3ra-684/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-684/22 2-21041364-01-3ra-07072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru) D E C I Z I E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Ceban împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 17 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Viorel Ceban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de constatare nr. 31/18 din 11 februarie 2021 (f.d.

2- 4). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul Viorel Ceban a indicat că, începând cu 19 februarie 2019 deține funcția de vice-director medical interimar în cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, iar în perioada 09 martie 2020- 04 iunie 2020 a exercitat interimatul funcției de director al instituției medicale nominalizate, în baza dispoziției fondatorului instituției, pe motivul absenței directorului statutar.

Reclamantul a specificat că, în perioada 09 martie 2020 - 04 iunie 2020, inclusă în perioada stării de urgență, declarată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020, exercitând funcția de director interimar al 1 Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru” a emis mai multe acte în privința salariaților instituției, în partea ce vizează organizarea rapidă a activității personalului medical în echipe-gărzi calificate, antrenate în acordarea asistenței medicale pacienților diagnosticați cu COVID-19, implicit punerea în realizare a măsurilor financiare de stimulare a personalului medical implicat la lucrările echipelor specializate doar în tratamentul supravegheat al pacienților internați și controlul infecției COVID-19 în cadrul Instituției Medico- Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”.

Reclamantul a invocat că la 01 septembrie 2020, inspectorul de integritate din cadrul Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, prin procesul-verbal nr.455817 a demarat verificarea tematică pe fondul emiterii de către Viorel Ceban a unor ordine privind organizarea, salarizarea și stimularea muncii personalului medical antrenat în tratamentul infecției COVID-19 care vizau drepturile salariatului Olga Ceban, soția reclamantului, angajată în calitate de medic- imagist, cu calificare de medic radiolog.

Reclamantul Viorel Ceban a notat că prin Actul de constatare nr.31/18 din 11 februarie 2021 s-a stabilit ca fiind emise de către reclamant cu încălcarea cadrului legal privind conflictele de interese, următoarele ordine/dispoziții, după cum urmează: nr. 90 din 06 aprilie 2020, emis întru executarea ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr.322 din 27 martie 2020 privind organizarea activității personalului medical antrenat în tratamentul COVID-19 prin gărzi (inclusiv de rezervă) conform unor grafice speciale, nr. 135 din 11 mai 2020, emis întru organizarea instruirii personalului medical în contextul prevenirii și controlul infecției COVID-19 precum și a motivării financiare, prin care s-a stabilit lista nominativă a personalului medical antrenat în tratamentul COVID-19 și nr.157 din 29 mai 2020 privind acordarea premiilor personalului medical, inclusiv personalului implicat în tratamentul COVID-19.

Reclamantul Viorel Ceban a invocat că Actul de constatare nr.31/18 din 11 februarie 2021 este unul ilegal pe motiv de neobiectivitate și este emis contrar principiului legalității. Astfel, inspectorul de integritate eronat a apreciat existența conflictului de interese la emiterea ordinelor nominalizate supra, care vizau implicit drepturile și responsabilitățile soției reclamantului, or, acesta nu a analizat în detaliu și în ansamblu circumstanțele cauzei.

Reclamantul a menționat că a fost responsabil de asigurarea organizării în instituție a asistenței medicale de tratament a pacienților cu COVID-19, și ținând cont de factorul psihologic, de necesitatea suplinirii medicilor absenți pe motivul aflării acestora în carantină, autoizolare, infectare cu COVID-19, necesitatea reacționării prompte privitor la asigurarea suplinirii gărzilor din contul rezervelor de personal medical, Viorel Ceban a emis ordinul nr. 90 din 06 aprilie 2020 prin care în contingentul de personal antrenat în tratarea infecției COVID-19 a fost inclus și medicul radiolog, Olga Ceban, din motiv că la acel moment instituția medicală nu dispunea de alt personal specializat în imagistică radiologică.

Reclamantul a notat că inspectorul de integritate a admis concluzii pripite formate pe prejudecăți. Astfel, inspectorul de integritate a concluzionat că Olga Ceban a primit un premiu preferențial cu prilejul Zilei lucrătorului medical și al farmacistului, cu 2400 de lei mai mult decât colegii săi din secția imagistică, aflați 2 în aceeași poziție, deși Olga Ceban la acel momentul și ulterior era unicul medic imagist cu calificare de medic-radiolog în cadrul instituției medicale.

Prin urmare, funcția de medic-imagist-radiolog implicat în tratarea COVID-19, nu este egală cu funcția de medic-imagist de o altă specializare, neimplicat în tratamentul COVID- 19. Reclamantul a invocat că inspectorul de integritate a omis de a releva actele, care au precedat emiterea ordinelor, care au constituit obiect al controlului conflictului de interese, or, din aceste acte anterioare rezultă că reclamantul deținând funcția de director interimar doar omologa administrativ deciziile organelor colegiale ale instituției spitalicești și a comisiei de tarificare. În final, reclamantul Viorel Ceban a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și anularea Actului de constatare nr.31/18 din 11 februarie 2021. Prin încheierea din 22 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost atras în calitate de terț Centrul Național Anticorupție (f.d.20).

Prin încheierea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins demersul Autorității Naționale de Integritate privind declararea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depuse de Viorel Ceban împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu participarea terțului Centrului Național Anticorupție privind contestarea actului administrativ (f.d. 56-57). Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Viorel Ceban și s-a anulat ca ilegal Actul de constatare nr. 31/18, emis de Autoritatea Națională de Integritate la data de 11 februarie 2021 în privința lui Viorel Ceban (f.d.

60, 68-76). La data de 15 iulie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva hotărârii din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 65). Hotărârea motivată din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Autorității Naționale de Integritate la data de 08 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005908919AS, anexat la materialele cauzei (f.d.79). La data de 20 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Autoritatea Națională de Integritate a depus motivarea apelului (f.d.84). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate. Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.116-131).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, potrivit ordinului nr. 90 din 06 aprilie 2020, emis întru executarea ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr.322 din 27 martie 2020 privind organizarea activității personalului medical antrenat în tratamentul COVID-19 prin gărzi (inclusiv de rezervă) conform unor grafice speciale, Instituția Medico-Sanitară Publică, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, în persoana directorului interimar Viorel Ceban a dispus includerea în ture de 24 ore, a medicilor Secției boli infecțioase: Aurelia 3 Pînzari și Olga Ceban, conform graficului, peste o zi, începând cu data de 29 martie 2020. Instanța de apel a relevat că prin ordinul nr.135 din 11 mai 2020, emis întru organizarea instruirii personalului medical în contextul prevenirii și controlul infecției COVID-19 precum și a motivării financiare, directorul interimar Viorel Ceban a stabilit lista nominativă a personalului medical antrenat în tratamentul COVID-19, inclusiv și medicul radiolog, Olga Ceban.

Iar, conform ordinului nr.157 din 29 mai 2020 privind acordarea premiilor personalului medical, inclusiv personalului implicat în tratamentul COVID-19, Instituția Medico-Sanitară Publică, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, în persoana directorului interimar Viorel Ceban a emis ordinul de acordare a premiului bănesc inclusiv pentru medicul radiolog Olga Ceban.

La 17 august 2020, prin intermediul sistemului electronic de distribuire a sesizărilor, a fost repartizat aleatoriu materialul înregistrat cu nr. C-397/20 din 11 august 2020, din conținutul căruia rezultă că, în perioada 09 martie 2020-04 iunie 2020, în lipsa directorului instituției medico-sanitare publice, Instituția Medico- Sanitară Publică Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, interimatul funcției a fost asigurat de către Viorel Ceban, vice-director medical interimar, care ar fi admis încălcarea regimul juridic al conflictelor de interese, în relațiile juridice de muncă cu angajata Olga Ceban, care este soția acestuia.

Potrivit Actului de constatare nr.31/18 din 11 februarie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a stabilit încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, ex-vice-director interimar al Instituției Medico- Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, manifestată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese apărute, în circumstanțele descrise în prezentul act.

S-a constatat că, în exercitarea atribuțiilor, Viorel Ceban a emis actele specificate la pct. 27, pct. 28 și pct. 30 din prezentul act, cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și astfel, Viorel Ceban a fost decăzut din dreptul de a ocupa funcții publice sau funcții de demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani, de la data rămânerii definitive a actului de constatare, cu înregistrarea mențiunii în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. Instanța de apel a menționat că, la data de 17 iunie 2016 au fost adoptate concomitent Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133 cu privire la declararea averii și intereselor personale.

Instanța de apel a reținut și prevederile art.60 alin.(1), (2) lit. a) și b), alin.(4) – (5) din Codul administrativ, care stabilesc termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată. Reieșind din normele legale menționate supra, instanța de apel a constatat că, Autoritatea Națională de Integritate nu a respectat termenele legale în procedura administrativă, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, la 11 august 2020 a fost înregistrată readresarea sesizării directorului Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul raional Căușeni de la Centrul Național Anticorupție după competență, iar la data de 17 august 2020 a fost repartizată aleatoriu inspectorului de integritate Serghei Pleșca, deși conform art.30 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, aceasta urma a fi repartizată imediat.

4 Instanța de apel a menționat că, inspectorul de integritate a demarat la data de 01 septembrie 2020 procedura de verificare prealabilă a sesizării și a dispus inițierea procedurii de control. Iar, la data de 11 noiembrie 2020, inspectorul de integritate a expediat invitație intimatului Viorel Ceban, recepționată la 20 noiembrie 2020 și la data de 24 noiembrie 2020 intimatul a depus explicații. Doar tocmai la 11 februarie 2021 inspectorul de integritate a emis Actul de constatare nr. 31/18, contestat în prezentul litigiu. Reținând faptele stabilite prin prisma cadrului legal expus supra instanța de apel a conchis că, deși procedura administrativă s-a inițiat încă la 01 septembrie 2020, Actul de constatare a fost întocmit cu încălcarea termenului legal prevăzut la art.37 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și la art.60 din Codul administrativ.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că procedura administrativă efectuată de Autoritatea Națională de Integritate a avut loc cu încălcarea termenelor prevăzuți atât de Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cât și de Codul administrativ. La caz, termenele desfășurării procedurii administrative nu au fost respectate, iar omisiunile date nu sunt imputabile lui Viorel Ceban. De asemenea, instanța de apel a indicat că Autoritatea Națională de Integritate nu și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această încălcare se materializează prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lui în fond.

La data de 27 aprilie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 17 iunie 2022 a prezentat la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Viorel Ceban (f.d. 133, 143-149). În motivarea recursului, recurenta a menționat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată pe motiv că, nu au fost elucidate pe deplin toate temeiurile legale invocate și au fost aplicate eronat normele de drept material care vin în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Recurenta a invocat că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost reținute integral toate argumentele invocate de către Viorel Ceban în cererea de chemare în judecată și menționate de către prima instanță, fiind ignorată poziția Autorității Naționale de Integritate. Cu referire la aplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) și (4) din Codul administrativ la soluționarea litigiului dedus judecății, recurenta a specificat că potrivit normei nominalizate supra, există și excepții, și anume termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive justificate legale termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Iar, alin. (5) al aceluiași articol prevede prelungirea termenului procedurii administrative până la 90 de zile.

Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a indicat că Codul administrativ, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și 5 Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017, sunt legi organice, iar, potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4). Iar, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea precitată, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați și în caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Prin urmare, recurenta a invocat că la soluționarea litigiului dedus judecății nu poate fi aplicat termenul de 30 de zile de finalizare a procedurii administrative, menționat în Codul administrativ, deoarece, Autoritatea Națională de Integritate, la emiterea actelor de constatare se ghidează de prevederile normelor speciale, care la momentul emiterii actului administrativ contestat nu prevedea expres un termen de efectuare a controlului. Mai mult, Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate prevede un șir de termeni speciali de procedură realizați în interiorul procedurii administrative care, cumulativ, depășesc substanțial termenul general de 30 de zile statuat de Codul administrativ.

Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a menționat că, Viorel Ceban la depunerea acțiunii în instanța de judecată s-a condus de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care prevede termenul de 15 zile de contestare a actului de constatare, dar nu de termenii indicați în Codul administrativ. Cu referire la legalitatea actului administrativ contestat, recurenta a notat că instanțele ierarhic inferioare nu au dat apreciere legalității și corectitudinii aplicării cadrului legal care a stat la baza adoptării Actului de constatare nr. 31/18 din 11 februarie 2021. Astfel, recurenta a subliniat că Viorel Ceban, fiind subiect al declarării, avea obligația să respecte principiile generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute la art. 11 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale.

Recurenta a comunicat că, verificarea a fost inițiată în baza petiției directorului Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, remisă prin demersul Centrului Național Anticorupție nr. 02/22-C-553/20 din 06 septembrie 2020, înregistrat la data de 21 septembrie 2020. Respectiv, la data de 12 octombrie 2020, prin intermediul sistemului electronic de distribuire a sesizărilor, cererea a fost distribuită aleatoriu inspectorului de integritate, Serghei Pleșca.

Recurenta a indicat că la etapa verificării prealabile, inspectorul de integritate a stabilit că Instituția Medico-Sanitară Publică, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru” este o organizație publică, corespunzător, conducătorul și adjuncții se consideră subiecți ai declarării în sensul art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, iar soția subiectului declarării se consideră persoană apropiată în sensul noțiunilor descrise la art. 2 din Legea precitată. Respectiv, a fost dispusă demararea verificărilor în conformitate cu 6 procedura specială prevăzută în Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Recurenta Autoritatea Națională de Integritate a notat că prin scrisoarea nr. 04-18/4147 din 07 septembrie 2020, subiectul controlului a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și despre drepturile sale, însă comunicarea respectivă a fost returnată de către ÎS „Poșta Moldovei” cu mențiunea nereclamată. Totodată, în perioada septembrie 2020 - noiembrie 2020, întru documentarea stării de fapt, inspectorul de integritate a solicitat și a primit informațiile necesare controlului de la Instituția Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru”, președintele raionului Căușeni, SRL „Centrul Medical American Academia Sănătății”, SRL „Centrul Medical Nr. l”.

La fel, a consultat SIA „e-Integritate” și SIA Registrul de Stat al Populației. Recurenta a indicat că la 11 noiembrie 2020 Viorel Ceban a fost invitat să prezinte punctul său de vedere pe marginea nedeclarării și nesoluționării conflictelor de interese apărute la emiterea ordinelor în privința soției sale. Iar, la 24 noiembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a recepționat punctul de vedere al subiectului controlului. Totodată, la data de 10 noiembrie 2020, fiind consultat Registrul privind conflictele de interese ținut de Autoritatea Națională de Integritate, inspectorul a constatat, că nu există înscrieri pe numele lui Viorel Ceban.

Recurenta a relevat că potrivit explicațiilor din 14 iulie 2020 a directorului Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, Alexandru Cojocaru acordate Centrului Național Anticorupție, în perioada în care a lipsit de la serviciu, din motiv de sănătate, Viorel Ceban a emis mai multe ordine netransparente cu elemente de conflict de interese, care au favorizat unele persoane, cum ar fi soția lui Viorel Ceban, care prin ordinul nr. 90 din 06 aprilie 2020, a fost numită ca medic în prima linie, dar de facto acest ordin nu a fost respectat de către aceasta.

De asemenea, recurenta a specificat că potrivit explicațiilor din 25 iunie 2020 a asistentei medicale superioare din Secția boli infecțioase a Instituției Medico- Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, Ecaterina Ceban, în perioada 29 martie 2020-25 iunie 2020, Olga Ceban nu s-a prezentat la serviciile de gardă conform graficului stabilit, iar toate serviciile au fost efectuate de către medicul Aurelia Pînzari. Recurenta a relevat că din procesul-verbal de audiere a Olgăi Ceban din 23 iulie 2020, rezultă că din data de 28 - 29 martie 2020 până la 31 iunie 2020 a efectuat ture conform graficului, însă tura de 24 ore s-a efectuat numai sâmbăta și duminica, în restul zilelor de la 16:00 până la 8:00.

Recurenta a invocat că potrivit tabelor de pontaj pentru luna martie, aprilie, mai și iunie 2020 ce vizează evidența prezenței personalului în cadrul Secțiilor boli infecțioase și imagistică medicală, medicul radiolog, Olga Ceban, în perioada respectivă s-a prezentat la serviciu în ambele secții. Iar, conform răspunsului SRL „Centrului Medical nr. l” în perioada martie 2020-iunie 2020, Olga Ceban a exercitat funcția de medic-imagist prin cumul, cu regim liber de activitate, în filiala din or. Anenii Noi, fiind remunerată pentru 36 de ore efectiv lucrate în luna martie și 4 ore în luna aprilie. Totodată, răspunsul SRL 7 „Centrul Medical American Academia Sănătății” confirmă că, în perioada martie 2020-iunie 2020, Olga Ceban a exercitat funcția de medic-imagist prin cumul, cu regim liber de activitate, în filiala din or.

Căușeni, fiind remunerată pentru 48 de ore efectiv lucrate în luna martie, 48 de ore în luna aprilie, 48 de ore în luna mai și 52 de ore în luna iunie.

Recurenta a specificat că în urma studierii ordinului nr. 36 din 19 februarie 2019 și ordinului nr. 175 din 22 iunie 2020 emise de către directorul Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru”, Alexandru Cojocaru, s-a atestat că, în perioada 25 februarie 2019-22 iunie 2020, Viorel Ceban, a exercitat funcția administrativă de vice-director medical interimar al Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru” și după examinarea în Comisia permanentă de atestare și tarifare a Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru” a emis ordinul nr. 90 din 06 aprilie 2020 „Cu privire la activitatea în gărzi a secțiilor de boli infecțioase”, numind medicul radiolog, Olga Ceban, responsabilă de diagnosticarea radiologică și ecografică a pacienților confirmați cu COVID-19 în Secția boli infecțioase, cu includerea în ture de 24 ore, conform graficului, peste o zi, începând cu 29 martie 2020. La fel, Viorel Ceban a emis ordinul nr. 135 din 11 mai 2020, prin care medicul radiolog Olga Ceban a fost inclus în lista persoanelor antrenate în supravegherea, tratamentul și controlul infecției COVID-19, cu remunerarea muncii în dependență de orele efectiv lucrate.

Recurenta a menționat că în baza propunerii din 29 mai 2020 a Comitetului sindical al Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru” privind acordarea premiilor în legătură cu Ziua lucrătorului medical și al farmacistului, prin ordinul nr. 157 din 29 mai 2020, Viorel Ceban a ordonat acordarea premiilor pentru personalul instituției implicat în lupta cu COVID- 19, inclusiv medicului radiolog, Olga Ceban, căreia i s-a acordat premiu în valoare de 3000 de lei. Astfel, recurenta a concluzionat că Viorel Ceban, asigurând interimatul funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” a emis trei acte administrative sub formă de ordine ce vizează angajata Olga Ceban, soția intimatului.

Cu privire la argumentul intimatului precum că a acționat în calitate de executor al dispozițiilor Ministerului de resort, sub supravegherea Comisiei de atestare și tarifare a instituției medicale, recurenta a notat că obligația directorului de a emite acte administrative sau dreptul salariatului Olga Ceban de a participa la asigurarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, nu fac obiectul controlului. Prin urmare, argumentul respectiv nu confirmă, infirmă sau pune la îndoială circumstanțe legate de nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese.

Recurenta a invocat că inspectorul de integritate a luat act de răspunsul Președintelui r-lui Căușeni nr. 8919 din 19 noiembrie 2020, prin care se confirmă că, nu a fost înregistrat spre soluționare nici un conflict de interese declarat de către Viorel Ceban în Registrul de evidență a conflictelor de interese, care a activat în calitate de conducător interimar al Instituției Medico-Sanitare Publice, Spitalul raional Căușeni „Ana și Alexandru”, în perioada martie-mai 2020. Suplimentar, a 8 fost consultat și Registrul declarațiilor cu privire la conflictele de interese, ținut de Autoritatea Națională de Integritate, iar potrivit raportului de consultare din data de 10 noiembrie 2020, în Registrul respectiv nu se regăsesc înscrieri pe numele lui Viorel Ceban.

Recurenta a reiterat că, cadrul normativ incumbă subiectului declarării, obligația de a informa în scris Autoritatea Națională de Integritate, imediat dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află. Respectiv, este demonstrat faptul, că intimatul Viorel Ceban a încălcat regimul juridic al conflictului de interese manifestat prin semnarea actelor administrative indicate supra în interesul persoanei apropiate, soției. La data de 11 iulie 2022, în adresa lui Viorel Ceban și a Centrului Național Anticorupție a fost expediată copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Însă, Centrul Național Anticorupție nu și-a valorificat dreptul său procedural și nu a depus referință. Totodată, la data de 02 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Viorel Ceban a depus referință la recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a solicitat respingerea recursului (f.d. 162-163). Potrivit art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2022, iar dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Autorității Naționale de Integritate, la data de 21 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.132). La data de 27 aprilie 2022 recurenta Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Decizia motivată din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Autorității Naționale de Integritate la data de 25 mai 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8006602139AS, anexat la actele cauzei (f.d.

139). La data de 17 iunie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.143). Astfel, recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate este în termen. Prin încheierea din 10 august 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 9 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatul Viorel Ceban și-a expus argumentele prin referința depusă. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată din următoarele motive. Din materialele cauzei rezultă că, prin ordinul directorului Instituției Medico- Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” nr. 36 din 19 februarie 2019, medicul-chirurg Viorel Ceban din data de 25 februarie 2019 a fost numit în funcția de vice-director medical interimar.

Iar, prin ordinul directorului Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” nr. 175 din 22 iunie 2020 Viorel Ceban a fost transferat din funcția de vice-director medical interimar în funcția anterior ocupată de medic-chirurg începând cu 22 iunie 2020. Prin dispoziția Președintelui Consiliului raional Căușeni nr. 98-p din 09 martie 2020, a fost dispus ca începând cu data de 09 martie 2020 obligațiunile de director al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” vor fi îndeplinite de Viorel Ceban.

Instanța de recurs relevă că, prin ordinul nr. 90 din 06 aprilie 2020, emis de directorul interimar al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” Viorel Ceban, s-a dispus includerea în ture de 24 ore, a medicilor Secției boli infecțioase: Aurelia Pînzari și Olga Ceban, conform graficului, peste o zi, începând cu data de 29 martie 2020, iar medicul-imagist Olga Ceban a fost numită responsabilă de diagnosticarea radiologică, ecografică a pacienților confirmați cu COVID-19 în secția boli infecțioase.

De asemenea, prin ordinul nr.135 din 11 mai 2020 emis de directorul interimar al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” Viorel Ceban, emis întru organizarea instruirii personalului medical în contextul prevenirii și controlul infecției COVID-19 precum și a motivării financiare, s-a stabilit lista nominativă a personalului medical antrenat în tratamentul COVID-19, inclusiv și medicul-radiolog, Olga Ceban. Instanța de recurs relevă că prin ordinul nr.157 din 29 mai 2020 emis de directorul interimar al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni 10 „Ana și Alexandru” Viorel Ceban, s-au acordat premii personalului medical implicat în tratamentul COVID-19, inclusiv și medicului radiolog Olga Ceban.

La data de 25 iunie 2020 directorul Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” Alexandru Cojocaru a depus o petiție în adresa Centrului Național Anticorupție, prin care a solicitat verificarea legalității acțiunilor directorul interimar al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” Viorel Ceban, în perioada 09 martie 2020-04 iunie 2020, prin prisma lipsei transparenței în luarea deciziilor.

Respectiv, prin scrisoarea înregistrată cu nr. C-393 la 11 august 2020 la Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție a remis în adresa recurentei petiția directorului Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” Alexandru Cojocaru, prin care a solicitat verificarea legalității acțiunilor directorului interimar al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” Viorel Ceban, în perioada 09 martie 2020-04 iunie 2020. La data de 17 august 2020, prin intermediul sistemului electronic de distribuire a sesizărilor, materialul înregistrat cu nr. C-397/20 din 11 august 2020 a fost repartizat aleatoriu inspectorului Serghei Pleșca.

În rezultatul efectuării controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Viorel Ceban, prin Actul de constatare nr.31/18 din 11 februarie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a stabilit încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, ex-vice-director interimar al Instituției Medico-Sanitară Publică, Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru”, manifestată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese apărute, în circumstanțele descrise în prezentul act.

S-a constat că, în exercitarea atribuțiilor, Viorel Ceban a emis actele specificate la pct. 27, pct. 28 și pct. 30 din prezentul act, cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și Viorel Ceban a fost decăzut din dreptul de a ocupa funcții publice sau funcții de demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani, de la data rămânerii definitive a actului de constatare, cu înregistrarea mențiunii în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. La data de 17 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Viorel Ceban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de constatare nr. 31/18 din 11 februarie 2021 (f.d.

2-4). Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii depuse, dispunând anularea Actului de constatare nr. 31/18 din 11 februarie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Viorel Ceban (f.d. 74). Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale aplicabile la caz și criticile aduse în apel, Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea primei instanțe.

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a judecat cauza și a ajuns la o concluzie eronată, fapt ce rezultă din nedeterminarea 11 exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material. Instanța de recurs, relevă că în corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente. În corespundere cu prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea 12 administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că atât prima instanță cât și instanța de apel au anulat Actul de constatare nr. 31/18 din 11 februarie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care a fost constatat faptul încălcării de către Viorel Ceban a regimului juridic a incompatibilităților, invocând nerespectarea termenului în care o procedură administrativă trebuie finalizată, prevăzut de art. 37 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate cât și a art. 60 din Codul administrativ (f.d.129). În conformitate cu art. 60 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul general curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de control sau data înregistrării cererii complete, după caz cu toate actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 10 alin. (1) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, conform cărora controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, stipulează după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Prevederile art. 32 alin. (1), (3) – (4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, stipulează că în procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă a 13 persoanei supuse controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia.

În procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin.(3) sînt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel.

Respectiv, prevederea legală este o normă generală, care admite excepțiile prevăzute de lege. La caz, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz. Or, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, stipulează că normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate.

Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială. Prin urmare, instanța de recurs relevă că, deși procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese este reglementată de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, instanțele ierarhic inferioare au examinat legalitatea procedurii administrative privind efectuarea controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, inclusiv prin prisma respectării termenului general al procedurii administrative prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede în mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative. Însă, Legea nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general al procedurii administrative de 14 30 de zile, prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

Astfel, art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, prevede că, în termen de 15 zile de la data repartizării sesizărilor, inspectorul de integritate efectuează verificarea prealabilă a acestora. În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate verifică respectarea condițiilor de formă și conținut ale sesizărilor și existența bănuielii rezonabile privind încălcarea regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale. Verificarea prealabilă include validarea datelor din declarațiile de avere și interese personale prin intermediul sistemului informațional e-Integritate.

Verificarea prealabilă se finalizează cu emiterea unui proces-verbal de inițiere a controlului sau de refuz al inițierii controlului. Conform art. 37 alin. (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, în cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.).

Punctul de vedere al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pripit a concluzionat asupra faptului că la efectuarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban a fost încălcat termenul de procedură administrativă prevăzut la art. 37 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Or, art. 37 alin. (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, nu prevedea un termen limită de finisare a proceduri administrative.

Respectiv, instanța de apel urma să examineze și chestiunea respectării termenului general în care o procedură administrativă trebuie finalizată, prin prisma legii speciale în coroborare cu art. 27 din Codul administrativ, care prevede că, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil, prin prisma acțiunilor efectuate de inspectorul de integritate pe parcursul efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, în contextul în care acesta a solicitat mai multe 15 informați de la instituții publice precum și a consultat diferite sisteme de date, pentru efectuarea controlului nominalizat.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel nu a indicat în decizia adoptată un calcul, care ar confirma încălcarea termenului prevăzut de art. 37 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sau termenul prevăzut de art. 60 din Codul administrativ. În acest context, instanța de recurs reține că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Viorel Ceban, nu prevede expres termenul general în care procedura administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată.

Or, procedura de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică întreprinderea de către inspectorul de integritate a mai multor acțiuni pentru acumularea informațiilor și materialelor necesare stabilirii circumstențelor cauzei, ceea ce necesită un termen nedeterminat, din motiv că nu se cunoaște inițial care va fi comportamentul participanților la procedura administrativă și dacă aceștia vor reacționa în termenele stabilite.

În circumstanțele reținute se impune concluzia că, procedura administrativă inițiată de inspectorul de integritate în cadrul unui control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, este mult mai complexă și necesită un termen mai extins decât cel general, întru efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi înaintarea demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor, solicitarea explicațiilor, cercetarea înscrisurilor, care se face și prin intermediul oficiului poștal, fapt ce necesită o perioadă de timp mai mare. Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în fiecare caz este diferită, din motiv că aceasta demarează în dependență de complexitatea acțiunilor întreprinse în cadrul efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și a numărului de persoane implicate în această procedură.

Or, din acest motiv legiuitorul nu a stabilit expres un termen general, în care trebuie finalizată o procedură administrativă inițiată în temeiul Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016. În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un aspect general concluziile instanței de apel, privind admiterea acțiunii înaintate de Viorel Ceban, din motiv că aceasta nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, or în virtutea caracterului devolutiv al apelului, urma să examineze fondul cauzei sub toate aspectele și în limita pretențiilor înaintate de Viorel Ceban, inclusiv prin prisma normelor de drept material care reglementează regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele 16 juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate, conform cerințelor legislației în vigoare. Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Astfel, luând în considerare cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă, nepărtinitoare tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a emis o decizie cu o soluție pripită și neîntemeiată. Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele întrebări juridice stabilite, care poartă un caracter secundar și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus (a se vedea, printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007, parag. 64 din 10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag.

156). Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces, trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia, 27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag.

41 - 43). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, de a casa decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag.

117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125). Pe această cale, cauza de contencios administrativ urmează a fi judecată în întregime în cadrul unei proceduri noi, în cadrul căreia instanța de apel va avea sarcina de a stabili o legătură clară între faptele speței, dispozițiile legale aplicabile și concluziile la care a ajuns. În funcție de rezultatul aprecierii juridice, instanța de apel va trebui să constate temeinicia sau lipsa temeiurilor legale a cererii de apel 17 formulate de către Autoritatea Națională de Integritate (a se vedea, spre exemplu, importanța rejudecării cauzei de către instanțele ierarhic inferioare în baza considerentelor unei instanțe de recurs, Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs Bulgaria, 06 septembrie 2018, parag.

52 – 53). Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată. Conform art. 248 alin.(1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. Se casează integral decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Ceban împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron Nina Vascan 18