2r-428/22 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului, temeiurile repunerii în termen
2r-428/22 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-428/22 (2-21158548-01-2r-15082022)
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Ciubotaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău
D E C I Z I E
28 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând cererile de recurs înaintate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă înaintată de
OCN ,,Mogo Loans” SRL împotriva lui Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu privire
la încasarea în mod solidar a datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierilor din 26 mai 2022 ale Curții de Apel Chișinău, prin care
au fost respinse cererile înaintate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu privire la
repunerea în termen a apelurilor, fiind restituite cererile de apel împotriva hotărârii
din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
c o n s t a t ă:
La 26 octombrie 2021, OCN „Mono Loans” SRL a înaintat cerere de chemare
în judecată împotriva lui Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu privire la încasarea în
mod solidar a datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de OCN ,,Mogo Loans” SRL
împotriva lui Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu privire la încasarea în mod solidar
a datoriei și cheltuielilor de judecată. S-au încasat în mod solidar de la Nesteriuc
Vitali și Nesteriuc Iulia beneficiul OCN ,,Mogo Loans” SRL datoria la împrumutul
acordat în baza contractului de împrumut nr. AG2635903 din 14 decembrie 2018 în
sumă de 37 161, 82 lei (treizeci și șapte mii una sute șaizeci și unu lei 82 bani) și
cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 1 148, 85 lei (una mie
una sută patruzeci și opt lei 85 bani). În rest acțiunea s-a respins, ca fiind
neîntemeiată.
1
La 19 aprilie 2022, Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia au depus cereri de apel
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând repunerea în termen a cererilor de
apel, casarea hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
și respingerea cererii de chemare în judecată din lipsă de temei.
Prin încheierile din 26 mai 2022 ale Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
cererile înaintate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu privire la repunerea în
termen a apelurilor, fiind restituite cererile de apel împotriva hotărârii din 04
februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin. (1) lit.
b) din Codul de procedură civilă.
La 01 august 2022, la Curtea Supremă de Justiție au fost înregistrate cererile de
recurs înaintate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia împotriva încheierilor din 26
mai 2022 ale Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea acestora și
admiterea cererilor lor de repunere în termen a apelurilor.
În motivarea cererilor de recurs, s-a invocat faptul că recurenții nu au cunoscut
despre existența hotărârii, examinarea cauzei a avut loc în lipsa pârâților, care nu au
fost înștiințați despre data și ora ședinței de judecată. Astfel, recurenții consideră că
au fost lipsiți de dreptul de a se apăra și a formula acțiune reconvențională.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererile de
recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Nesteriuc Vitali și
Nesteriuc Iulia sunt neîntemeiate și necesită a fi respinse din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Potrivit materialelor cauzei, încheierile din 26 mai 2022 ale Curții de Apel
Chișinău au fost expediate participanților la proces la 09 iunie 2022 (f.d. 88), însă la
materialele cauzei nu există înscrisuri care să certifice momentul recepționării
acestora de către destinatari. Astfel, ținând cont de faptul că cererile de recurs au fost
înregistrate la 01 august 2022, fiind expediate prin itermediul oficiului poștal la 20
iulie 2022 (f.d. 97, 98), Colegiul constată că recursurile au fost declarate în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.
Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că prin încheierile din 26 mai 2022 ale Curții de Apel
Chișinău, au fost respinse cererile înaintate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu
privire la repunerea în termen a apelurilor, fiind restituite cererile de apel împotriva
hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art.
369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
2
Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul
de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie
o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive
întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza
cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea
și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,
calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care
justifică depășirea termenului de procedură.
Potrivit cererilor de recurs, recurenții au invocat faptul că nu au cunoscut despre
existența hotărârii, examinarea cauzei a avut loc în lipsa pârâților, care nu au fost
înștiințați despre data și ora ședinței de judecată. Astfel, recurenții consideră că au
fost lipsiți de dreptul de a se apăra și a formula acțiune reconvențională.
Respectiv, recurenții consideră incorectă soluția instanței de apel cu privire la
respingerea cererilor lor de repunere în termen a apelurilor, or termenul de declarare
a apelului a fost omis motivat.
Totodată, recurenții consideră că urmau să fie repuși în termenul de declarare a
apelului, dat fiind faptul că prima instanță le-a încălcat drepturile procedurale.
Examinând minuțios materialele cauzei, Colegiul conchide că argumentele
invocate în cererile de recurs nu pot fi reținute, or acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, Colegiul examinează legalitatea și temeinicia încheierilor din 26 mai
2022 ale Curții de Apel Chișinău la momentul pronunțării acestora. Respectiv,
solicitând prin cererile de apel din 19 aprilie 2022 repunerea în termen a apelurilor,
recurenții nu au indicat momentul în care au aflat despre existența hotărârii primei
instanțe, nu au concretizat circumstanțele în care le-a devenit cunoscut conținutul
hotărârii sau circumstanțele care i-au împiedicat să conteste actul judecătoresc în
termen, omițând să anexeze dovezi care să certifice cele invocate.
Totodată, instanța de recurs atrage atenția asupra faptului că prima instanță le-
a expediat recurenților încheierea din 01 noiembrie 2021 prin care a acceptat spre
examinare cererea de chemare în judecată, explicându-le dreptul de a depune
referință și probe suplimentare, precum și dreptul de a înainta acțiune
reconvențională. Totodată, părților le-a fost comunicat faptul că litigiul va fi
examinat fără citarea părților și le-a fost fixat un termen în care să depună referința
și probele suplimentare (f.d. 54, 55). Această încheiere a fost recepționată de către
recurenți la 16 noiembrie 2022, fapt confirmat prin semnătura lui Nesteriuc Vitali
din avizul de recepție (f.d. 58).
Materialele cauzei atestă faptul că, argumentele recurenților cu privire la
încălcarea drepturilor lor de către prima instanță, sunt neîntemeiate, or, aceștia au
cunoscut despre existența litigiului și nu s-au conformat încheierii din 01 noiembrie
2021, evitând să se expună asupra acțiunii printr-o referință sau să facă uz de dreptul
lor de a înainta o cerere reconvențională.
3
Mai mult, dispozitivul hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, le-a fost expediat recurenților la 04 februarie 2022 (f.d. 61).
Este de menționat că, potrivit pct. 5 al Dispoziției nr. 5 din 02 martie 2022 a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin derogare de la
Capitolul VI al Legii Nr. 212 din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgență, de
asediu și de război, pe perioada stării de urgență se stabilesc următoarele măsuri
specifice în domeniul justiției, și anume cauzele civile se suspendă de drept
examinarea de către instanțele de judecată a cauzelor civile, fiind exceptate de la
suspendare cauzele civile: a) privind eliberarea ordonanțelor de protecție; b) privind
confiscarea averii nejustificate în folosul statului; c) privind încuviințarea spitalizării
forțate și tratamentului forțat; d) privind aplicarea măsurilor asiguratorii; e) privind
încasarea pensiei de întreținere a copiilor; f) privind instituirea masurilor de ocrotire
judiciară. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile care se suspendă
de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup,
urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.
În cauzele care se suspendă de drept, în care au fast exercitate căi de atac până la
data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se înaintează instanței competente după
incitarea stării de urgență. După încetarea stării de urgență, judecarea cauzelor civile
suspendate de drept conform prezentei dispoziții, se reia din oficiu, în termen de 10
zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea
termenelor de judecata și citarea părților.
Totodată, prin pct. 18 al Dispoziției nr. 9 din 10 martie 2022 a Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost modificată Dispoziția nr. 5 din 02
martie 2022 după cum urmează: punctul 5.1.1 litera e) se completează cu textul
„și/sau stabilirea domiciliului copilului minor”; se completează cu literele g)-i) cu
următorul cuprins: „g) privind cererile cu valoare redusă; h) privind încuviințarea
adopției; i) privind repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătății sau prin
cauzarea morții.”
Prin Dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova, s-a dispus excluderea măsurilor specifice în
domeniul justiției și s-a abrogat punctul 5 din Dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022,
cu modificările ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova, începând cu data de 04 aprilie 2022.
Respectiv, reieșind din prevederile Dispoziției nr. 9 din 10 martie 2022 a
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, examinarea cererilor
cu valoare redusă a fost suspendată o perioadă scurtă de timp, între 02 martie 2022
și 10 martie 2022. Astfel, înregistrarea cererilor de apel tocmai la 19 aprilie 2022,
este vădit tardivă, iar apelanții nu au formulat argumente convingătoare în privința
motivelor de omitere a termenului de apel și nu au prezentat probe întru susținerea
solicitărilor de repunere a cererilor de apel în termen.
În așa mod, examinând solicitarea apelanților de repunere în termen a
apelurilor, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins-o, deoarece argumentele
apelanților sunt declarative.
Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
4
Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 din Codul de procedură
civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în
termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se
examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,
data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în
termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care
nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea
și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,
calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care
justifică depășirea termenului de procedură.
Colegiul reiterează faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia
încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele
cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierilor contestate, la materialele
cauzei nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității
apelanților de a contesta hotărârea în termen. Respectiv, Colegiul susține poziția
instanței de apel cu privire la faptul că apelanții nu au probat motivele omiterii
termenului de depunere a cererilor de apel.
Astfel, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi
procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu
bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri
de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de
depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au
putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest
sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se
conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un
scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul
vizat.
5
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursurile
declarate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia împotriva încheierilor din 26 mai
2022 ale Curții de Apel Chișinău, sunt neîntemeiate, iar actele de discreție ale
instanței de apel urmează a fi menținute de către instanța de recurs.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se resping recursurile declarate de Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia.
Se mențin încheierile din 26 mai 2022 ale Curții de Apel Chișinău, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată cu valoare redusă înaintată de OCN ,,Mogo
Loans” SRL împotriva lui Nesteriuc Vitali și Nesteriuc Iulia cu privire la încasarea
în mod solidar a datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Maria Ghervas
6