3ra-711/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-711/22 2-20131714-01-3ra-19072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ciocîrlan Ilie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2022 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă : La data de 07 octombrie 2020, reclamantul Ciocîrlan Ilie a depus în Judecătoria Drochia, sediul Central acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 8 septembrie 2020 și obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia de a include stagiul de lucru adăugător după cum urmează: 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986,

cu efectuarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă luând în considerație stagiul inclus adăugător. Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 13 octombrie 2020, s-a declinat competența la examinarea acțiunii depuse de Ciocîrlan Ilie în favoarea judecătorului specializat în materie de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 25 august 2020, lui Ciocîrlan Ilie i s-a calculat pensia pentru limita de vârstă cu stagiul incomplet, cuantumul pensiei 1 231,41 lei, pensia minimală 821,44 lei.

Reclamantul a indicat că nu este de acord cu mărimea pensiei calculate, susținând că, organul de asigurări sociale în mod nejustificat nu a inclus în stagiul de muncă, și anume perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986. A invocat că a activat în perioadele respective prin probele anexate la acțiune, precum și prin depozițiilor martorilor, și anume: certificatele de arhivă, extrasul din carnetul de muncă, copia carnetului de muncă, copiile extras din cartea 1 evidenței plății de salariu al sovhozului „Progres”, satul Popeștii de Jos, raionul Drochia pe perioada 1982 – 1984. A susținut că a depus cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, însă, solicitările sale nu au fost satisfăcute.

Astfel, Ciocîrlan Ilie a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 8 septembrie 2020 și obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia de a include stagiul de lucru adăugător după cum urmează: 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986, cu efectuarea recalculării pensiei pentru limita de vârstă luând în considerație stagiul inclus adăugător. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 noiembrie 2021, s-a admis acțiunea. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 25 august 2020, adoptată în privința lui Ciocîrlan Ilie.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită decizia privind recalcularea și achitarea lui Ciocîrlan Ilie a pensiei pentru limita de vârstă cu includerea perioadelor de activitate: 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986, începând cu data apariției dreptului la pensie 1 august 2020. La 15 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11 noiembrie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 161 - 162). Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 11 noiembrie 2021, iar apelul a fost înregistrat la data de 15 noiembrie 2021. Astfel, instanța de apel a conchis că apelul a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11 noiembrie 2020 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că uzând de dreptul de control asupra autenticității actelor prezentate de Ciocîrlan Ilie pentru confirmarea stagiului de muncă și venitul asigurat în perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Drochia a efectuat controlul registrelor deținute de Primăria satului Popeștii de Jos, iar în rezultatul controlului s-a constatat că, pentru anii 1982 și 1983, în cărțile prezentate spre verificare, pagina cu indicarea numelui familiei persoanelor era ruptă.

Totodată, cărțile de salariu pentru anii 1982 și 1983, nu au fost prezentate spre verificare. Prin urmare, instanța de apel a constatat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia cu privire la stabilirea pensiei lui Ciocîrlan Ilie, este legală și întemeiată, or, actele prezentate de solicitant nu confirmă stagiul de cotizare și salariul realizat în perioadele respective. Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că Ciocîrlan Ilie a pretins stabilirea pensiei pentru limită de vârstă și includerea perioadelor 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986 în stagiul de cotizare, fără a prezenta acte veridice ce ar confirma salariul achitat acestuia.

Or, certificatele de arhivă din 11 septembrie 2020, prezentate de Ciocîrlan Ilie, nu pot 2 fi reținute ca probe ce ar confirma stagiul de cotizare și salariul achitat acestuia în perioada respectivă. Instanța de apel a notat că prima instanță la baza soluției adoptate a pus inclusiv copia autentificată a carnetului de muncă de tip vechi prezentat de Ciocîrlan Ilie, însă, acest înscris în nici un mod nu poate confirma stagiul de cotizare pentru perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986, așa cum, la depunerea cererii de stabilire a pensiei, solicitantul nu a prezentat carnetul de muncă de tip vechi, solicitând ca pensia să-i fie stabilită în lipsa acestui document.

Instanța de apel a afirmat că, în situația în care, potrivit adeverinței s-a constatat că din toate sumele au fost reținute contribuții de asigurări sociale fără careva divergențe, chiar și în situația în care pentru anii 1985 și 1986 cărțile de salariu nu au fost prezentate spre verificare, iar pentru anii 1982 și 1983 în cărțile prezentate spre verificare, pagina cu indicarea numelui și familiei persoanelor era ruptă, nu poate fi pusă la îndoială activitatea reclamantului precum și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de către ultimul în perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986. Or, certificatele de arhivă au fost eliberate anume în baza unor cărți care fie nu au fost prezentate spre examinare, fie în care lipsesc pagina cu numele persoanelor, adică, acestea nu pot fi reținute ca înscrisuri pertinente și concludente care ar confirma stagiul și veniturile realizate de Ciocîrlan Ilie în perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986. Mai mult, instanța de apel a indicat că, carnetul de tip vechi, pus de instanța de fond la baza soluției adoptate, nu a fost prezentat de Ciocîrlan Ilie organului de asigurări sociale, acesta solicitând examinarea cererii de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă în lipsa acestui înscris.

La data de 07 iunie 2022, Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond (f.d.197). Ulterior, la data de 08 iulie 2022 Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman prin intermediul adresei electronice a prezentat motivarea recursului (f.d.201-209). În susținerea recursului a invocat că neincluderea arbitrară a perioadelor de activitate 01.01.1982-31.12.1983, 01.01.1985-31.12.1986 constituie o ingerință asupra dreptului de proprietate a intimatului și respectiv o încălcare a drepturilor sale constituționale, la caz s-a invocat prevederile art.29 Cod administrativ.

A notat că soluția instanței de fond este justă, deoarece intimatului Ciocîrlan Ilie i-a fost încălcat un drept recunoscut de lege, dobândit la data apariției dreptului de pensie care nu poate fi restrîns în viitor. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 3 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 mai 2022, Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a depus recurs nemotivat la 07 iunie 2022. Decizia motivată din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de către avocatul Alexandru Terziman prin intermediul adresei electronice la data de 05 iulie 2022 (f.d.199). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 07 iunie 2022, iar recursul motivat la 08 iulie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la data de 04 august 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat respingerea recursului depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de 4 recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 5