2ra-1036/22 — desfacerea casatoriei, determinarea docmiliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1036/2022

2-19052795-01-2ra-01082022

Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (N. Doroftei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petrașcu Alexandru,

reprezentat de avocatul Căpățînă Ion,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petrașcu

Alexandru împotriva Olesei Petrașcu cu privire la desfacerea căsătoriei și,

cererea reconvențională depusă de Petrașcu Olesea împotriva lui Petrașcu

Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și încasarea

pensiei pentru întreținerea copiilor minori,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 03 iulie 2019, Petrașcu Alexandru a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Olesei Petrașcu privind desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, a înregistrat căsătoria cu pârâta, Petrașcu

Olesea la data de 29 iunie 2010, la Primăria sat. Malcoci, trecută în registrul actelor

de stare civilă cu nr. 9. Din căsătorie s-au născut doi copii minori, Xxxx, născută la

xxxx și xxxx, născut la xxxx.

Reclamantul a menționat că nu locuiește împreună cu pârâta mai mult de șase

luni, păstrarea familiei în continuare fiind imposibilă. Litigii patrimoniale și referitor

la stabilirea domiciliului copiilor minori nu au, iar acordarea termenului de împăcare

fiind inutil.

A relatat reclamantul că pîrîta refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă sau

notar pentru desfacerea căsătoriei, din care motive este nevoit să adreseze în instanța

de judecată cu prezenta cerere.

La 08 noiembrie 2019, Petrașcu Olesea a depus cerere reconvențională

împotriva lui Petrașcu Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecție a Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

1

În motivarea acțiunii reconvenționale indică că s-au căsătorit cu pîrîtul în anul

2010, iar din căsătorie s-au născut doi copii, fiica Xxxx, născută la xxxx, și fiul

xxxx, născut la xxxx.

A relatat că pîrîtul avea un comportament inadmisibil în familie, iar motivul

depunerii cererii în judecată nu este de răzbunare pentru faptul că a abandonat

familia și a dorit să-și refacă viață alături de altă femeie, însă consideră că este în

interesele copiilor să fie stabilit domiciliul împreună cu mama, așa cum există un

atașament deosebit al copiilor față de ea.

A opinat că, nu este de acord cu desfacerea căsătoriei și destrămarea familiei în

care ambii consideră că au pus mult suflet, însă în același timp înțelege că instanța

nu poate obliga o parte din dosar să locuiască cu soțul contrar voinței sale, însă

dânsa este pentru păstrarea familiei în continuare și nu pentru destrămarea acesteia.

Reclamanta a menționat că dispune de spațiu locativ unde copiii vor putea să se

dezvolte și să locuiască într-o ambianță plăcută, are un serviciu cu care este sigură

că va putea asigura copiii cu cele necesare, hrană, îmbrăcăminte și medicamente etc.

A solicitat reclamanta, Petrașcu Olesea, stabilirea domiciliului copiilor minori

Xxxx, născută la xxxx și xxxx, născut la xxxx, cu mama, încasarea de la Petrașcu

Alexandru a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă a cîte 2000 de

lei lunar pentru fiecare copil, în total suma de 4 000 de lei, începând cu data

depunerii cererii de chemare în judecată și pînă la atingerea majoratului de către

copii.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Petrașcu Alexandru împotriva

Olesei Petrașcu privind desfacerea căsătoriei.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Petrașcu Alexandru și Petrașcu (Trestian)

Olesea, înregistrată de Primăria Malcoci, raionul Ialoveni la data de 29 iunie 2010,

actul de căsătorie nr. 9.

S-a încasat de la Petrașcu Alexandru pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și

eliberarea certificatului de divorț, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de

1000% din unitatea convențională stabilită, ceea ce constituie 200 de lei, scutind-o

pe Petrașcu Olesea de la plata taxei de stat.

S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Petrașcu Olesea împotriva

lui Petrașcu Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție

a Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori, Xxxx și xxxx, cu mama, Petrașcu

Olesea.

S-a încasat de la Petrașcu Alexandru în beneficiul Olesei Petrașcu, pensia de

întreținere a copiilor minori Xxxx și xxxx, în sumă de 1250 de lei lunar, pentru

fiecare copil, începând cu 11 noiembrie 2019 și până la atingerea majoratului de

către copii.

S-a încasat de la Petrașcu Alexandru în beneficiul statului, taxa de stat în sumă

de 900 de lei.

La 26 noiembrie 2021, Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă

Ion, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de

fond, în partea stabilirii cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor

2

minori și în partea încasării taxei de stat în sumă de 900 de lei, cu remiterea cauzei

la rejudecare.

Prin decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion și s-a

menținut hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că datele statistice descriu

minimul de existență pentru un copil în vârstă de 7-17 ani or, esența creșterii și

îngrijirii unui copil în opinia instanței nu poate fi limitată doar la minimul de

existență. Astfel, nu poate fi admisă încasarea unei pensii de întreținere într-un

cuantum evident diminuat în raport cu minimumul de existență. Stabilirea unei

pensii în mărimea pretinsă de apelant de 840 de lei lunar pentru creșterea unui copil

este inechitabilă și în raport cu intimata Petrașcu Olesea, căreia efectiv îi revine

sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere atît materială, cît și morală a

copiilor.

A notat că, fiind stabilit locul de trai a copiilor minori cu mama, în mod

evident, aceasta contribuie la creșterea, educația și întreținerea copiilor, atât în plan

material, cât și psihologic, moral și emoțional, având sarcini suplimentare precum

îngrijirea zilnică și igiena copiilor, procurarea produselor alimentare și prepararea

hranei, activități educative, respectiv achitarea pensiei de întreținere a copiilor

minori în cuantumul stabilit de prima instanță, nu încalcă careva drepturi ale

apelantului-pârât.

A mai reținut Curtea de Apel Chișinău că indiferent de situația în care se află

părinții, aceștia au obligația de a întreprinde toate măsurile în vedere asigurării

întreținerii copiilor săi, iar materialele prezentei cauzei nu denotă la etapa actuală

existenta temeiurilor pentru micșorarea pensiei de întreținere. Or, această decizie

urmează a fi luată strict în interesele copiilor minori și ținând cont primordial de

interesul superior al copiilor, care necesită o creștere și dezvoltare fizică,

intelectuală, spirituală și socială corespunzătoare, precum și de necesitățile și

cheltuielile suportate pentru creșterea și educarea acestuia.

La 13 iulie 2022, Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 06 aprilie 2022 prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de

fond, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că au fost încălcate esențial normele dreptului

material și procedural, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o

lege care nu trebuia să fie aplicată.

A mai indicat recurentul că în cadrul examinării cauzei nu au fost stabilite

motive pentru a fi micșorată sau majorată pensiei alimentară stabilită de lege, adică

1/3 - pentru 2 copii din salariul și/sau din alte venituri ale părinților.

A invocat că este încadrat în muncă, este șofer de ambulanță de la 15 martie

2021, venitul lunar constituind 5040 de lei. Consideră că instanța de fond la

stabilirea modului de achitare a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, urmă să

aplice prevederile art. 75 alin. (1) din Codul familiei.

La 01 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de către Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul

Căpățînă Ion, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 137).

3

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 06

aprilie 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 28

iunie 2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 130).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Petrașcu Alexandru, reprezentat de

avocatul Căpățînă Ion, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 13 iulie

2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

4

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Petrașcu

Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Petrașcu Alexandru,

reprezentat de avocatul Căpățînă Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

5