2rhc-27/22 — intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- temeiurile declararii recuzarii
2rhc-27/22 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2rhc-27/22
2-19113373-01-2rhc-09092022
Î N C H E I E R E
05 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de
Justiție, Dumitru Mardari, Victor Burduh și Mariana Pitic, depusă de către Nicolae
Golubenco,
în cauza, la cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat
Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Centru cu privire la intentarea procesului
de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Galsam Service”,
constată:
La 06 august 2015 Direcția Administrare Fiscală Centru a Inspectoratului
Fiscal de Stat mun. Chișinău a depus cerere introductivă cu privire la intentarea
procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Galsam
Service”.
La 15 martie 2022 Nicolae Golubenco a înaintat cerere de recuzare
judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Mariana Fondos-Frațman de la
examinarea cauzei de insolvabilitate față de SRL „Galsam Service”.
Pentru data de 07 aprilie 2022 judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, Gheorghe Mîțu a fixat ședința de examinare a cererii de recuzare înaintată
de către Nicolae Golubenco judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
Mariana Fondos-Frațman.
La 07 aprilie 2022, Nicolae Golubenco a depus o cerere, prin care a solicitat
strămutarea examinării cererii de recuzare a judecătorului Mariana Fondos-
Frațman la o altă instanță egală în grad.
Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza nominalizată a fost repartizată
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor
judecătorului raportor Steliana Iorgov, care face parte din completul Curții de Apel
Chișinău, în componența judecătorilor Steliana Iorgov, Eugeniu Clim și Ion
Secrieru.
La 15 aprilie 2022 Nicolae Golubenco a depus cerere de strămutare a cauzei,
la cererea introductivă depusă de IFS Chișinău, Direcția Administrare Fiscală
1
Centru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL ,,Galsam
Service” la Curtea Supremă de Justiție, pentru soluționarea cererii de strămutare la
o altă instanță egală în grad potrivit art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă.
Prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a dispus de a
ridica de la examinare și a transmite Curții Supreme de Justiție cauza pornită la
cererea introductivă depusă de IFS Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Centru
cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL ,,Galsam Service”,
pentru soluționarea cererii de strămutare a examinării cererii de recuzare a
judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Mariana Fondos-Frațman de la
examinarea cauzei de insolvabilitate.
Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins
cererea depusă de către Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea cauzei la o
altă instanță de același grad. S-a remis cauza pornită la cererea introductivă depusă
de către IFS Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Centru cu privire la intentarea
procesului de insolvabilitate față de SRL ,,Galsam Service” pentru examinarea
cererii de strămutare la Curtea de Apel Chișinău.
La 12 mai 2022 Nicolae Golubenco a depus cerere de revizuire a încheierii
din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de
revizuire, încetarea procesului pornit la cererea depusă de către Nicolae Golubenco
cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, deoarece
reprezentantul debitorului SRL „Galsam Service”, Eugeniu Ichim a decedat.
Prin încheierea din 01 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nicolae Golubenco.
Prin încheierea din 21 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
demersul lui Nicolae Golubenco cu privire la încetarea/suspendarea procesului
civil.
Prin încheierea din 21 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea
înaintată de către Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea cererii de recuzare
judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central Mariana Fondos-Frațman de la
examinarea cauzei de insolvabilitate în privința debitorului SRL „Galsam Service”,
în orice altă instanță de același nivel.
La 22 iulie 2022, Nicolae Golubenco a declarat recurs împotriva încheierii din
21 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
încheierii contestate cu remiterea cauzei la rejudecare pentru examinarea
demersului din 12 iulie 2022 cu privire la încetarea/suspendarea procesului civil.
Prin încheierea din 07 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost
restituit recursul declarat de Nicolae Golubenco, împotriva încheierii din 21 iulie
2022 a Curții de Apel Chișinău.
La 08 septembrie 2022, Nicolae Golubenco a depus cerere de revizuire
împotriva încheierii din 07 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând
admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 07 septembrie 2022 a Curții
Supreme de Justiție și reținerea cauzei pentru examinarea recursului.
La 28 septembrie 2022 Nicolae Golubenco a înaintat cerere de recuzare
judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Dumitru Mardari, Victor Burduh și
Mariana Pitic.
2
În motivarea cererii de recuzare a indicat că, completul de judecată compus
din judecătorii Dumitru Mardari, Victor Burduh și Mariana Pitic au examinat cauza
civilă de insolvabilitate 2rci-27/22 în instanța de recurs și au emis încheierea din 07
septembrie 2022 a cărei revizuire se solicită în prezenta cauză. Astfel, aceștia nu
pot adopta o soluție imparțială pe marginea aceleiași cauze într-o procedură de
revizuire, deoarece și-au expus opinia asupra cauzei, astfel există împrejurări care
pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților vizați. În opinia lui
Nicolae Golubenco toate cele invocate cad sub incidența art. 50, alin. (1), lit. e) din
Codul de procedură civilă.
Totodată, Nicolae Golubenco a solicitat examinarea cererii de recuzare cu
participarea lui, cerere pe care Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție o respinge ca neîntemeiată, or cererile
de recuzare se examinează de către Curtea Supremă de Justiție fără prezența
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recuzare
urmează a fi respinsă din următoarele motive.
În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există
temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,
grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea
poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către
instanță.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Din materialele cauzei rezultă că, Nicolae Golubenco a înaintat cerere de
recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Dumitru Mardari, Mariana Pitic
și Victor Burduh, invocând temeiurile prevăzute de art. 50, alin. (1), lit. e) din
Codul de procedură civilă.
După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 28 septembrie 2022
Nicolae Golubenco a recuzat judecătorii Dumitru Mardari, Mariana Pitic și Victor
Burduh pe motiv că și-au expus opinia asupra cauzei, astfel există împrejurări care
pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lor.
În acest sens, Colegiul constată că cererea de recuzare este bazată pe motivul
că judecătorii nominalizați au interes personal direct sau indirect în soluționarea
cauzei și că există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
acestora și anume că, judecătorii enunțați au participat la examinarea recursului
declarat de Nicolae Golubenco, iar prin încheierea din 07 septembrie 2022 a Curții
Supreme de Justiție a fost restituit recursul.
Luând în considerare că obiectul cererii de recuzare vizează imparțialitatea
judecătorilor, prin prisma articolului 52 alin. (5) din legea citată, instanța de recurs
subliniază că nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea
lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
Acest text de lege corespunde art. 6 din CEDO cu privire la dreptul oricărei
persoane de a-i fi judecată cererea de o instanță independentă și imparțială,
3
reglementare preluata în art. 20, alin.(3), art. 26, alin. (2) ale Codului de procedură
civilă potrivit cărora judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie
sa fie obiectivi și imparțiali.
Rostul imparțialității este acela ca partea să nu fie nici avantajată, nici
dezavantajată de judecător, hotărârea trebuind pronunțată și celelalte acte
procedurale trebuind a fi îndeplinite doar potrivit legii și probelor de la dosar.
Pentru asigurarea neutralității judiciare, imparțialitatea presupune doua
elemente: lipsa oricărei prejudecăți și lipsa oricărui interes din partea judecătorului
(CEDO, cauza Piersack vs. Belgia, hotărârea din 1 oct.1982). Potrivit Curții de la
Strasbourg - jurisprudența din cauzele Hauschildt vs. Danemarca (1989), Sainte
Marie vs. Franța (1992), Padovani vs. Italia (1993), Bulut vs. Austria (1996),
Morel vs. Franța (2000), Didier vs. Franța (2002) - abordarea care privește primul
element al imparțialității trebuie să constea într-o apreciere in concreto: trebuie
analizată atât gândirea, cât și conduita judecătorului vizat, pentru a vedea dacă
judecătorul și-a format mai înainte de a pronunța hotărârea o opinie în legătură cu
modul de desfășurare și soluționare a cazului. Imparțialitatea se prezumă până la
proba contrară.
În speța de față, Nicolae Golubenco, având calitate procesuală de revizuent, a
invocat suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Dumitru Mardari,
Mariana Pitic și Victor Burduh, motivând că aceștia au un interes personal, direct
sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lor, prin faptul că la data de 07 septembrie 2022,
completul de judecată din care au făcut parte și judecătorii recuzați, au restituit
recursul declarat de Nicoale Golubenco împotriva încheierii din 21 iulie 2022 a
Curții de Apel Chișinău.
Colegiul reține că prin prisma normelor de drept ce reglementează instituția
revizuirii hotărârilor, rezultă că cererea de revizuire se examinează de completul de
judecată care a emis actul judecătoresc, împotriva căruia a fost înaintată revizuirea.
Cu referire argumentul invocat de către Nicolae Golubenco precum că nu se
admite participarea repetată a judecătorii Dumitru Mardari, Mariana Pitic și Victor
Burduh la judecarea aceleiași cauze Colegiul reține că acesta este neîntemeiat, ori
cauza civilă se află pe rolul Curții Supreme de Justiție în ordine de revizuire, însă
prin prisma art. 49, alin. (3) din Codul de procedură civilă nu se admite participarea
repetată a judecătorului la judecarea aceleiași cauze în ordine de recurs.
Prin urmare, participarea judecătorilor Dumitru Mardari, Mariana Pitic și
Victor Burduh la examinarea prezentei cereri de revizuire declarată de către
Nicolae Golubenco nu contravine prevederilor art. 49-50 al Codului de procedură
civilă și nu constituie împrejurare, care ar pune la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea judecătorului.
Între altele, potrivit jurisprudenței CtEDO, cunoașterea profundă a dosarului
de către un judecător nu implică nici o prejudecată cu privire la imparțialitatea sa la
momentul judecării cauzei. În sfârșit, aprecierea preliminară a datelor disponibile
din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influențeze aprecierea
finală. Ceea ce interesează este ca această apreciere să se facă la momentul luării
hotărârii și să se bazeze pe elementele dosarului și pe dezbaterile din ședința de
judecată (Morel c. Franței, Saraiva de Carvalho c. Portugaliei).
4
Înalta Curte a mai statuat că, nu este exclus ca tribunalul să aibă aceeași
compoziție atunci când rejudecă aceeași cauză. Mai mult, schimbarea la nesfârșit a
completului de judecători, ar fi de natură să încetinească înfăptuirea actului de
justiție, obligând un mai mare număr de judecători să studieze același dosar, ceea
ce ar fi de natură să impieteze și asupra principiului respectării „termenului
rezonabil” în care trebuie judecată o cauză (Thomann c. Suediei).
În urma celor relatate rezultă că participarea judecătorilor Dumitru Mardari,
Mariana Pitic și Victor Burduh la judecarea recursului depus de Nicolae Golubenco
cu emiterea încheierii din 07 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin
care recursul a fost restituit, nu împiedică participarea judecătorilor la examinarea
cererii de revizuire înaintată de către Nicolae Golubenco împotriva încheierii din
07 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție.
Rolul judecătorului este acela de a aplica legea sau a soluționa conflicte
aplicând legea. Obligația de a acționa conform legii este o garanție a faptului că
judecătorul nu va avea o conduită arbitrară. Mai mult, judecătorul în îndeplinirea
atribuțiilor sale profesionale trebuie să fie și să apară imparțial în exercițiul funcției
sale.
Pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea actului de justiție și a
proteja drepturile părților, legiuitorul a prevăzut în mod expres cazurile în care
magistratul, datorită unor împrejurări de natură personală, nu poate participa la
judecarea sau instrumentarea unui dosar precum și formele procesuale de rezolvare
a unei astfel de situații. Împrejurările prevăzute de lege privind imposibilitatea
participării judecătorilor Dumitru Mardari, Mariana Pitic și Victor Burduh nu se
regăsesc în prezenta speță.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Dumitru
Mardari, Victor Burduh și Mariana Pitic depusă de către Nicolae Golubenco.
În conformitate cu art. 50-53 și art. 270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de
Justiție Dumitru Mardari, Victor Burduh și Mariana Pitic, în cauza, la cererea
introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Chișinău, Direcția Administrare
Fiscală Centru cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de
Societatea cu Răspundere Limitată „Galsam Service”.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
5