2ra-837/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

2ra-837/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-837/2022

2-21086878-01-2ra-13062022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: O. Parfeni)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Frolov,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Frolov

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2021, Serghei Frolov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în ordonanța de pornire a urmăririi penale s-

a indicat că a săvârșit infracțiunea de escrocherie, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care

identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului

juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în proporții deosebit de

mari, în urma acțiunilor ce au diminuat prudența ei, exercitând o influență psihică

asupra conștiinței și voinței victimei, prezentarea vădit falsă a realității,

dezinformarea ei despre existența unui business profitabil și într-un final cu

proprietatea casa de locuit din mun. Chișinău, str. Hipodromului 10, care imediat

ce s-a insistat la restituirea banilor a fost înstrăinată, pe fondul unei prietenii

artificial create și menținute de făptuitor doar cu prilejul menținerii încrederii

victimei, în preajma restaurantului McDonald’s din sect. Rîșcani a dobândit de la

cet. Buhnaci Viorel suma de 11 312 euro și 13 581,25 de lei, prejudiciindu-l în

total cu suma de 200 189,65 de lei, cauzei penale fiind atribuit nr. 2018028005.

1

Ca urmare, la data de 16 iulie 2018, Serghei Frolov, în cadrul cauzei penale

enunțate supra a fost pus sub învinuirea în lipsa sa, și anunțat în căutare.

La 14 octombrie 2018, Serghei Frolov a fost reținut pe Aeroportul Chișinău

pentru a-i fi adusă învinuirea la cunoștință, iar la 15 octombrie 2018, în cadrul

cauzei penale, a fost audiat ca învinuit, unde a declarat că învinuirea îi este clară,

dar nu o recunoaște.

La 16 octombrie 2018, în cadrul cauzei penale, prin încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, la demersul procurorului în Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani, Vsevolod Ivanov, din 15 octombrie 2018, lui Serghei Frolov i-a

fost aplicată măsura preventivă arestul preventiv pe un termen de 30 de zile.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost respinsă cererea lui Serghei Frolov privind înlocuirea măsurii preventive

arestul preventiv pe un termen de 30 de zile cu o măsură neprivativă de libertate.

La 08 noiembrie 2018, Serghei Frolov a contestat cu recurs încheierea din 06

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar prin decizia din 28

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, recursul a fost respins ca neîntemeiat.

Prin demersul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani

Vsevolod Ivanov, din 07 noiembrie 2018, s-a solicitat prelungirea în privința lui

Serghei Frolov a măsurii preventive arestul preventiv pe un termen de 30 de zile.

Prin încheierea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost respins demersul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani

Vsevolod Ivanov, și a fost aplicată măsura preventivă arestul la domiciliu pe un

termen de 30 de zile.

La 15 noiembrie 2018, Serghei Frolov a contestat cu recurs încheierea din 12

noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La fel, și procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Vsevolod

Ivanov a contestat cu recurs încheierea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

La 16 noiembrie 2018, Serghei Frolov a solicitat Curții Supreme de Justiție

strămutarea la o altă Curte de Apel a examinării recursului declarat împotriva

încheierii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, însă prin

încheierea din 22 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, aceasta a fost

respinsă.

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

ambele recursuri declarate împotriva încheierii din 12 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Reclamantul a specificat că s-a aflat ilegal în arest preventiv de la data de 15

octombrie 2018 până la 12 noiembrie 2018 și în arest la domiciliu de la data de 12

noiembrie 2018 până la 12 decembrie 2018.

Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura Chișinău, oficiul Rîșcani,

Vsevolod Ivanov, din 16 martie 2020, Serghei Frolov, în temeiul art. 275 pct. 3)

Cod de procedură penală a fost scos de sub învinuire pentru faptul comiterii

infracțiunii art. 190 alin. (5) Cod penal și a fost clasată cauza penală nr.

2018028005.

A mai susținut că a fost tras ilegal la răspundere penală în cadrul cauzei

penale nr. 2018028005, în scop de a-l umili, fără careva motiv rezonabil și în lipsa

unor probe pertinente. Pe timpul tragerii la răspundere penală a fost nevoit să

suporte umilință și disconfort enorm din care motiv a primit traume psihologice

sub formă de stare de stres, care sunt iremediabile.

2

De altfel, a indicat că prin acțiunile procurorului i-au fost lezate drepturile și

libertățile, iar din bugetul statului urmează să fie încasat cu titlu de prejudiciu

moral suma de 57 000 de euro.

La fel, pe motivul tragerii ilegale la răspundere penală a fost nevoit să-și

angajeze un apărător, iar pentru serviciile prestate de avocat în cadrul cauzei penale

nr. 2018028005, a achitat conform contractului de asistență juridică nr. 766 din 02

noiembrie 2018 și bonului de plată seria EP nr. 987665 din 01 aprilie 2021 suma

de 30 000 de lei.

Prin încheierea din 07 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală.

Prin hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Frolov împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea

cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Serghei Frolov cu titlu de prejudiciu material

suma 30 008,25 de lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 50 000 de lei și cu titlu

de compensarea cheltuielilor de judecată suma de 5 000 de lei, ceea ce constituie

cheltuielile de asistență juridică. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 22 februarie 2022,

avocatul Mocanu Serghei, în interesele apelantului Frolov Serghei a depus apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței

de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

La 11 martie 2022, Ministerul Justiției a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând casarea hotărârii în partea admiterii acțiuni și în această parte

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Ulterior, la 18 martie 2022, Procuratura Generală a depus apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii în partea admiterii acțiuni și în

această parte emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile

declarate de avocatul Mocanu Serghei, în interesele lui Frolov Serghei, de

Ministerul Justiției și de Procuratura Generală, și s-a menținut fără modificări,

hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Frolov Serghei împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 20, 53 alin. (2) din Constituția

Republicii Moldova, prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care stabilește

expres atât momentul nașterii dreptului la repararea prejudiciului, cât și condițiile

în temeiul cărora survine răspunderea statului, art. 23, 275 pct. 3, 284 alin. (1) -

(2), 285 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul a considerat ca întemeiată

soluția pronunțată de prima instanță.

Totodată, a învederat că conform art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

3

persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor

preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara,

tragerii ilegale la răspundere penală.

Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu

funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din

instanțele judecătorești.

Conform art. 6 lit. b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul

stabilite de prezenta lege, apare în cazul: scoaterii persoanei de sub urmărire penală

sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În conformitate cu art.10 al Legii nominalizate, dreptul persoanei fizice la

repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege

apare în cazurile specificate la art. 6.

În contextul situației de fapt constatată, instanța de apel a reținut că în mod

just s-a stabilit că reclamantul a fost reținut ilegal, în privința acestuia a fost

aplicată ilegal măsura preventivă sub formă de arest preventiv și arest la domiciliu,

tras ilegal la răspundere penală, de aceea are dreptul de a pretinde la despăgubiri

conform Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Or, în situația în care prin ordonanța Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani

din 16 martie 2020, Frolov Serghei a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că

fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190

alin. (5) Cod penal și clasat procesul penal, acțiunea înaintată de către acesta este

temeinică în sensul art. 6 lit. b) Legii privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

Astfel, Colegiul a apreciat drept lipsite de temei argumentele Ministerului

Justiției și Procuraturii Generale cu privire la faptul că nu au fost întrunite

condițiile de aplicabilitate a răspunderii statului prin prisma Legii nr. 1545 din 25

februarie 1998.

De asemenea, Colegiul a menționat că în sensul dispozițiilor enunțate este de

înțeles că, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și anume: că fapta ilicită, în

calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, va avea particularități în

materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune ilicită a organelor de anchetă și

judecată atrage răspunderea statului. O altă condiție necesară pentru angajarea

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de

reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a

persoanei.

La caz, instanța de apel a concluzionat că sunt întrunite condițiile prevăzute

de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, Frolov Serghei prin act judecătoresc

irevocabil fiind scos de sub urmărire penală. Or, odată cu constatarea violării

drepturilor lui Frolov Serghei prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, urmează a fi reparat și prejudiciul

moral cauzat prin aceste acțiuni.

Reținând prevederile art. 5 alin. (1), 11 alin. (1) - (3) al Legii nr. 1545-XIII

din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

4

judecătorești, art. 2007 alin. (1) lit. a), 2036 alin. (1) - (3), 2037 alin. (1) - (2) Cod

civil, Colegiul a specificat că se instituie obligația generală a statului de a repara

persoanelor fizice prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Din studiul înscrisurilor anexate la dosar, rezultă incontestabil faptul că lui

Frolov Serghei i-au fost cauzate suferințele psihice, prin faptul că în privința sa a

fost intentată cauza penală pe semnele infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5)

Cod penal.

Astfel, în privința acestuia au fost efectuate acțiuni de urmărire penală, în

final prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani,

Vsevolod Ivanov, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală și clasarea

procesului penal din 16 martie 2020, a fost scos de sub urmărire penală Frolov

Serghei din motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal și clasat procesul penal pe cauza penală

nr. 2018028005.

Totuși, pe o perioadă de aproximativ 2 ani, Frolov Serghei a fost supus unor

suferințe psihice, fiind pusă în pericol libertatea sa, urmând ași demonstra

nevinovăția, în privința sa fiind aplicată măsura preventivă de arest, arest la

domiciliu, astfel, Frolov Serghei în perioada 15 octombrie 2018 - 12 noiembrie

2018, s-a aflat în arest preventiv, iar în perioada 12 noiembrie 2018 – 12 decembrie

2018, în arest la domiciliu.

Prin urmare, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura

dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al

persoanei, durata urmăririi penale și examinării cauzei, aplicarea măsurii

preventive, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a apreciat

cuantumul prejudiciului moral la suma de 50 000 de lei, ca fiind o compensație ce

ar aduce satisfacție echitabilă lui Frolov Serghei, considerând, totodată, că suma de

57000 de euro, solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și

disproporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului

moral, motiv din care nu poate fi satisfăcută integral, nefiind stabilite suferințele

morale de o asemenea intensitate, precum și la stabilirea cuantumului

despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie venituri nejustificative.

Instanța de apel, a apreciat ca neîntemeiate argumentele avocatului Mocanu

Serghei în interesele lui Frolov Serghei, cu privire la faptul că hotărârea instanței

nu este motivată, făcând trimitere în mod declarativ la practica CEDO, fără însă a

argumenta prin ce s-a manifestat încălcarea art. 6 din Convenția Europeana pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe care în opinia acestuia

la ignorat instanța de fond. Nu este suficientă citarea unor cauze CEDO, fără însă a

argumenta aplicabilitatea acestora la caz.

De asemenea, Colegiul a respins ca neîntemeiat și declarativ argumentul

apelantului Frolov Serghei precum că instanța de fond a emis o hotărâre

nemotivată și contradictorie, or lecturând hotărârea instanței de fond, Colegiul a

constatat contrariul, hotărârea fiind emisă în limitele legale.

La fel, instanța de apel a considerat ca lipsită de fundament temeinic

insinuarea și asimilarea avocatului Mocanu Serghei în interesele lui Frolov

Serghei, a prejudiciului moral cu cheltuielile zilnice din penitenciar, 41 euro după

5

cum a indicat, or, la mărimea cuantumului compensației pentru repararea

prejudiciului, instanța urmează să țină cont de criteriile strict stabile indicate supra.

Mai mult, Colegiul a apreciat critic afirmațiile apelanților Ministerul Justiției

și Procuratura Generală cu privire la faptul că nu a fost probată existența

prejudiciului moral, or, potrivit jurisprudenței Curții Europene (cauza Antipenkov

vs. Rusia, nr. 33470/03 din 15 octombrie 2009, §82) Curtea a reiterat că părții

lezate nu-i poate fi cerut ca aceasta să prezinte probe întru argumentarea

prejudiciului moral suferit, iar simpla constatare a încălcării săvârșite de organele

de urmărire penală și declarațiile părții lezate sunt suficiente pentru a oferi o

satisfacție echitabilă.

Colegiul a considerat irelevante și trimiterile Ministerului Justiției la

prevederile art. 35 Cod penal, drept temei de scoatere a persoanei de sub urmărire

penală, or, în speță instanța a constat o altă circumstanță de fapt și anume că

apelantul Frolov Serghei a fost scos de sub urmărire penală din motiv că fapta nu

întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5)

Cod penal și clasat procesul penal pe cauza penală nr. 2018028005.

Cu referire la repararea prejudiciului material în mărime de 30 008,25 de lei,

compus din cheltuieli suportate în cadrul cauzei penale, instanța de apel a reținut

că, în această parte, instanța de fond a apreciat corect probele administrate,

dispunând admiterea cerinței privind încasarea prejudiciului material format din

cheltuielile de asistență juridică suportate de reclamant în mărime de 30 000 de lei

și de 8,25 lei pentru expedierea recursului împotriva încheierii din 12 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin urmare, raportând cele descrise la dispozițiile normelor legale citate

supra și principiile CEDO, instanța de apel a considerat că cheltuielile de judecată

pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 30 000 de lei, în cadrul dosarului

penal au fost reale, necesare și rezonabile pentru efectuarea actelor procesuale

efectuate.

La 20 mai 2022, Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral, prin modificarea acestora cu

dispunerea încasării prejudiciului moral în sumă de 57 000 de Euro.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 22 iulie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

6

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2022 și a

expediat-o participanților la proces la 07 iunie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea

de expediere (f.d. 145), astfel, recursurile declarate la data de 20 mai 2022 și 22

iulie 2022, sunt în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 13 iunie 2022

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței, or până la data examinării recursului careva referințe în adresa

instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Serghei Frolov, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursurile ca inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Serghei Frolov,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

7

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, și de Ministerul Justiției, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Frolov, reprezentat

de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, împotriva deciziei din 19

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

8