2ra-837/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

Dosarul nr. 2ra-837/2022 2-21086878-01-2ra-13062022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: O. Parfeni) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 21 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Frolov împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 08 iunie 2021, Serghei Frolov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în ordonanța de pornire a urmăririi penale s- a indicat că a săvârșit infracțiunea de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în proporții deosebit de mari, în urma acțiunilor ce au diminuat prudența ei, exercitând o influență psihică asupra conștiinței și voinței victimei, prezentarea vădit falsă a realității, dezinformarea ei despre existența unui business profitabil și într-un final cu proprietatea casa de locuit din mun.

Chișinău, str. Hipodromului 10, care imediat ce s-a insistat la restituirea banilor a fost înstrăinată, pe fondul unei prietenii artificial create și menținute de făptuitor doar cu prilejul menținerii încrederii victimei, în preajma restaurantului McDonald’s din sect. Rîșcani a dobândit de la cet. Buhnaci Viorel suma de 11 312 euro și 13 581,25 de lei, prejudiciindu-l în total cu suma de 200 189,65 de lei, cauzei penale fiind atribuit nr. 2018028005. 1 Ca urmare, la data de 16 iulie 2018, Serghei Frolov, în cadrul cauzei penale enunțate supra a fost pus sub învinuirea în lipsa sa, și anunțat în căutare. La 14 octombrie 2018, Serghei Frolov a fost reținut pe Aeroportul Chișinău pentru a-i fi adusă învinuirea la cunoștință, iar la 15 octombrie 2018, în cadrul cauzei penale, a fost audiat ca învinuit, unde a declarat că învinuirea îi este clară, dar nu o recunoaște.

La 16 octombrie 2018, în cadrul cauzei penale, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la demersul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Vsevolod Ivanov, din 15 octombrie 2018, lui Serghei Frolov i-a fost aplicată măsura preventivă arestul preventiv pe un termen de 30 de zile. Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă cererea lui Serghei Frolov privind înlocuirea măsurii preventive arestul preventiv pe un termen de 30 de zile cu o măsură neprivativă de libertate. La 08 noiembrie 2018, Serghei Frolov a contestat cu recurs încheierea din 06 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, recursul a fost respins ca neîntemeiat.

Prin demersul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani Vsevolod Ivanov, din 07 noiembrie 2018, s-a solicitat prelungirea în privința lui Serghei Frolov a măsurii preventive arestul preventiv pe un termen de 30 de zile. Prin încheierea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respins demersul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani Vsevolod Ivanov, și a fost aplicată măsura preventivă arestul la domiciliu pe un termen de 30 de zile. La 15 noiembrie 2018, Serghei Frolov a contestat cu recurs încheierea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La fel, și procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Vsevolod Ivanov a contestat cu recurs încheierea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 16 noiembrie 2018, Serghei Frolov a solicitat Curții Supreme de Justiție strămutarea la o altă Curte de Apel a examinării recursului declarat împotriva încheierii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, însă prin încheierea din 22 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, aceasta a fost respinsă. Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse ambele recursuri declarate împotriva încheierii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Reclamantul a specificat că s-a aflat ilegal în arest preventiv de la data de 15 octombrie 2018 până la 12 noiembrie 2018 și în arest la domiciliu de la data de 12 noiembrie 2018 până la 12 decembrie 2018. Ulterior, prin ordonanța procurorului în Procuratura Chișinău, oficiul Rîșcani, Vsevolod Ivanov, din 16 martie 2020, Serghei Frolov, în temeiul art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală a fost scos de sub învinuire pentru faptul comiterii infracțiunii art. 190 alin. (5) Cod penal și a fost clasată cauza penală nr. 2018028005. A mai susținut că a fost tras ilegal la răspundere penală în cadrul cauzei penale nr. 2018028005, în scop de a-l umili, fără careva motiv rezonabil și în lipsa unor probe pertinente.

Pe timpul tragerii la răspundere penală a fost nevoit să suporte umilință și disconfort enorm din care motiv a primit traume psihologice sub formă de stare de stres, care sunt iremediabile. 2 De altfel, a indicat că prin acțiunile procurorului i-au fost lezate drepturile și libertățile, iar din bugetul statului urmează să fie încasat cu titlu de prejudiciu moral suma de 57 000 de euro. La fel, pe motivul tragerii ilegale la răspundere penală a fost nevoit să-și angajeze un apărător, iar pentru serviciile prestate de avocat în cadrul cauzei penale nr. 2018028005, a achitat conform contractului de asistență juridică nr. 766 din 02 noiembrie 2018 și bonului de plată seria EP nr. 987665 din 01 aprilie 2021 suma de 30 000 de lei.

Prin încheierea din 07 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală. Prin hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Frolov împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Serghei Frolov cu titlu de prejudiciu material suma 30 008,25 de lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 50 000 de lei și cu titlu de compensarea cheltuielilor de judecată suma de 5 000 de lei, ceea ce constituie cheltuielile de asistență juridică.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 22 februarie 2022, avocatul Mocanu Serghei, în interesele apelantului Frolov Serghei a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. La 11 martie 2022, Ministerul Justiției a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii în partea admiterii acțiuni și în această parte emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Ulterior, la 18 martie 2022, Procuratura Generală a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii în partea admiterii acțiuni și în această parte emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de avocatul Mocanu Serghei, în interesele lui Frolov Serghei, de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală, și s-a menținut fără modificări, hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Frolov Serghei împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 20, 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care stabilește expres atât momentul nașterii dreptului la repararea prejudiciului, cât și condițiile în temeiul cărora survine răspunderea statului, art. 23, 275 pct. 3, 284 alin. (1) - (2), 285 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul a considerat ca întemeiată soluția pronunțată de prima instanță.

Totodată, a învederat că conform art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat 3 persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești. Conform art. 6 lit. b) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

În conformitate cu art.10 al Legii nominalizate, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6. În contextul situației de fapt constatată, instanța de apel a reținut că în mod just s-a stabilit că reclamantul a fost reținut ilegal, în privința acestuia a fost aplicată ilegal măsura preventivă sub formă de arest preventiv și arest la domiciliu, tras ilegal la răspundere penală, de aceea are dreptul de a pretinde la despăgubiri conform Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Or, în situația în care prin ordonanța Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani din 16 martie 2020, Frolov Serghei a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal și clasat procesul penal, acțiunea înaintată de către acesta este temeinică în sensul art. 6 lit. b) Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Astfel, Colegiul a apreciat drept lipsite de temei argumentele Ministerului Justiției și Procuraturii Generale cu privire la faptul că nu au fost întrunite condițiile de aplicabilitate a răspunderii statului prin prisma Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. De asemenea, Colegiul a menționat că în sensul dispozițiilor enunțate este de înțeles că, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și anume: că fapta ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, va avea particularități în materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune ilicită a organelor de anchetă și judecată atrage răspunderea statului.

O altă condiție necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care și atestă admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a persoanei. La caz, instanța de apel a concluzionat că sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, Frolov Serghei prin act judecătoresc irevocabil fiind scos de sub urmărire penală. Or, odată cu constatarea violării drepturilor lui Frolov Serghei prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, urmează a fi reparat și prejudiciul moral cauzat prin aceste acțiuni.

Reținând prevederile art. 5 alin. (1), 11 alin. (1) - (3) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor 4 judecătorești, art. 2007 alin. (1) lit. a), 2036 alin. (1) - (3), 2037 alin. (1) - (2) Cod civil, Colegiul a specificat că se instituie obligația generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Din studiul înscrisurilor anexate la dosar, rezultă incontestabil faptul că lui Frolov Serghei i-au fost cauzate suferințele psihice, prin faptul că în privința sa a fost intentată cauza penală pe semnele infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal.

Astfel, în privința acestuia au fost efectuate acțiuni de urmărire penală, în final prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Vsevolod Ivanov, de scoatere a persoanei de sub urmărire penală și clasarea procesului penal din 16 martie 2020, a fost scos de sub urmărire penală Frolov Serghei din motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal și clasat procesul penal pe cauza penală nr. 2018028005. Totuși, pe o perioadă de aproximativ 2 ani, Frolov Serghei a fost supus unor suferințe psihice, fiind pusă în pericol libertatea sa, urmând ași demonstra nevinovăția, în privința sa fiind aplicată măsura preventivă de arest, arest la domiciliu, astfel, Frolov Serghei în perioada 15 octombrie 2018 - 12 noiembrie 2018, s-a aflat în arest preventiv, iar în perioada 12 noiembrie 2018 – 12 decembrie 2018, în arest la domiciliu.

Prin urmare, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, durata urmăririi penale și examinării cauzei, aplicarea măsurii preventive, instanța de apel a constatat că instanța de fond just a apreciat cuantumul prejudiciului moral la suma de 50 000 de lei, ca fiind o compensație ce ar aduce satisfacție echitabilă lui Frolov Serghei, considerând, totodată, că suma de 57000 de euro, solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu moral, este excesivă și disproporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, motiv din care nu poate fi satisfăcută integral, nefiind stabilite suferințele morale de o asemenea intensitate, precum și la stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

Instanța de apel, a apreciat ca neîntemeiate argumentele avocatului Mocanu Serghei în interesele lui Frolov Serghei, cu privire la faptul că hotărârea instanței nu este motivată, făcând trimitere în mod declarativ la practica CEDO, fără însă a argumenta prin ce s-a manifestat încălcarea art. 6 din Convenția Europeana pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe care în opinia acestuia la ignorat instanța de fond. Nu este suficientă citarea unor cauze CEDO, fără însă a argumenta aplicabilitatea acestora la caz. De asemenea, Colegiul a respins ca neîntemeiat și declarativ argumentul apelantului Frolov Serghei precum că instanța de fond a emis o hotărâre nemotivată și contradictorie, or lecturând hotărârea instanței de fond, Colegiul a constatat contrariul, hotărârea fiind emisă în limitele legale.

La fel, instanța de apel a considerat ca lipsită de fundament temeinic insinuarea și asimilarea avocatului Mocanu Serghei în interesele lui Frolov Serghei, a prejudiciului moral cu cheltuielile zilnice din penitenciar, 41 euro după 5 cum a indicat, or, la mărimea cuantumului compensației pentru repararea prejudiciului, instanța urmează să țină cont de criteriile strict stabile indicate supra.

Mai mult, Colegiul a apreciat critic afirmațiile apelanților Ministerul Justiției și Procuratura Generală cu privire la faptul că nu a fost probată existența prejudiciului moral, or, potrivit jurisprudenței Curții Europene (cauza Antipenkov vs. Rusia, nr. 33470/03 din 15 octombrie 2009, §82) Curtea a reiterat că părții lezate nu-i poate fi cerut ca aceasta să prezinte probe întru argumentarea prejudiciului moral suferit, iar simpla constatare a încălcării săvârșite de organele de urmărire penală și declarațiile părții lezate sunt suficiente pentru a oferi o satisfacție echitabilă.

Colegiul a considerat irelevante și trimiterile Ministerului Justiției la prevederile art. 35 Cod penal, drept temei de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, or, în speță instanța a constat o altă circumstanță de fapt și anume că apelantul Frolov Serghei a fost scos de sub urmărire penală din motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal și clasat procesul penal pe cauza penală nr. 2018028005. Cu referire la repararea prejudiciului material în mărime de 30 008,25 de lei, compus din cheltuieli suportate în cadrul cauzei penale, instanța de apel a reținut că, în această parte, instanța de fond a apreciat corect probele administrate, dispunând admiterea cerinței privind încasarea prejudiciului material format din cheltuielile de asistență juridică suportate de reclamant în mărime de 30 000 de lei și de 8,25 lei pentru expedierea recursului împotriva încheierii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin urmare, raportând cele descrise la dispozițiile normelor legale citate supra și principiile CEDO, instanța de apel a considerat că cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 30 000 de lei, în cadrul dosarului penal au fost reale, necesare și rezonabile pentru efectuarea actelor procesuale efectuate. La 20 mai 2022, Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral, prin modificarea acestora cu dispunerea încasării prejudiciului moral în sumă de 57 000 de Euro. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. La 22 iulie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a 6 demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2022 și a expediat-o participanților la proces la 07 iunie 2022, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere (f.d.

145), astfel, recursurile declarate la data de 20 mai 2022 și 22 iulie 2022, sunt în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 13 iunie 2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței, or până la data examinării recursului careva referințe în adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile ca inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. 7 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursurile declarate de Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Serghei Frolov, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, și de Ministerul Justiției, împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 8