3ra-711/22 — contestarea actului administrativ

3ra-711/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-711/22

2-20131714-01-3ra-19072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de

avocatul Alexandru Terziman,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ciocîrlan Ilie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 mai 2022 și s-a emis o nouă hotărâre

de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La data de 07 octombrie 2020, reclamantul Ciocîrlan Ilie a depus în

Judecătoria Drochia, sediul Central acțiune în contencios administrativ împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 8 septembrie 2020 și obligarea

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia de a include stagiul de lucru

adăugător după cum urmează: 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie

1985 – 31 decembrie 1986, cu efectuarea recalculării pensiei pentru limita de

vârstă luând în considerație stagiul inclus adăugător.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 13 octombrie 2020,

s-a declinat competența la examinarea acțiunii depuse de Ciocîrlan Ilie în favoarea

judecătorului specializat în materie de contencios administrativ din cadrul

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 25 august 2020, lui

Ciocîrlan Ilie i s-a calculat pensia pentru limita de vârstă cu stagiul incomplet,

cuantumul pensiei 1 231,41 lei, pensia minimală 821,44 lei.

Reclamantul a indicat că nu este de acord cu mărimea pensiei calculate,

susținând că, organul de asigurări sociale în mod nejustificat nu a inclus în stagiul

de muncă, și anume perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie

1985 – 31 decembrie 1986.

A invocat că a activat în perioadele respective prin probele anexate la

acțiune, precum și prin depozițiilor martorilor, și anume: certificatele de arhivă,

extrasul din carnetul de muncă, copia carnetului de muncă, copiile extras din cartea

1

evidenței plății de salariu al sovhozului „Progres”, satul Popeștii de Jos, raionul

Drochia pe perioada 1982 – 1984.

A susținut că a depus cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări

Sociale, însă, solicitările sale nu au fost satisfăcute.

Astfel, Ciocîrlan Ilie a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Drochia nr. 31/2020/25631 din 8 septembrie 2020 și obligarea

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Drochia de a include stagiul de lucru

adăugător după cum urmează: 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie

1985 – 31 decembrie 1986, cu efectuarea recalculării pensiei pentru limita de

vârstă luând în considerație stagiul inclus adăugător.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 noiembrie 2021,

s-a admis acțiunea. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Drochia nr. 31/2020/25631 din 25 august 2020, adoptată în privința lui Ciocîrlan

Ilie. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită decizia privind

recalcularea și achitarea lui Ciocîrlan Ilie a pensiei pentru limita de vârstă cu

includerea perioadelor de activitate: 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1

ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986, începând cu data apariției dreptului la pensie 1

august 2020.

La 15 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11 noiembrie 2020,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 161 - 162).

Din materialele pricinii se atestă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 11 noiembrie 2021, iar apelul a fost înregistrat la data de 15 noiembrie

de lege.

Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 11 noiembrie 2020 și s-a emis o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că uzând de dreptul de

control asupra autenticității actelor prezentate de Ciocîrlan Ilie pentru confirmarea

stagiului de muncă și venitul asigurat în perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie

1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986, Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Drochia a efectuat controlul registrelor deținute de Primăria satului Popeștii de

Jos, iar în rezultatul controlului s-a constatat că, pentru anii 1982 și 1983, în cărțile

prezentate spre verificare, pagina cu indicarea numelui familiei persoanelor era

ruptă. Totodată, cărțile de salariu pentru anii 1982 și 1983, nu au fost prezentate

spre verificare.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Drochia cu privire la stabilirea pensiei lui Ciocîrlan Ilie, este

legală și întemeiată, or, actele prezentate de solicitant nu confirmă stagiul de

cotizare și salariul realizat în perioadele respective.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că Ciocîrlan Ilie a pretins

stabilirea pensiei pentru limită de vârstă și includerea perioadelor 1 ianuarie 1982 –

31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986 în stagiul de cotizare,

fără a prezenta acte veridice ce ar confirma salariul achitat acestuia. Or,

certificatele de arhivă din 11 septembrie 2020, prezentate de Ciocîrlan Ilie, nu pot

2

fi reținute ca probe ce ar confirma stagiul de cotizare și salariul achitat acestuia în

perioada respectivă.

Instanța de apel a notat că prima instanță la baza soluției adoptate a pus

inclusiv copia autentificată a carnetului de muncă de tip vechi prezentat de

Ciocîrlan Ilie, însă, acest înscris în nici un mod nu poate confirma stagiul de

cotizare pentru perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 –

31 decembrie 1986, așa cum, la depunerea cererii de stabilire a pensiei, solicitantul

nu a prezentat carnetul de muncă de tip vechi, solicitând ca pensia să-i fie stabilită

în lipsa acestui document.

Instanța de apel a afirmat că, în situația în care, potrivit adeverinței s-a

constatat că din toate sumele au fost reținute contribuții de asigurări sociale fără

careva divergențe, chiar și în situația în care pentru anii 1985 și 1986 cărțile de

salariu nu au fost prezentate spre verificare, iar pentru anii 1982 și 1983 în cărțile

prezentate spre verificare, pagina cu indicarea numelui și familiei persoanelor era

ruptă, nu poate fi pusă la îndoială activitatea reclamantului precum și achitarea

contribuțiilor de asigurări sociale de către ultimul în perioadele 1 ianuarie 1982 –

31 decembrie 1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986. Or, certificatele de

arhivă au fost eliberate anume în baza unor cărți care fie nu au fost prezentate spre

examinare, fie în care lipsesc pagina cu numele persoanelor, adică, acestea nu pot

fi reținute ca înscrisuri pertinente și concludente care ar confirma stagiul și

veniturile realizate de Ciocîrlan Ilie în perioadele 1 ianuarie 1982 – 31 decembrie

1983, 1 ianuarie 1985 – 31 decembrie 1986.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, carnetul de tip vechi, pus de instanța

de fond la baza soluției adoptate, nu a fost prezentat de Ciocîrlan Ilie organului de

asigurări sociale, acesta solicitând examinarea cererii de stabilire a pensiei pentru

limită de vârstă în lipsa acestui înscris.

La data de 07 iunie 2022, Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru

Terziman a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond (f.d.197).

Ulterior, la data de 08 iulie 2022 Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul

Alexandru Terziman prin intermediul adresei electronice a prezentat motivarea

recursului (f.d.201-209).

În susținerea recursului a invocat că neincluderea arbitrară a perioadelor de

activitate 01.01.1982-31.12.1983, 01.01.1985-31.12.1986 constituie o ingerință

asupra dreptului de proprietate a intimatului și respectiv o încălcare a drepturilor

sale constituționale, la caz s-a invocat prevederile art.29 Cod administrativ.

A notat că soluția instanței de fond este justă, deoarece intimatului Ciocîrlan Ilie

i-a fost încălcat un drept recunoscut de lege, dobândit la data apariției dreptului de

pensie care nu poate fi restrîns în viitor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 mai 2022,

Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman a depus recurs

nemotivat la 07 iunie 2022. Decizia motivată din 11 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost recepționată de către avocatul Alexandru Terziman prin

intermediul adresei electronice la data de 05 iulie 2022 (f.d.199).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 07 iunie 2022, iar recursul motivat la 08 iulie 2022, în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la data de 04 august 2022 Casa Națională de Asigurări

Sociale a solicitat respingerea recursului depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de

avocatul Alexandru Terziman împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat

de avocatul Alexandru Terziman, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

4

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul

Alexandru Terziman.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ciocîrlan Ilie, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

5