2ra-1074/22 — constatarea încalcarii dreptului la examinarea în termen rezonabil a plângerii si repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1074/22

2-20134059-01-2ra-05082022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud. D. Sîrbu

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru

ÎNCHEIERE

5 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Daniliuc în numele și

interesele lui Vadim Lupașco,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul

Nicolae Daniliuc în interesele lui Vadim Lupașco împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în

termen rezonabil a plângerii și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

această încălcare,

împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2020, avocatul Nicolae Daniliuc, în numele și interesele lui

Vadim Lupașco, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen legal a

plângerii condamnatului Vadim Lupașco referitor la condițiile de detenție în ordinea

art. 473 alin. (3) din Codul de procedură penală, repararea prejudiciului material și

moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen legal a plângerii

condamnatului Vadim Lupașco referitor la condițiile de detenție în ordinea art. 473

alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii, a indicat că la 17 septembrie 2019 condamnatul Lupașco

Vadim a depus în instanță plângere împotriva instituțiilor penitenciare referitoare la

condițiile de detenție, care afectează grav drepturile lui.

Potrivit art. 4733 alin. (4) Codul de procedură penală, termenul maxim de

examinare a plângerii referitoare la condițiile de detenție care afectează grav

drepturile condamnatului sau ale prevenitului este de 3 luni.

A indicat că, plângerea a fost depusă în instanța de judecată la 17 septembrie

2019, fiind examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana la 19 septembrie

2019.

1

Ulterior, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 4

decembrie 2019, s-a casat încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 19

septembrie 2019, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

La 16 iulie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a rejudecat cauza și a

pronunțat încheiere.

La momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată, cauza se afla

pendinte pe rolul Curții de Apel Chișinău, în ordine de recurs, ședința de judecată

fiind fixată tocmai pentru 3 decembrie 2020.

Reclamantul a susținut că instanțele de judecată au încălcat în mod flagrant

termenul legal de examinare a plângerii, prin ce lui Vadim Lupașco i-a fost încălcat

dreptul la judecare în termen legal a plângerii din 17 septembrie 2019.

Odată ce articolul 4733 alin. (4) din Codul de procedură penală, prevede cu

certitudine că odată ce instanța națională este obligată să examineze o astfel de

plângere în termen de cel 3 luni la momentul depunerii plângerii în instanța de

judecată, este de asemenea și dreptul autorului plângerii ca plângerea sa să fie

examinată în termen legal.

Dacă instanța de judecată încalcă termenul de 3 luni de zile, în care este

obligată să examineze o astfel de plângere, instanța încalcă în mod automat dreptul

autorului plângerii la examinarea ei în termen de maxim 3 luni de la data depunerii.

Prin încălcarea termenului de 3 luni pentru examinarea plângerii, lui Vadim

Lupașco îi sunt cauzate și daune morale, pentru faptul că o instanță națională, care

este obligată să respecte drepturile oricărei persoane, încalcă flagrant drepturile

autorului plângerii la judecarea în termen legal a cererii sale.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul

Nicolae Daniliuc în interesele lui Vadim Lupașco împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în

termen rezonabil a plângerii și repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

această încălcare.

La 3 iunie 2021, Nicolae Daniliuc, în interesele lui Vadim Lupașco, a declarant

apel motivat împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin decizia din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel declarată de Vadim Lupașco, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc și s-a

menținut hotărârea din 25 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 18 iulie 2022, Nicolae Daniliuc, acționând în numele și interesele lui Vadim

Lupașco, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și a hotărârii, cu emiterea

unei hotărâri noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea recursului, a invocat că hotărârile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare sunt nefondate.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

2

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a comunicat Ministerului Justiției cererea de recurs,

informând despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Însă, până la data

examinării admisibilității recursului, referințe nu au fost depuse.

Astfel, examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Daniliuc în

numele și interesele lui Vadim Lupașco, împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În corespundere cu art. 7 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească intentează procesul civil la cererea persoanei care revendică apărarea

unui drept al său încălcat sau contestat, libertății or a unui interes legitim.

În cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, procesul civil poate fi

intentat în numele persoanelor împuternicite de lege să apere drepturile, libertățile și

interesele legitime ale unei alte persoane, ale unui număr nelimitat de persoane,

interesele Republicii Moldova și ale societății.

Potrivit art. 430 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs părțile și alți participanți la proces.

Conform art. 55 din Codul de procedură civilă, se consideră participanți la

proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în

conformitate cu art. 7 alin. (2), art. 73 și 74, sunt împuternicite să adreseze în

instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte

persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea

drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind

aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu

procedură specială.

Conform art. 59 alin. (1) din Codul de procedură civilă, parte în proces

(reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la

momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

Astfel, Colegiu consideră oportun de a evoca faptul că dreptul procedural de a

ataca hotărârea judecătorească este unul special, de care beneficiază doar părțile în

dosarul civil și reprezentanții acestora, care au fost împuterniciți în mod legal cu

acest drept.

În acest sens, este de remarcat că prin prisma art. 75 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal,

prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana

fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Articolul 80 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (7) că,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

3

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În speță, analizând materialele dosarului, Colegiul constată că prezentul proces

civil a fost intentat la 28 octombrie 2020, la cererea avocatului Nicolae Daniliuc,

care a acționat în numele și interesele lui Vadim Lupașco, în baza mandatului

avocațial seria MA nr. 1132894 din 28 octombrie 2020 (f.d.2).

Colegiul menționează că, însă, pe parcursul derulării procesului intentat, prin

decizia Comisiei pentru etică și disciplină din 7 decembrie 2020, menținută prin

decizia Comisiei pentru etică și disciplină din 1 martie 2021, față de avocatul

Nicolae Daniliuc s-a aplicat sancțiunea sub formă de retragere a licenței pentru

exercitarea profesiei de avocat nr. 1991 din 10 decembrie 2010.

Din actele dosarului rezultă că recursul împotriva deciziei din 16 iunie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, a fost semnat și depus de către Nicolae Daniliuc în numele

și interesele lui Vadim Lupașco, la 18 iulie 2022.

La această dată Nicolae Daniliuc nu deține licență de avocat valabilă, nu are

calitate de parte sau participant la proces conform art. 55 și art. 59 alin. (1) din

Codul de procedură civilă și, din acest motiv, recursul declarat de acesta în numele

și interesele lui Vadim Lupașco, urmează a fi considerat inadmisibil, potrivit art.

433 lit. c) din Codul de procedură civilă, deoarece este depus de către o persoană

care nu este în drept să-l declare.

Din acest motiv, este cert că în cazul dat, cererea de recurs din 18 iulie 2022

este înaintată de către o persoană care nu este în drept de a declara recurs și urmează

a fi declarată inadmisibilă, potrivit art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă,

deoarece de este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. c) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul depus Nicolae Daniliuc în numele și interesele

lui Vadim Lupașco.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4