2ra-1036/22 — desfacerea casatoriei, determinarea docmiliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1036/2022 2-19052795-01-2ra-01082022 Prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (N. Doroftei) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Petrașcu Alexandru împotriva Olesei Petrașcu cu privire la desfacerea căsătoriei și, cererea reconvențională depusă de Petrașcu Olesea împotriva lui Petrașcu Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 03 iulie 2019, Petrașcu Alexandru a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Olesei Petrașcu privind desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, a înregistrat căsătoria cu pârâta, Petrașcu Olesea la data de 29 iunie 2010, la Primăria sat. Malcoci, trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr. 9. Din căsătorie s-au născut doi copii minori, Xxxx, născută la xxxx și xxxx, născut la xxxx. Reclamantul a menționat că nu locuiește împreună cu pârâta mai mult de șase luni, păstrarea familiei în continuare fiind imposibilă. Litigii patrimoniale și referitor la stabilirea domiciliului copiilor minori nu au, iar acordarea termenului de împăcare fiind inutil. A relatat reclamantul că pîrîta refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă sau notar pentru desfacerea căsătoriei, din care motive este nevoit să adreseze în instanța de judecată cu prezenta cerere.

La 08 noiembrie 2019, Petrașcu Olesea a depus cerere reconvențională împotriva lui Petrașcu Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori. 1 În motivarea acțiunii reconvenționale indică că s-au căsătorit cu pîrîtul în anul 2010, iar din căsătorie s-au născut doi copii, fiica Xxxx, născută la xxxx, și fiul xxxx, născut la xxxx. A relatat că pîrîtul avea un comportament inadmisibil în familie, iar motivul depunerii cererii în judecată nu este de răzbunare pentru faptul că a abandonat familia și a dorit să-și refacă viață alături de altă femeie, însă consideră că este în interesele copiilor să fie stabilit domiciliul împreună cu mama, așa cum există un atașament deosebit al copiilor față de ea.

A opinat că, nu este de acord cu desfacerea căsătoriei și destrămarea familiei în care ambii consideră că au pus mult suflet, însă în același timp înțelege că instanța nu poate obliga o parte din dosar să locuiască cu soțul contrar voinței sale, însă dânsa este pentru păstrarea familiei în continuare și nu pentru destrămarea acesteia.

Reclamanta a menționat că dispune de spațiu locativ unde copiii vor putea să se dezvolte și să locuiască într-o ambianță plăcută, are un serviciu cu care este sigură că va putea asigura copiii cu cele necesare, hrană, îmbrăcăminte și medicamente etc. A solicitat reclamanta, Petrașcu Olesea, stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxx, născută la xxxx și xxxx, născut la xxxx, cu mama, încasarea de la Petrașcu Alexandru a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă a cîte 2000 de lei lunar pentru fiecare copil, în total suma de 4 000 de lei, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și pînă la atingerea majoratului de către copii. Prin hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Petrașcu Alexandru împotriva Olesei Petrașcu privind desfacerea căsătoriei.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Petrașcu Alexandru și Petrașcu (Trestian) Olesea, înregistrată de Primăria Malcoci, raionul Ialoveni la data de 29 iunie 2010, actul de căsătorie nr. 9. S-a încasat de la Petrașcu Alexandru pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț, în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 1000% din unitatea convențională stabilită, ceea ce constituie 200 de lei, scutind-o pe Petrașcu Olesea de la plata taxei de stat. S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Petrașcu Olesea împotriva lui Petrașcu Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori, Xxxx și xxxx, cu mama, Petrașcu Olesea. S-a încasat de la Petrașcu Alexandru în beneficiul Olesei Petrașcu, pensia de întreținere a copiilor minori Xxxx și xxxx, în sumă de 1250 de lei lunar, pentru fiecare copil, începând cu 11 noiembrie 2019 și până la atingerea majoratului de către copii. S-a încasat de la Petrașcu Alexandru în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 900 de lei. La 26 noiembrie 2021, Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond, în partea stabilirii cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor 2 minori și în partea încasării taxei de stat în sumă de 900 de lei, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că datele statistice descriu minimul de existență pentru un copil în vârstă de 7-17 ani or, esența creșterii și îngrijirii unui copil în opinia instanței nu poate fi limitată doar la minimul de existență. Astfel, nu poate fi admisă încasarea unei pensii de întreținere într-un cuantum evident diminuat în raport cu minimumul de existență. Stabilirea unei pensii în mărimea pretinsă de apelant de 840 de lei lunar pentru creșterea unui copil este inechitabilă și în raport cu intimata Petrașcu Olesea, căreia efectiv îi revine sarcina de îngrijire, educare, creștere și susținere atît materială, cît și morală a copiilor.

A notat că, fiind stabilit locul de trai a copiilor minori cu mama, în mod evident, aceasta contribuie la creșterea, educația și întreținerea copiilor, atât în plan material, cât și psihologic, moral și emoțional, având sarcini suplimentare precum îngrijirea zilnică și igiena copiilor, procurarea produselor alimentare și prepararea hranei, activități educative, respectiv achitarea pensiei de întreținere a copiilor minori în cuantumul stabilit de prima instanță, nu încalcă careva drepturi ale apelantului-pârât. A mai reținut Curtea de Apel Chișinău că indiferent de situația în care se află părinții, aceștia au obligația de a întreprinde toate măsurile în vedere asigurării întreținerii copiilor săi, iar materialele prezentei cauzei nu denotă la etapa actuală existenta temeiurilor pentru micșorarea pensiei de întreținere.

Or, această decizie urmează a fi luată strict în interesele copiilor minori și ținând cont primordial de interesul superior al copiilor, care necesită o creștere și dezvoltare fizică, intelectuală, spirituală și socială corespunzătoare, precum și de necesitățile și cheltuielile suportate pentru creșterea și educarea acestuia. La 13 iulie 2022, Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 06 aprilie 2022 prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a invocat că au fost încălcate esențial normele dreptului material și procedural, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A mai indicat recurentul că în cadrul examinării cauzei nu au fost stabilite motive pentru a fi micșorată sau majorată pensiei alimentară stabilită de lege, adică 1/3 - pentru 2 copii din salariul și/sau din alte venituri ale părinților. A invocat că este încadrat în muncă, este șofer de ambulanță de la 15 martie 2021, venitul lunar constituind 5040 de lei. Consideră că instanța de fond la stabilirea modului de achitare a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, urmă să aplice prevederile art. 75 alin. (1) din Codul familiei. La 01 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs depusă de către Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

137). 3 Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 06 aprilie 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces la data de 28 iunie 2022, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 130). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Astfel, instanța de recurs constată că Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 13 iulie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. 4 Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Petrașcu Alexandru, reprezentat de avocatul Căpățînă Ion.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Galina Stratulat Victor Burduh 5