2ra-1038/22 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1038/22 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1038/22
2-21058700-01-2ra-02082022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Gîrleanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță
ÎNCHEIERE
28 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Leonid Ghincul,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia
Ghincul împotriva lui Leonid Ghincul, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani, municipiul Chișinău cu privire la
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de
întreținere a copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere a soției și încasarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
au respins apelurile declarate de Leonid Ghincul și de Lidia Ghincul și s-a menținut
hotărârea din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 19 aprilie 2021 Lidia Ghincul a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Leonid Ghincul, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului s. Rîșcani, mun.Chișinău, prin care a solicitat desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori xxxxx și xxxxx cu mama lor Lidia
Ghincul, încasarea de la Leonid Ghincul a pensiei de întreținere a copiilor minori
xxxxx și xxxxx în sumă de 2 000 lei pentru fiecare copil până la împlinirea vârstei
de 18 ani și a pensiei de întreținere a Lidiei Ghincul în sumă de 3000 lei până la
împlinirea vârstei de 3 ani a copiilor minori, precum și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii s-a invocat că la 26 noiembrie 2016 Lidia Ghincul și
Leonid Ghincul au înregistrat căsătoria. Din căsătorie, la xxxxx, s-a născut fiica
xxxxx și la xxxxx - fiica xxxxx.
S-a menționat că în ultima perioadă relațiile în familie au devenit tensionate,
viața în comun cu pârâtul Leonid Ghincul a eșuat din cauza comportamentului
1
neadecvat al acestuia. În relația de familie s-a creat o atmosferă insuportabilă de
neînțelegeri, deseori degenerând în certuri. Având doi copii minori, Ghincul Lidia
își dorește să-i crească într-o ambianță plăcută, calmă, dar situația stresantă din
familia lor din ultima perioadă nu-i permite acest fapt. Păstrarea familiei este
imposibilă, deoarece relațiile familiale sunt iremediabil vătămate, astfel a hotărât să
divorțeze, cunoscând și acceptând consecințele ce urmează ca urmare a divorțului.
S-a indicat că între părinți lipsește un acord determinat privind stabilirea
domiciliului copiilor minori, ca urmare a divorțului. Astfel, copiii minori locuiesc și
se află sub supravegherea mamei Lidia Ghincul, care dispune de loc de trai pentru
copiii săi minori.
Având în vedere vârsta mică a copiilor și atașamentul față de mama lor,
calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil,
posibilitățile mamei copiilor de a crea condiții adecvate pentru educația și
dezvoltarea lor, reclamanta consideră că în temeiul art. 63 alin. (2) din Codul
familiei, instanța urmează să admită cerința reclamantei privind stabilirea
domiciliului copiilor minori împreună cu mama.
S-a mai indicat că între părinți lipsește un acord determinat privind
întreținerea sau pensia de întreținere a copiilor minori, ca urmare a divorțului. Având
în vedere necesitatea asigurării creșterii și dezvoltării normale a copiilor, precum și
faptul că reclamanta de una singură se ocupă de educația și întreținerea deplină a
copiilor, s-a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtului de a-și onora
obligațiile sale, susținând copiii atât moral, cât și material, totodată susținând și
mama copiilor care nu poate activa în prezent.
În baza art.98 alin. (2) Codul familiei, reclamanta Lidia Ghincul a solicitat
instanței aprecierea obiectivă a necesităților de întreținere a copiilor minori xxxxx și
xxxxx și a mamei acestora Lidia Ghincul.
Prin hotărârea din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
acțiunea a fost admisă parțial. S-a desfăcut căsătoria încheiată la 26 noiembrie 2016
între Leonid Ghincul și Lidia Ghincul (Topal). S-a stabilit domiciliul copiilor minori
xxxxx, a.n. xxxxx și xxxxx, a.n. xxxxx, cu mama Lidia Ghincul. S-a încasat de la
Leonid Ghincul în beneficiul Lidiei Ghincul pensia de întreținere a copiilor minori
xxxxx și xxxxx în mărime de 1500 lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data
de 19 aprilie 2021 și până la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la
Leonid Ghincul în beneficiul personal al Lidiei Ghincul pensia de întreținere în
mărime de 3000 lei lunar, până la împlinirea vârstei de 3 ani a copiilor minori. S-a
încasat de la Leonid Ghincul în beneficiul Lidiei Ghincul cheltuieli de judecată
compuse din taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în mărime de 140 lei și
cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 5400 lei, în total suma de 5540 lei
și în beneficiul statului - taxa de stat în mărime de 2160 lei. În rest, acțiunea s-a
respins, ca fiind neîntemeiată.
La 27 septembrie 2021, în termenul legal, Leonid Ghincul a declarat apel
împotriva hotărârii din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
manifestându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe în partea ce se referă la
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, a pensiei de întreținere a soției și a
cheltuielilor de judecată, solicitând micșorarea cuantumului pensiei de întreținere
pentru copiii minori până la suma de 1000 lei pentru fiecare copil, respingerea cererii
2
privind încasarea pensiei de întreținere a fostului soț și micșorarea cuantumului
cheltuielilor de judecată proporțional cerințelor admise.
La 22 octombrie 2021, în termenul legal, Lidia Ghincul a declarat apel
împotriva hotărârii din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri,
prin care să fie admisă integral pretenția privind încasarea pensiei de întreținere a
copiilor minori în cuantum de 2000 lei pentru fiecare.
Prin decizia din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins
apelurile declarate de Leonid Ghincul și de Lidia Ghincul și s-a menținut hotărârea
din 21 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime
de 1500 de lei pentru fiecare copil, instanțele ierarhic inferioare au menționat că
această sumă este în deplină corespundere cu starea materială reală a lui Leonid
Ghincul, precum și cu necesitățile adecvate unei creșteri și dezvoltări armonioase a
copiilor minori. La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,
instanțele de judecată au luat în considerare starea familială a pârâtului Leonid
Ghincul și au ținut cont de faptul că acesta nu este angajat în câmpul muncii, neavând
venituri permanente și sistematice, dispunând încasarea pensiei într-un cuantum fix.
Din materialele cauzei nu se atestă că Leonid Ghincul ar dispune de careva venituri
bine determinate, venituri suplimentare, precum și de careva bunuri imobile, care ar
justifica încasarea pensiei de întreținere în mărimea solicitată de către reclamantă.
Respectiv, reieșind din posibilitatea reală pe care o are la moment pârâtul Leonid
Ghincul, instanțele ierarhic inferioare au conchis că suma pensiei alimentare de
întreținere a copiilor în mărime de 1500 lei lunar pentru fiecare este una
proporțională cu datele Biroului Național de Statistică și rezonabilă în raport cu
necesitățile reale ale copiilor minori cu vârsta de 1-6 ani.
Argumentele invocate de Lidia Ghincul privind încasarea de la Leonid
Ghincul a pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă de 2000 lei au fost
apreciate ca nefondate. Înscrisurile prezentate întru susținerea pretenției respective
nu probează situația financiară dificilă a Lidiei Ghincul, sau existența unor
circumstanțe ce ar impune necesitatea adoptării unei soluții privind încasarea pensiei
de întreține în cuantumul solicitat de aceasta.
Totodată, instanța de apel a menționat că suma de 1500 de lei cu titlu de pensie
de întreținere pentru fiecare copil nu este împovorătoare pentru Leonid Ghincul,
acesta având obligația de a asigura copiilor săi o întreținere materială decentă.
Niciunul dintre părinți nu are dreptul moral să se eschiveze de la responsabilitățile
sale în acest sens, invocând lipsa sau insuficiența resurselor financiare.
Ținând cont de faptul stabilirii domiciliului celor doi copii minori cu mama
Lidia Ghincul, precum și de faptul că acesta nu are un venit propriu suficient, nefiind
angajată în câmpul muncii și se ocupă cu creșterea și îngrijirea celor doi copii care
nu au atins vârsta de 3 ani, instanțele ierarhic inferioare au admis pretenția de
încasare de la Leonid Ghincul a pensiei de întreținere a soției în sumă de 3000 lei
lunar.
Referitor la dispunerea încasării de la Leonid Ghincu a cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 5400 de lei, instanțele ierarhic inferioare au indicat
că bonul de plată seria ES nr. 047738 din 15 aprilie 2021 confirmă achitarea de către
3
Lidia Ghincul a serviciilor avocatului în acest cuantum. Instanțele au considerat
suma de 5400 de lei cu titlu de asistență juridică ca fiind una reală, necesară și
rezonabilă, ținând cont de natura litigiului, complexitatea cauzei și volumul de
muncă prestat de avocat.
La 14 iulie 2022 Leonid Ghincul a declarat recurs împotriva deciziei din 15
martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, manifestându-și dezacordul cu decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea ce se referă la încasarea
pensiei de întreținere a copiilor minori, a pensiei de întreținere a soției și a
cheltuielilor de judecată, solicitând micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a
copiilor minori până la suma de 1000 lei pentru fiecare copil, respingerea cererii
privind încasarea pensiei de întreținere a soției și micșorarea cuantumului
cheltuielilor de judecată proporțional cerințelor admise.
În motivarea recursului a indicat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat
eronat normele de drept material.
Recurentul a susținut că ținând cont de faptul de perioada mică de căsătorie,
în temeiul art. 85 lit. c) din Codul familiei, dispune de dreptul legal de a fi exonerat
de obligația de întreținere a fostei soții. A mai menționat că a prezentat suficiente
probe care să demonstreze că nu are posibilitatea de a plăti pensia pentru întreținerea
soției.
În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură
civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu
recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă
aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
Completul constată că în speță cererea de recurs este îndreptată împotriva
deciziei din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte
specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
De asemenea, aceasta este depusa de către Leonid Ghincul care are calitatea
procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Conform extrasului de pe portalul poștei electronice al instanței de apel,
decizia motivată a instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurentului
Leonid Ghincul, avocatului Andrei Beruciașvili, la data de 18 mai 2022 (f.d. 130).
Prin urmare, recursul declarat de către Leonid Ghincul la data de 14 iulie 2022, este
în termen.
La data de 05 august 2022 Curtea Supremă de Justiție a notificat
participanților la proces copia recursului motivat depus de Leonid Ghincul,
explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d.
148-150).
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Leonid Ghincul
este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
4
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Leonid Ghincul asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Leonid Ghincul și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Leonid Ghincul ca fiind inadmisibil.
5
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Leonid Ghincul împotriva deciziei din 15 martie
2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
6