2rh-69/22 — Apărarea dreptului asupra mărcii

2rh-69/22 — Apărarea dreptului asupra mărcii (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rh-69/22 (2-20115201-01-2rh-1407022)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecător – A. Minciuna

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție, judecători: S. Filincova, G. Stratulat, Iu. Bejenaru, D. Mardari, N. Craiu

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari,

Nicolae Craiu,

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de SRL „Esmalda”, prin intermediul

administratorului Neruh Alexandru și a avocatului Iorga Iulian, asupra deciziei din

18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Tomai-Vinex”

împotriva SRL „Suvorov-Vin“, SRL „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de

Stat pentru Proprietate Intelectuală, cu privire la anularea înregistrării mărcii și

încasarea prejudiciului cauzat,

la acțiunea reconvențională a SRL „Esmalda” împotriva SA „Tomai-Vinex”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la

apărarea drepturilor la proprietatea intelectuală,

și acțiunea intervenientului principal SA „Driada Wine” împotriva SA „Tomai-

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu

privire la decăderea din drepturi asupra mărcii,

con st ată:

La 27 mai 2008, SA „Tomai-Vinex” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

de chemare în judecată împotriva SRL „Esmalda” și SRL „Suvorov-Vin”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, concretizată

ulterior, solicitând anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciilor.

În motivarea acțiunii a indicat că, SA „Tomai-Vinex”, în baza Certificatelor de

înregistrare a mărcii comerciale sub nr. 8743, 13688, 14446, 14447, 17646, eliberate

de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, este proprietarul volumului de

1

mărci comerciale sub formă de ambalaje din sticlă originale cu sigiliul de tip „Twist-

OfT de diferite volume (0, 75 litre, 1.0 litru și 1.5 litri), înregistrate conform claselor

32 (Bere, ape minerale și gazoase și alte băuturi nealcoolice, băuturi din fructe și

sucuri de fructe, siropuri și alte preparate pentru fabricarea băuturilor) și 33 (băuturi

alcoolice (cu excepția berii) a Clasificării Internaționale a mărfurilor și serviciilor.

Dreptul exclusiv de utilizare a ambalajelor din sticlă conform claselor 32 și 33 a

Clasificării Internaționale a mărfurilor și serviciilor a fost certificat de asemenea la

nivel internațional, fapt confirmat prin Certificatele de înregistrare Internațională

sub. Nr. 782126, 925563 și 1010173, eliberate de către Organizația Mondială pentru

Proprietatea Intelectuală.

Reclamantul a indicat că, pe parcursul a mai mult de 5 ani, utilizează în mod

activ respectivele mărci comerciale, pentru marcarea producției alcoolice, iar SRL

„Esmalda“ și SRL „Suvorov-Vin”, pentru marcarea aceluiași grup de mărfuri

(producție alcoolică) utilizează ambalajul din sticlă, care este similar până la

confuzie cu marca comercială a SA „Tomai-Vinex”.

La 19 noiembrie 2007, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a adoptat

decizia nr.1224, potrivit căreia pe numele SRL„Esmalda“ a fost înregistrat desenul

și modelul industrial sub formă de ambalaj din sticlă, număr de depozit f 2007 0016.

Fiind contestată, Comisia Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

respins contestația, fără a se pronunța asupra argumentelor contestației în fond,

menționând că nu au fost prezentate argumente care ar confirma că, ambalajul din

sticlă înregistrat pe numele SRL „Esmalda“, nu corespunde prevederilor legii

privind inovația.

Prin cererea de concretizare a cerințelor SA „Tomai-Vinex” a solicitat:

- interzicerea SRL „Esmalda“ și SRL „Suvorov-Vin”, să ofere spre vânzare, să

vândă sau să păstreze băuturi alcoolice, pentru etichetarea (marcarea) cărora a fost

utilizată sticla de tip „Wine/trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală, în registrul imaginilor și mostrelor industriale în

folosul SRL „Esmalda”, număr de depozit f 2007 0016;

- interzicerea de a importa sau exporta băuturi alcoolice pentru etichetarea

(marcarea) cărora a fost utilizată sticla de tip „Wine/trade DRIADA, marca

înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în registrul imaginilor

și mostrelor industriale în folosul SRL „Esmalda”, număr de depozit f 2007 0016,

pentru etichetarea/marcarea băuturilor alcoolice;

- a scoate din circulație toate băuturile alcoolice produse de către SRL „Esmalda“

și SRL „Suvorov-Vin” pentru etichetarea (marcarea) cărora a fost utilizată sticla de

tip „Wine/trade DRIADA, marca înregistrată la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală în registrul imaginilor și mostrelor industriale în folosul SRL

„Esmalda“, număr de depozit f 2007 0016 și a nimici toată marfa confiscate;

- încasarea în mod solidar din contul SRL „Esmalda“ și SRL „Suvorov-Vin” în

beneficiul SA „Tomai-Vinex” prejudiciile materiale în valoare de 3 lei pentru fiecare

sticlă de tip „Wine/trade DRIADA, marca înregistrată la Agenția de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală, în registrul imaginilor și mostrelor industriale în folosul

SRL „Esmalda“ și SRL „Suvorov-Vin”, pentru etichetarea băuturilor alcoolice, în

mărime de 8 732 010 lei și 100 000 lei pentru prejudiciul moral;

- anularea hotărârii Comisiei Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de

examinare a obiecțiilor din 21 august 2008;

2

- anularea hotărârii Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.1224 din

19 noiembrie 2007, emise în folosul SRL „Esmalda“ în privința înregistrării imaginii

și mostrei industriale în formă de sticlă cu număr de depozit f 2007 0016;

- obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să introducă în

registrul imaginilor și mostrelor industriale date cu privire la anularea imaginii sau

mostrei industriale sub formă de sticlă, număr de depozit f 2007 0016, solicitantul

SRL „Esmalda“ publicând datele în Monitorul Oficial al Proprietății Industriale a

Republicii Moldova și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul examinării cauzei SRL „Esmalda“ a depus cerere reconvențională

împotriva SA „Tomai-Vinex”, solicitând anularea mărcilor comerciale care aparțin

SA „Tomai-Vinex” în baza Certificatelor de înregistrare nr. 8743, 13688, 14447,

7646 și a modelului industrial care aparține SA „Tomai-Vinex”, în baza

Certificatului de înregistrare nr.1135 din 05 mai 2009.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, SRL „Esmalda“ este

proprietarul desenului industrial sub formă de ambalaj din sticlă din 19 noiembrie

2007, fapt confirmat prin certificatul Agenției de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală nr. 1029, iar SA „Tomai-Vinex”, din 10 februarie 2009 și din 05 mai

2009 a devenit proprietarul mărcii comerciale și a modelului industrial în forma de

alt ambalaj din sticlă, fapt confirmat prin Certificatele Agenției de Stat pentru

Proprietatea Intelectuală nr. 17646 și 1135. Astfel, SRL „Esmalda“ a solicitat mai

devreme decât SA „Tomai-Vinex” înregistrarea dreptului de proprietate intelectuală

asupra ambalajului din sticlă.

Înainte de înregistrarea pe numele SA „Tomai-Vinex” a mărcilor comerciale în

baza Certificatelor 8743, 13688, 14446, 14447, 17646, mărci comerciale similare au

fost înregistrate și pe numele altor persoane fizice și juridice, fapt confirmat prin

rezultatele căutării din Registrul International al Mărcilor. Respectiv, mărcile

comerciale au fost înregistrate cu încălcarea legislației în vigoare.

Intervenientul principal SA „DRIADA Wine” s-a adresat cu cerere împotriva SA

„Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală, solicitând decăderea din drepturile asupra mărcii.

Prin hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău acțiunea înaintată de

SA „Tomai-Vinex” a fost admisă parțial.

S-a interzis SRL „Esmalda“ și SRL „Suvorov-Vin”, personal sau prin

intermediul terțelor persoane, utilizarea sub orice formă (realizare, păstrare) a

buteliei „WINE/trade DRIADA marca înregistrată la Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală după SRL „Esmalda” sub număr de depozit f 2007 0016,

precum și importarea sau exportarea acestora.

S-a retras din rețeaua de comerț a băuturilor spirtoase ale SRL „Esmalda” și SRL

„Suvorov-Vin“ îmbuteliate în sticla „WINE/trade DRIADA, marca înregistrată la

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după SRL „Esmalda”, sub număr de

depozit f 2007 0016.

S-a interzis SRL „Suvorov-Vin“ și SRL „Esmalda”, personal s-au prin

intermediul terțelor personae, utilizarea sticlei „WINE/trade DRIADA marca pentru

băuturile alcoolice.

S-a obligat Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să anuleze

înregistrarea după SRL „Esmalda” a desenului și modelului industrial „Butelie” nr.

depozitului f 20070016.

3

S-a încasat în mod solidar de la SRL „Esmalda” și SRL „Suvorov-Vin “ în

beneficiul SA „Tomai-Vinex” paguba materială în valoare de 2 910 670 lei și

cheltuielile de judecată în mărime de 3220 lei.

În rest cerințele au fost respinse.

Cererea reconvențională înaintată de SRL „Esmalda” împotriva SA „Tomai-

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

privind apărarea drepturilor la proprietate intelectuală, s-a respins.

Acțiunea intervenientului principal SA „Driada Wine” împotriva SA „Tomai-

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală,

privind decăderea din drepturi asupra mărcii, s-a respins.

Prin decizia din 22 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de SA „Tomai-Vinex”, a fost respins.

S-au admis recursurile declarate de SRL „Esmalda” și SRL „Suvorov-Vin”.

S-a casat hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, în partea

admiterii acțiunii SA „Tomai-Vinex” referitor la interzicerea SRL „Esmalda” și SRL

„Suvorov-Vin“, personal sau prin intermediul terțelor personae, utilizarea sub orice

formă (de realizare, păstrare) a buteliei „WINE/trade DRIADA marca înregistrată la

Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală după SRL „Esmalda sub numărul de

depozit f 2007 0016, precum și importarea sau exportarea acestora, retragerea din

rețeaua de comerț a băuturilor spirtoase ale SRL „Esmalda” și SRL „Suvorov-Vin“,

îmbuteliate în sticla „WINE/trade DRIADA, marca înregistrată la Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală după SRL „Esmalda”, sub numărul de depozit f 2007

0016, interzicerea SRL „Suvorov-Vin” și SRL „Esmalda”, personal s-au prin

intermediul terțelor personae, utilizarea sticlei „WINE/trade DRIADA, marca pentru

băuturile alcoolice, obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să

anuleze înregistrarea după SRL „Esmalda” a desenului și modelului industrial

„Butelie” nr. depozitului f 20070016, încasarea în mod solidar de la SRL „Esmalda”

și SRL „Suvorov-Vin“ în beneficiul SA „Tomai-Vinex” a pagubei materiale în

valoare de 2 910 670 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 3220 lei, și în

această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Tomai-Vinex”

împotriva SRL „Suvorov-Vin“ și SRL „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea înregistrării mărcii și

încasarea prejudiciului cauzat, ca neîntemeiată.

În rest, hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost menținută.

La 26 aprilie 2013, SA „Tomai-Vinex” a depus cerere de revizuire prin care a

solicitat revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012, cu

menținerea în vigoare a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012.

Prin încheierea din 26 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

revizuire depusă de SA „Tomai-Vinex”, s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La 30 iunie 2020, Agentul guvernamental, Oleg Rotari a depus cerere de

revizuire, prin care a solicitat admiterea acesteia, recunoașterea expresă a încălcării

dreptului societății reclamante garantat de art. 6 § 1 din Convenție și de art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22

noiembrie 2012 și rejudecarea recursurilor declarate de SA „Tomai-Vinex”, SRL

„Suvorov-Vin“ și SRL „Esmalda” în ședință publică, acordarea unei satisfacții

echitabile, în beneficiul companiei reclamante, pentru încălcările constatate prin

aplicarea directă a art. 41 din Convenție în cuantum de 3600 de euro în calitate de

4

despăgubire pentru orice tip de prejudiciu moral și/sau material, inclusiv costuri și

cheltuieli de judecată de reprezentare în fața Curții, care vor fi convertiți în lei

moldovenești la cursul oficial de schimb al Băncii Naționale a Moldovei la data

transferului.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea SA „Tomai-Vinex”, v.

Moldova (nr. 17156/16). Curtea a solicitat prezentarea observațiilor cu privire la

admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele

de fapt, rezumate de către Grefa Curții. De asemenea, Curtea a propus Guvernului

să ajungă la un acord de reglementare amiabilă a prezentei cauze.

În temeiul art. 11 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30

iulie 2015, Guvernul a considerat judicioasă procedura de reglementare amiabilă a

prezentei cauze, inițiind procedura în acest sens la 28 mai 2019, în timp ce înaintarea

cererii de revizuire a constituit o condiție necesară pentru soluționarea pe cale

amiabilă a acesteia, cu scopul de a remedia încălcarea dreptului companiei

reclamante garantat de către art. 6 din Convenție.

Revizuentul a afirmat că în fața Curții, societatea reclamantă a invocat încălcarea

art. 6 § 1 din Convenție în absența unor decizii referitoare la respingerea concluziilor

celor patru expertize dispuse de către instanța de fond, decizia instanței de recurs

fiind motivată insuficient și contrară art. 6 § 1 din Convenție. Reclamanta s-a plâns

și de încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale în baza art. 1 din Protocolul

nr.1 la Convenție.

Agentul guvernamental a indicat că, prin decizia din 22 noiembrie 2012, Curtea

Supremă de Justiție a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2012

pronunțată în favoarea societății reclamante, respingând pretențiile acesteia, ca fiind

nefondate. La adoptarea soluției respective, Curtea Supremă de Justiție s-a bazat în

exclusivitate pe concluziile raportului de expertiză din 21 februarie 2011, efectuat

de către ÎCS „SGS (Moldova)” SA la solicitarea ÎCS „Suvorov-Vin” SRL, care

figura în calitate de pârât în acest proces. Concluziile respective stabileau existența

unor elemente distinctive evidente dintre buteliile din sticlă care aparțineau societății

reclamante și cele ale companiilor pârâte, iar riscul creării unor confuzii pentru

consumatori ar fi lipsit.

În decizia sa, Curtea Supremă de Justiție nu s-a referit în mod expres la

concluziile celorlalte expertize anterioare, inclusiv la concluziile ultimei expertize

repetate în comisie, efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne, care fusese

dispusă de către Curtea de Apel Chișinău, anume în scopul elucidării contradicțiilor

existente între concluziile celor trei rapoarte de expertiză primară anterioare (printre

care figura și raportul de expertiză din 21 februarie 2011 a ÎCS „SGS (Moldova)”

SA).

Potrivit concluziilor raportului de expertiză repetată în comisie, exista riscul ca

buteliile din sticlă utilizate de către societatea reclamantă să fie confundate cu cele

utilizate de către companiile pârâte după aspectul exterior și după gâtul buteliei, iar

divergențele de dimensiuni și inscripțiile de pe butelii puteau fi greu memorizate și

percepute de către consumatori.

De asemenea, Curtea Supreme de Justiție în decizia din 22 noiembrie 2012 nu

argumentează nici faptul acordării unei ponderi atât de mari raportului de expertiză

efectuat de către ÎCS „SGS (Moldova)” SA, fiind de fapt singurul raport de expertiză

din cele cinci expertize efectuate, care concluziona despre lipsa oricăror confuzii în

5

rândul consumatorilor, stabilind niște elemente distinctive evidente între buteliile

din sticlă care aparțineau societății reclamante și cele ale companiilor pârâte. Ținând

cont de faptul că efectuarea expertizei respective a fost solicitată de către ÎCS

„Suvorov-Vin” SRL, care era adversarul societății reclamante în cadrul procesului

judiciar respectiv, pot apărea dubii inclusiv în privința independenței experților și a

corectitudinii concluziilor expuse de către aceștia.

Agentul guvernamental a reiterat că, instanța de fond și-a bazat soluția

pronunțată în favoarea societății reclamante anume pe concluziile raportului de

expertiză a Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 1093 din 23 mai 2011 și ale

raportului de expertiză repetată în comisie a Ministerului Afacerilor Interne nr. 479

din 10 februarie 2012, care confirmau existența unor similitudini dintre buteliile din

sticlă ale societății reclamante și cele ale companiilor pârâte, precum și riscurile de

confundare a acestora de către consumatori. Rapoartele de expertiză au avut un rol

decisiv atât pentru societatea reclamantă în sprijinul înaintării pretențiilor sale față

de companiile pârâte, cât și pentru instanța de fond, la soluționarea cauzei respective.

Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție nu doar a eșuat să argumenteze

motivele pentru care a decis să acorde o pondere mai mare concluziilor raportului

de expertiză a ÎCS „SGS (Moldova)” SA din 21 februarie 2011, în detrimentul

concluziilor celor patru rapoarte de expertiză care susțineau pretențiile societății

reclamante, ci în general nu a făcut nicio referire la respectivele rapoarte, inclusiv la

ultimul raport de expertiză repetată în comisie din 10 februarie 2012, care fusese

dispusă anume în contextul concluziilor diametral opuse obținute în cadrul

expertizelor primare efectuate anterior.

Instanța de recurs a eșuat să ofere un răspuns clar și exhaustiv la un argument

esențial luat în considerare de către instanța de fond la pronunțarea unei hotărâri în

favoarea societății reclamante, a cărei respingere, în mod evident, necesita o

motivare specifică și explicită din partea instanței de recurs, în cazul în care Curtea

Supremă de Justiție ar fi luat în considerare concluziile celor patru rapoarte de

expertiză, exista probabilitatea respingerii recursurilor depuse de către SRL

„Suvorov-Vin” și SRL „Esmalda.

Agentul guvernamental a menționat că, instanța de recurs a eșuat să prezinte o

astfel de motivare, fiind imposibil de apreciat dacă, aceasta pur și simplu a ignorat

concluziile celor patru rapoarte de expertiză care stabileau similitudini între buteliile

din sticlă ale societății reclamante și cele ale companiilor adverse sau, pur și simplu,

a dorit, să le respingă.

Agentul guvernamental consideră că, o instanță de judecată internațională ar

putea ajunge la concluzia că în prezenta cauză civilă a avut loc încălcarea dreptului

societății reclamante la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, iar

reclamanta ar continua să sufere repercusiuni negative ale acestei încălcări.

Astfel, procedura judiciară desfășurată în fața Curții Supreme de Justiție nu a

oferit societății reclamante garanțiile procedurale necesare acesteia pentru a-și

valorifica dreptul său la respectarea bunurilor sale, prevăzut de Articolul 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție, deoarece, instanța de recurs a eșuat să prezinte motive

clare și pertinente care au determinat-o să caseze hotărârea pronunțată în favoarea

societății reclamante, bazându-se în exclusivitate pe concluziile unei singure

expertize, care fusese efectuată anume la solicitarea adversarilor societății

reclamante.

6

Pentru încălcările admise, societății reclamante trebuie să i se acorde

compensații pecuniare pentru prejudiciul moral, în mărime în care Curtea Europeană

a acordat în cauzele Lebedinschi v. Republica Moldova, nr. 41971/11, 16 iunie 2015,

Consocivil S.A. v. Republica Moldova, nr. 25795/07, 03 decembrie 2019, sau,

printre ultimele hotărâri de acest gen, Heross LTD v. Republica Moldova, nr.

58982/12, 19 mai 2020) pentru încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenție și a

Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Agentul guvernamental a considerat rezonabilă acordarea unei satisfacții

echitabile în cuantum de 3600 de euro în calitate de despăgubire pentru prejudiciul

moral și pentru orice costuri si cheltuieli.

De asemenea, în scopul restabilirii situației existente anterior admiterii

eventualelor încălcări, potrivit Agentului guvernamental, trebuie examinată

posibilitatea acordării, din contul companiilor pârâte în beneficiul societății

reclamante, a despăgubirilor pentru prejudiciul material solicitate, eventual.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2020, s-au admis

solicitările Agentului guvernamental al Republicii Moldova, Oleg Rotari din cererea

de revizuire. S-a constatat încălcarea drepturilor SA „Tomai-Vinex” garantate de art.

6 § 1, și de art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenție, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de SA „Tomai-Vinex” împotriva SRL „Suvorov-Vin”,

SRL „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate

Intelectuală cu privire la anularea înregistrării mărcii și încasarea prejudiciului

cauzat, acțiunea reconvențională a SRL „Esmalda” împotriva SA „Tomai-Vinex”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind

apărarea drepturilor la proprietatea intelectuală, și acțiunea intervenientului principal

SA „Driada Wine” împotriva SA „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind decăderea din drepturi asupra mărcii. S-

a acordat SA „Tomai-Vinex” satisfacția echitabilă pentru încălcările constatate, prin

aplicarea directă a Articolului 41 al Convenției în cuantum de 3600 euro (trei mii

șase sute euro), în calitate de despăgubire pentru prejudiciul moral, inclusiv costuri

și cheltuieli. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției

în beneficiul SA „Tomai-Vinex” suma de 3600 (trei mii șase sute euro), convertiți

în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei, la data

transferului. S-a casat decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2012. S-

a reținut prezenta cauza civilă în procedura Curții Supreme de Justiție pentru

examinare în ordine de recurs a recursurilor declarate de SA „Tomai-Vinex”, SRL

„Suvorov-Vin” și SRL „Esmalda” împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din

29 iunie 2012.

La 27 octombrie 2020, SA „Tomai-Vinex” a înregistrat o cerere de recurs

suplimentară.

Astfel, în urma admiterii cererii de revizuire a Agentului Guvernamental, Oleg

Rotari, Colegiul lărgit a reexaminat recursurile declarate de SA „Tomai-Vinex”,

SRL „Suvorov-Vin“ și SRL „Esmalda” împotriva hotărârii din 29 iunie 2012 a Curții

de Apel Chișinău.

Prin decizia din 18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-au respins

recursurile declarate de SRL “Esmalda” și SRL „Suvorov-Vin”; s-a admis recursul

declarat de SA “Tomai-Vinex”; a fost casată hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SA

„Tomai-Vinex” împotriva SRL „Suvorov-Vin“, SRL „Esmalda”, intervenient

7

accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, cu privire la anularea

înregistrării mărcii și încasarea prejudiciului cauzat, la acțiunea reconvențională a

SRL „Esmalda” împotriva SA „Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la apărarea drepturilor la proprietatea

intelectuală, și acțiunea intervenientului principal SA „Driada Wine” împotriva SA

„Tomai-Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii, în partea încasării

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată și, în această parte, a fost

pronunțată o hotărâre nouă, prin care: s-au încasat în mod solidar de la SRL

“Esmalda” și SRL „Suvorov-Vin” în beneficiul SA „Tomai-Vinex” prejudiciul

material în sumă de 8 732 010 (opt milioane șapte sute treizeci și două mii zece) lei

și cheltuielile de judecată în sumă de 3 250 (trei mii două sute cincizeci) lei; în rest,

hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost menținută.

La 21 decembrie 2020, SRL “Esmalda” a depus cerere de revizuire a deciziei

din 18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și

trimiterea acuzei la rejudecare.

La 16 februarie 2021, SA „Driada Wine” a depus cerere de revizuire a deciziei

din 18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și

trimiterea acuzei la rejudecare.

La 18 martie 2021, SRL „Suvorov-Vin” a depus cerere de revizuire a deciziei

din 18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și

trimiterea acuzei la rejudecare.

Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse

ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de SRL „Esmalda”, SA „Driada

Wine” și SRL „Suvorov-Vin“, asupra deciziei din 18 decembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție.

La 03 iunie 2022, SRL „Suvorov-Vin“, prin intermediul administratorului

Utochkin Aleksei, a depus cerere de revizuire asupra deciziei din 18 decembrie 2020

a Curții Supreme de Justiție, solicitând anularea deciziei contestate, cu reținerea

cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea în ordine de recurs

a recursurilor declarate de SRL “Esmalda”, SRL „Suvorov-Vin” și SA “Tomai-

Vinex”. Totodată, a solicitat examinarea cererii în ședință publică.

Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SRL „Suvorov-Vin“, prin intermediul

administratorului Utochkin Aleksei.

La 14 iulie 2022, SRL „Esmalda”, prin intermediul administratorului Neruh

Alexandru și a avocatului Iorga Iulian, a depus cerere de revizuire asupra deciziei

din 18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând anularea deciziei

contestate, cu reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru

examinarea în ordine de recurs a recursurilor declarate de SRL “Esmalda”, SRL

„Suvorov-Vin” și SA “Tomai-Vinex”. Totodată, a solicitat examinarea cererii în

ședință publică.

În motivarea cererii de revizuire, SRL „Esmalda” și-a manifestat dezacordul față

de soluția instanței de recurs din decizia contestată, s-a referit în mod repetat la

circumstanțele și fondul cauzei, a indicat asupra aplicării eronate a legii materiale de

către instanța de recurs și aprecierea eronată a probelor. Drept temei de revizuire au

fost invocate prevederile art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, făcându-

se referire la circumstanțele noi ce i-au devenit cunoscute după pronunțarea deciziei

8

contestate, și anume la faptul că SA “Tomai-Vinex” a cesionat drepturile asupra

mărcii nr. 17646 către SRL “Unovino-Grup”. Respeciv, potrivit revizuentei, prin

decizia din 18 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra

drepturilor și obligațiilor unei persoane neantrenate în proces, iar pe de altă parte,

revizuentei i-au devenit cunoscute circumstanțe noi, necunoscute la data judecării

recursurilor (f.d. 142-161, vol.VII).

Cu referire la solicitarea de a examina cererea de revizuire în ședință publică,

instanța reține prevederile art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, potrivit

căruia dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de

Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților

la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară

prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Colegiul lărgit a considerat inoportună invitarea participanților la proces,

întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă

precizie.

În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14 16 septembrie 2020,

Curtea a statuat că este necesar organizarea unei audieri: a) în cazul în care există

necesitatea de a evalua dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități

(a se vedea Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie referitoare

la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor situație personală, în

mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se vedea Göç, pre-citată, § 51;

Miller, pre-citată, § 34 in fine; și Andersson v. Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7

decembrie 2010); c) în cazul în care instanța are nevoie de a obține o clarificare cu

privire la anumite detalii, inter alia prin intermediul unei audieri (a se vedea Fredin

v. Suedia (nr. 2), 23 februarie 1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia,

nr. 38629/97, § 39, 12 noiembrie 2002).

La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau exista, pot fi cercetate și

soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și documentelor prezente la dosar.

În esență, revizuenta și intimații au avut posibilitatea să prezinte poziția în scris și să

răspundă la argumentele părților adverse.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Potrivit art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire: părțile și alți participanți la proces. În speță, SRL „Esmalda” este

parte în procesul a cărui soluție se cere a fi revizuită.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Conform art. 450 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i

9

fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b), și în termen de

3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c).

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În speță, se constată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

Cu referire la motivarea cererii de revizuire depusă de SRL „Esmalda”,

Colegiul lărgit reține că, facând trimitere la normele prevăzute de art. 449 lit. b) și

c) din Codul de procedură civilă, aceasta a indicat drept circumstanțe pretinse a fi

descoperite după pronunțarea deciziei a cărei revizuire se cere, cesionarea de către

SA “Tomai-Vinex” a drepturilor asupra mărcii nr. 17646 către SRL “Unovino-

Grup”. Astfel, revizuenta a menționat că, la 27 aprilie 2022, a luat cunoștință de

materialele dosarului cererii de înregistrare a mărcii deținute de SA “Tomai-Vinex”

cu nr. de ordine 17646, constatând că până la rejudecarea cauzei de către Curtea

Supremă de Justiție prin încheierea din 16 septembrie 2020 și prin decizia din 18

decembrie 2020, SA “Tomai-Vinex” a cesionat drepturile ce rezultă din înregistrarea

mărcii nr. 17646 către un terț. Respectiv, în opinia revizuentei, pe lângă faptul că e

vorba de niște circumstanțe nou-descoperite, instanța a emis o hotărâre cu privire la

drepturile SRL “Unovino-Grup”, care nu a fost implicată în proces. Totodată,

revizuenta consideră că înstrăinarea mărcii reprezintă o circumstanță esențială

judecării prezentei cauze, or în urma cesionării mărcii de către SA “Tomai-Vinex”,

drepturile acesteia asupra mărcii s-au stins, iar apărarea drepturilor asupra acestei

înregistrări de marcă în beneficiul SA “Tomai-Vinex” este neîntemeiată.

Reieșind din norma cuprinsă la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit ține să atragă atenția asupra faptului că circumstanțele nou-

descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar

ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior

pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul lărgit ține să evidențieze faptul că

revizuenta face o interpretare eronată a perioadei în care circumstanțele, pretinse a

fi nou-descoperite, urmau să existe, nefiind cunoscute de revizuentă. Or, în cererea

sa, SRL „Esmalda” insistă asupra faptului că aceste circumstanțe au existat în

momentul rejudecării cauzei, ceea ce în opinia ei, ar constitui un temei de revizuire

a deciziei.

10

Colegiul lărgit subliniază că, chiar dacă prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 18 decembrie 2020 pricina a fost rejudecată, obiect al acesteia au constituit

aceleași circumstanțe, temeiuri de fapt și de drept, aceleași pretinse încălcări, care

au fost examinate prin hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, iar

rejudecarea cauzei a fost condiționată de comunicarea de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului către Guvernul Republicii Moldova a cererii SA “Tomai-Vinex”

(nr. 17156/16).

Respectiv, pentru a constitui temei de revizuire, circumstanțele nou-

descoperite, invocate de revizuentă, urmau să existe până la pronunțarea hotărârii

din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, deoarece obiect al acestui litigiu îl

constituie pretinsele încălcări existente la data înaintării acțiunii în instanța de

judecată – 27 mai 2008, iar contractul de cesiune totală a fost încheiat între SA

“Tomai-Vinex” și SRL “Unovino-Grup” la 15 iulie 2013, fiind înregistrat la AGEPI

la 22 octombrie 2013 (f.d. 159, vol. VII). Hotărârea din 29 iunie 2012 a Curții de

Apel Chișinău a rămas irevocabilă în urma respingerii recursului înaintat de SA

“Tomai-Vinex” prin decizia din 22 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție.

Cu referire la temeiul invocat de revizuentă, cuprins la art. 449 lit. c) din Codul

de procedură civilă, Colegiul lărgit conchide că nici acesta nu poate fi reținut, or,

potrivit art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere

de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi

prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

Astfel, norma citată indică cu suficientă claritate cine poate să depună o cerere

de revizuire indicând temeiul cuprins la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă,

SRL „Esmalda” fiind lipsită de acest drept în prezentul proces.

Colegiul lărgit relevă că, aplicabile speței sunt prevederile art. 61 din Codul de

procedură civilă, potrivit cărora părțile sunt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau

inducerea sa în eroare.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii în circumstanțele descrise, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de

principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură

civilă.

Având în vedere că motivele invocate de revizuentă nu corespund prevederilor

art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

11

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d is pun e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SRL „Esmalda”,

prin intermediul administratorului Neruh Alexandru și a avocatului Iorga Iulian,

asupra deciziei din 18 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Tomai-Vinex” împotriva SRL

„Suvorov-Vin“, SRL „Esmalda”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală, cu privire la anularea înregistrării mărcii și încasarea

prejudiciului cauzat,

la acțiunea reconvențională a SRL „Esmalda” împotriva SA „Tomai-Vinex”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la

apărarea drepturilor la proprietatea intelectuală,

și acțiunea intervenientului principal SA „Driada Wine” împotriva SA „Tomai-

Vinex”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu

privire la decăderea din drepturi asupra mărcii.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari,

Nicolae Craiu,

Victor Burduh

12