanța de apel a conchis asupra declarării drept

inadmisibilă a acțiunii înaintate de Grecu Iurie în raport cu consilierul local al sat.

Ciuciulea r-nul Glodeni – Marc Oxana și secretarul interimar al Consiliului local sat.

Ciuciulea r-nul Glodeni – Vera Boghiu.

În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că răspunsul eliberat de

Consiliul local Ciuciulea r-ul Glodeni nr.191 din 11 martie 2020 se constată a fi un refuz

6

la furnizarea informației solicitată de Iurie Grecu, odată ce justificarea solicitării

informației nu trebuie nici indicată și nici motivată, precum și nu este de accesibilitate

limitată, cu caracter personal sau exceptată de la protecția Legii privind accesul la

informație, ci una oficială de interes public, fapt ce a determinat instanța de apel să

constate încălcarea dreptului lui Iurie Grecu de acces la informație, să anuleze actul

administrativ care a îmbrăcat forma unui refuz la furnizarea informației și să oblige

Consiliul local Ciuciulea să-i furnizeze lui Grecu Iurie informația solicitată prin cererea

din 02 martie 2020, înregistrată sub nr.47.

Instanța de apel a considerat întemeiată și pretenția lui Iurie Grecu privind repararea

prejudiciului moral pentru încălcarea liberului acces la informația de interes public.

Cu trimitere la prevederile art.24 din Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind

accesul la informație, art.1998 alin.(1), art.2006 alin.(1) și (2), art. 2036 alin.(1), (2) și (4)

și art.2037 din Codul civil, instanța de apel a subliniat că potrivit legislației pertinente

rolul compensației prejudiciului moral nu este unul punitiv sau vindicativ, urmând ca

compensația atribuită să acorde suficientă compensare suferințelor suportate de reclamant,

fără a depăși această limită în vederea preîntâmpinării unei îmbogățiri fără justă cauză a

reclamantului, determinant fiind și faptul că însăși constatarea încălcării dreptului ar putea

fi apreciată ca fiind o compensație a suferințelor suportate (cauza Amihalachioaie contra

Moldovei).

Instanța de apel a concluzionat că având în vedere că, lui Iurie Grecu i s-a încălcat

dreptul de acces la informația de interes public, cauzându-i suferințe de ordin moral,

respectiv, autoritatea administrației publice locale, care urma să soluționeze cererea

reclamantului și care trebuia să-i expedieze informația solicitată, este pasibilă răspunderii

patrimoniale, Consiliul local Ciuciulea, r-ul Glodeni urmează să compenseze lui Grecu

Iurie prejudiciul moral, estimat de instanța în sumă de 100 de lei, care ca mărime este

echitabilă, suficientă și rezonabilă să compenseze suferințele suportate de către ultimul

Grecu Iurie, fără a constitui o îmbogățire fără justă cauză.

La 16 februarie 2022, Iurie Grecu a depus recurs, împreună cu motivarea, împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 13

ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în partea prejudiciului moral, cu emiterea în această

parte a unei decizii noi.

În susținerea recursului Iurie Grecu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță,

apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de

instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material, în special art.34 din Constituția Republicii Moldova, art.19 alin.(3), art.1998

alin.(1) și art.2037 din Codul civil.

Consideră că partea la proces nu a fost auzită de către instanța de apel, fiind încălcat

dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 CEDO.

De fapt, instanța de apel nu a motivat decizia contestată, neoferindu-i niciun răspuns

clar și explicit la argumentele sale în partea ce se referă la pretenția privind repararea

prejudiciului moral, fiind încălcat în așa mod accesul liber al justiție.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

7

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 ianuarie 2022, în ședință

publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată lui Iurie Grecu la 21 ianuarie 2022, fapt ce rezultă prin avizul poștal de recepție

anexat la actele cauzei (f.d. 183) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 14 martie 2022 lui Iurie Grecu i-a fost

notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal

de recepție anexat la actele cauzei (f.d.189).

În condițiile enunțate, recursul (preventiv și motivat) din 16 februarie 2022 a fost

depus în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.

La 07 aprilie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa consilierului local Ciuciulea, r-nul Glodeni,

Oxana Marc, secretarului interimar al Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni și

Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni copia recursului (preventiv și motivat) depus

de Iurie Grecu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, notificată

ultimilor la 19 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere și avizele

poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.193-196), însă intimații nu și-au

valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

8

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a

mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Iurie Grecu.

9

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

10