2ra-844/22 — anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului

2ra-844/22 — anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea in functie, incasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-844/2022

2-19155417-01-2ra-13062022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (V. Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Rodica Catană,

reprezentată de avocatul Tatiana Guțu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Catană

împotriva Școlii de Arte din satul Pelinia, raionul Drochia, Direcția Cultură, Tineret

și Sport a Consiliului raional Drochia, intervenient accesoriu Nina Rîciu cu privire

la restabilirea în funcție, anularea ordinului de eliberare din funcție și a înscrierilor

din carnetul de muncă, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 01 octombrie 2019, Rodica Catană a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Școlii de Arte din satul Pelinia, raionul Drochia cu privire la restabilirea

în funcție, anularea ordinului de eliberare din funcție și a înscrierilor în carnetul de

muncă, încasarea salariului și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 01.09.2016 a fost numită în

funcția de director adjunct a Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia, conform

ordinului nr. 41 (10) din 01.09.2016. Pe perioada activității nu a avut abateri

disciplinare, încălcări, exercitând onorabil atribuțiile de serviciu.

La 02.09.2019, directorul Școlii de Arte s. Pelinia, r-nul Drochia, Țurcanu

Gheorghe, a anunțat în public că își alege un alt director adjunct. Despre această

alegere a directorului cu numirea a unui alt director adjunct nu a fost informată sau

preîntâmpinată în prealabil.

Ulterior, a solicitat să-i fie eliberate extrasul din ordinul de eliberare din funcție

de director adjunct, extrasul ordinului de angajare din 01.09.2016, cât și contractul

de muncă, însă s-a refuzat prezentarea ordinului de eliberare, fiind eliberat doar

extrasul din ordinul de angajare și extrasul din carnetul de muncă cu înscriere de

eliberare din funcție din 02.09.2019, fără a fi invocat careva motiv justificat, fără să

fi semnat ordinul de demitere sau să-l fi văzut.

1

A menționat că carnetele de muncă urmau a fi returnate angajaților din

01.12.2018. Contractul de muncă nu i s-a prezentat invocându-se lipsa acestuia.

Prejudiciul moral cauzat prin presiuni psihice din partea conducerii Școlii de

Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia îl apreciază în mărime de 20 000 de lei.

A solicitat anularea actelor, înscrierilor din carnetul de muncă cu privire la

eliberarea sa din funcția de director-adjunct al Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul

Drochia, restabilirea în funcția de director adjunct al Școlii de Arte din s. Pelinia, r-

nul Drochia, încasarea salariului de funcție pentru perioada eliberării ilegale din

funcția de director adjunct al Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia, încasarea

prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei.

La 04.12.2019, Rodica Catană, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, a depus

cerere de concretizare a cerințelor împotriva Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul

Drochia, intervenient accesoriu Nina Rîciu, privind anularea ordinului de eliberare

din funcție.

În motivarea acesteia a invocat că la 01.08.1987 și-a început activitatea în

calitate de profesor de vioară în cadrul Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia.

La 01.09.2016 a fost numită în funcția de director adjunct a Școlii de Arte din

s. Pelenia, r-nul Drochia în baza ordinului nr. 41 § 10 din 01.09.2016. La 02.09.2019

directorul Școlii de Arte a emis ordinul nr. 123§ prin care a fost eliberată din funcție,

ordin care a fost adus la cunoștință la 24.09.2019, aproximativ după o lună de la data

emiterii, conform explicației din 27.09.2019.

La 28.10.2019, Școala de Arte din s. Pelinia a emis ordinul nr. 9 prin care a fost

completat ordinul nr. 123§2 din 02.09.2019.

A menționat că, ordinul nr. 123§2 din 02.09.2019 cu modificările efectuate prin

ordinul nr. 9 din 28.10.2019 este ilegal or, Rodica Catană a fost numită în funcția de

director adjunct a Școlii de Arte din s. Pelenia, r-nul Drochia în baza ordinului

nr.41§10 din 01.09.2016 temporar, însă nu a fost încheiat un contract individual de

muncă, ordinul nr. 123§2 din 02.09.2019 cu modificările la acesta efectuate prin

ordinul nr. 9 din 28.10.2019 nu conțin prevederile art. 81 alin. (3) din Codul muncii,

astfel nu cunoaște în ce circumstanțe de fapt și de drept a fost eliberată din funcția

de director adjunct, motiv pentru care apreciază caracterul ilegal al acestuia.

Din motivul că starea de sănătate s-a înrăutățit ca urmare a acțiunilor ilegale

comise de angajator, fapt atestat prin extrasul medical și tratamentul primit, din luna

septembrie a fost privată ilegal de salariul pentru funcția de director adjunct,

respectiv fiind privată de dreptul de a munci și întreține familia, cauzându-i-se

prejudiciu material, cât și prejudiciul moral în sumă de două salarii medii.

A solicitat anularea §2 și §3 din ordinul nr. 123 din 02.09.2019 și completările

la acesta efectuate prin ordinul nr. 9 din 28.10.2019, ca fiind ilegale, restabilirea în

funcția de director adjunct în cadrul Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia,

încasarea de la Școala de Arte în beneficiul său a compensației salariale pentru

întreaga perioadă forțată de neîndeplinire a funcției sale de director adjunct din

momentul eliberării pînă la momentul restabilirii, încasarea din contul Școlii de Arte

în beneficiul său cu titlu de prejudiciu moral pentru privarea ilegală de posibilitatea

de a munci a două salarii, cât și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5000

de lei.

La 13.03.2020, Rodica Catană, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, a

înaintat cerere de concretizare împotriva Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia,

intervenient accesoriu Nina Rîciu privind anularea ordinului de eliberare din funcție.

2

În motivarea cererii a invocat că, la calcularea salariului mediu s-a ținut cont

de prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004

privind modul de calculare a salariului mediu.

În așa mod, în perioada de absență forțată de la muncă 02.09.2019 - 11.03.2020

nu a muncit 191 de zile. Pentru anul 2018 salariul în calitate de director adjunct a

constituit suma de 2 955,26 de lei. Aplicând formula indicată în pct. 8 se obține suma

de 114,75 de lei (29 055,26 : 12 : 21,1), care reprezintă salariu mediu.

Compensația salarială pentru întreaga perioadă forțată de neîndeplinire a

funcției de director-adjunct din momentul eliberării 02.09.2019 pînă la momentul

restabilirii, cuantumul căreia este calculat la data de 11.03.2020, constituie

21 917,25 de lei (191 x 114,75).

Prejudiciul moral este calculat prin înmulțirea salariului mediu pentru o zi cu

60 de zile (114,75 x 60), obținând suma de 6885 de lei.

A solicitat, încasarea de la Școala de Arte în beneficiul său a compensației

salariale pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în funcția de

director adjunct, din momentul eliberării 02.09.2019 pînă la momentul restabilirii,

cuantumul căreia la data de 11.03.2020 constituind de 21 917,25 de lei și încasarea

prejudiciului moral în sumă de 6 885 de lei.

La 22.01.2021, Rodica Catană, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu a

înaintat cerere de concretizare, motivând că în perioada de disponibilitate forțată de

a munci 02.09.2019 - 05.02.2021 dânsa nu a muncit 524 de zile. Pentru anul 2018

salariul în calitate de director-adjunct a constituit 2 955,26 de lei.

Aplicând formula menționată în pct. 8 din Hotărîrea Guvernului nr. 426 din

26.04.2004, 29055,26/12/21,1, se obține suma de 114,75 de lei, care reprezintă

salariul mediu pentru o zi.

Astfel, compensația salarială pentru perioada forțată de neîndeplinire a funcției

de director-adjunct din momentul eliberării, 02.09.2019 până la momentul

restabilirii, cuantum calculat pentru data de 05.02.2021, constituie 60 129 de lei.

Prejudiciul moral în mărime de 2 salarii medii este calculat prin înmulțirea

salariului mediu pentru o zi cu 60 zile și este egal cu 6 885 de lei.

A solicitat încasarea de la Școala de Arte din s. Pelinia compensațiile salariale

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în funcția de director adjunct,

din momentul eliberării 02.09.2019 pînă la momentul restabilirii, cuantumul căreia

la data de 05.02.2021 fiind de 60 129 de lei și încasarea prejudiciului moral în sumă

de 6885 de lei.

Prin încheierea din 22 martie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a

dispus atragerea în proces în calitate de copârât Direcția Cultură Tineret și Sport a

Consiliului raional Drochia.

Prin hotărârea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

a fost admisă parțial acțiunea.

S-a anulat ordinul nr.123 din 02.09.2019 emis de Școala de Arte din s.Pelinia

r-nul Drochia cu privire la eliberarea din funcția de director - adjunct temporar pe

0,5 unitate de la 02.09.2019 pe Catană Rodica.

S-a dispus radierea din carnetul de muncă al lui Catană Rodica înscrisul sub

nr.4 din 02.09.2019 cu privire la eliberarea din funcția de director - adjunct temporar

pe 0,5 unitate, conform ordinului nr.123 din 02.09.2019.

S-a restabilit în funcția de director – adjunct al Școlii de Arte din s. Pelinia, r-

nul Drochia pe Catană Rodica.

3

S-a încasat de la Direcția Cultură Tineret și Sport al Consiliului raional Drochia,

cu sediul or. Drochia, str. Independenței, 15, în beneficiul Rodicăi Catană, salariul

pe perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 70915,50 lei, prejudiciul

moral în mărime de 3442,50 lei și cheltuielile de judecată ce constituie serviciile

avocatului în sumă de 5000 lei.

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-au admis apelurile

declarate de Școala de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia, de Rîciu Nina, de Direcția

Cultură, Tineret și Sport a Consiliului raional Drochia.

S-a modificat hotărârea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

în partea încasării salariului nerealizat pentru lipsa forțată de la serviciu, prin

micșorarea sumei dispuse spre încasare de la 70 915,50 de lei la 8 263,61 de lei.

În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în ordinul nr. 41 § 10 din

01.09.2016 de numire a Rodicăi Catană în funcție de director-adjunct pe 0,5 unitate,

deși s-a menționat „temporar”, nu s-a indicat termenul pentru care dânsa urma să

exercite funcția respectivă, astfel, în temeiul dispozițiilor art. 50 alin. (6) din Codul

educației se consideră că aceasta este numită în funcție pe termen de 5 ani.

Este eronat argumentul apelanților precum că intimata Rodica Catană exercita

funcția de director-adjunct prin cumul, deoarece potrivit dispozițiilor art. 267

alin.(1), (5) din Codul muncii, munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către

salariat, pe lîngă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în

afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct.

În contractul individual de muncă se va indica, în mod obligatoriu, că munca

respectivă se prestează prin cumul.

Cu toate că la numirea în funcția de director-adjunct a intimatei Rodica Catană

angajatorul nu a încheiat cu aceasta contract individual de muncă, în ordinul nr. 41

0,5 unitate nu s-a menționat că munca respectivă se va exercita prin cumul.

Potrivit procesului verbal nr. 1, fără dată, a Școlii de Arte s. Pelinia, a fost

încheiat contract individual de muncă de la 02.09.2019 cu Catană Rodica, care fiind

înștiințată de mai multe ori de a semna, refuză să semneze contractul de muncă ca

angajată (profesor de vioară) a Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia fără nici

un motiv întemeiat și refuză să semneze ordinul de eliberare din funcția de director

adjunct 0,5 salariu (temporar) din 02.09.2019 fără nici un motiv întemeiat.

Procesul-verbal este semnat de Victor Burlacu și Olga Cușnir, contrasemnat de

directorul Școlii de Arte s. Pelinia, Gheorghe Țurcanu (f.d. 28).

Referitor la pretenția privind anularea paragrafului 2 din ordinul nr.123 din

02.09.2019 „Eliberarea din funcție”, prin care s-a eliberat Catană Rodica din funcția

de director-adjunct, deținută temporar pe 0,5 unitate, instanța de apel a menționat că,

analizând ordinul nr. 123§2 din 02.09.2019, se atestă că acesta nu conține elementele

obligatorii, stipulate la art. 81 alin. (3) din Codul muncii și anume în ordin nu a fost

indicat articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege, deci temeiul

legal al eliberării din funcție a angajatului.

Totodată, ordinul respectiv nu i-a fost adus la cunoștință salariatei Rodica

Catană, sub semnătură, cel târziu la data eliberării, 02.09.2019, fapt prin care sau

încălcat dispozițiile art. 81 alin. (3) din Codul muncii.

Instanța de apel a reținut că ulterior adresării Rodicăi Catană cu acțiune în

judecată, la 28.10.2019 directorul Școlii de Arte s. Pelinia a emis ordinul nr.9 privind

4

adăugirile la ordinul nr. 123§2 din 02.09.2019 „Cu privire la eliberarea din funcția

de director adjunct temporar pe 0,5 unități de la 02 septembrie 2019 pe Rodica

Catană” și anume s-a completat temeiul ordinului, după cum urmează: Ordinul

Ministerului Culturii al Republicii Moldova nr. 126 din 23.08.2011 „Cu privire la

aprobarea regulamentului Școlilor de Muzică, Arte și Arte Plastice; Conform

capitolului III p.12 alin.1 din Convenția Colectivă a Ministerului educației nr.444

din 25.03.2016 (nivel de ramură pe anii 2016-2020); conform capitolului IV, art.22

p.4 din Legea nr.270 din 23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul

bugetar, numirea în funcție de conducere temporar (interimat) (f.d. 29).

Instanța de apel a notat că, prevederile capitolului III p.12 alin. (1) din

Convenția Colectivă a Ministerului Educației nr. 444 din 25.03.2016 (nivel de

ramură pe anii 2016-2020) și a capitolului IV, art. 22 p.4 din Legea nr.270 din

23.11.2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, numirea în

funcție de conducere temporar (interimat), indicate în ordinul nr.9 privind adăugirile

la ordinul nr. 123§2 din 02.09.2019 „Cu privire la eliberarea din funcția de director

adjunct temporar pe 0,5 unități de la 02 septembrie 2019 pe Catană Rodica” sunt

irelevante cauzei, deoarece Catană Rodica nu a exercitat interimatul funcției or, acest

fapt urma a fi specificat în ordinul de numire a acesteia în funcția de director-adjunct

or, acesta în esență constituie o modificare retroactivă unilaterală a raporturilor de

muncă, fapt ce contravine art. 68 alin. (1) din Codul muncii, potrivit căruia contractul

individual de muncă poate fi modificat printr-un acord suplimentar semnat de părți,

inclusiv cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate. Acordul suplimentar

este parte integrantă a contractului individual de muncă.

Ce ține de temeiului eliberării din funcția de director-adjunct a Rodicăi Catană

indicat în ordinul nr. 9 din 28.10.2019 cu trimitere la Ordinul Ministerului Culturii

al Republicii Moldova nr. 126 din 23.08.2011 „Cu privire la aprobarea

Regulamentului Școlilor de Muzică, Arte și Arte Plastice”, acesta nu conține

articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din actul normativ menționat.

Doar în cererile de apel s-a menționat că în temeiul pct. 4 din Regulamentul

Școlilor de Muzică, Arte și Arte Plastice, directorul școlii este împuternicit să

numească directorul-adjunct din rândul profesorilor cu experiență didactică mai

bogată, în cazul dat, Nina Rîciu la concursul pentru ocuparea funcției de director

adjunct a avut rezultate mai bune decât Rodica Catană.

Acest argument instanța de apel l-a apreciat critic și declarativ or, nu au fost

prezentate instanței probe privind desfășurarea concursului pentru funcția de

director-adjunct la Școala de Arte s. Pelinia, nici intimata nu a confirmat că ar fi fost

organizat concurs pentru ocuparea funcției și dânsa ar fi obținut la concursul

respectiv rezultat mai mic față de contracandidata Nina Rîciu.

Mai mult, acest act normativ este aplicabil situației de numire în funcția de

director-adjunct, dar nu de concediere, cum a fost în cazul dat.

Astfel, numirea în funcție a directorului-adjunct urmează să aibă loc cu

respectarea dispozițiilor Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în instituțiile de

învățământ general, aprobat prin ordinul Ministerului Educației nr. 163 din

23.03.2015 în coroborare cu prevederile art. 50 din Codul educației, care la alineatul

5 stipulează că funcțiile de director și de director adjunct se ocupă prin concurs, în

baza criteriilor de competență profesională și managerială.

Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea

5

funcției de director și de director adjunct se aprobă de Ministerul Educației, Culturii

și Cercetării.

În această situație, fiind constată ilegalitatea ordinului nr. 123§2 din 02.09.2019

privind eliberarea Rodicăi Catană din funcția de director-adjunct pe 0,5 unitate, pe

cale de consecință este ilegal și ordinul nr. 123§3 din 02.09.2019 privind angajarea

Ninei Rîciu în funcția de director-adjunct pe 0,5 unitate.

Instanța de apel a stabilit că prima instanță incorect a dispus anularea

paragrafului 2 și 3 a ordinului nr. 123 din 02.09.2019 și completările la acesta

efectuate prin ordinul nr.9 din 28.10.2019, emise de angajatorul Școala de Arte s.

Pelinia, cu restabilirea intimatei Rodica Catană în funcția de director adjunct în

cadrul Școlii de Arte din s. Pelinia, r-nul Drochia, pe 0,5 unitate.

În ce privește pretenția privind anularea înscrierii referitor la eliberarea din

funcția de director-adjunct, instanța de apel a notat că prin Legea nr. 123 din

07.07.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din

01.01.2019, s-a abrogat articolul 66 din Codul muncii – „Carnetul de muncă”.

Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, a decăzut necesitatea

ținerii și completării de către angajator a carnetelor de muncă, acestea urmând a fi

restituite angajaților.

Respectiv, înscrierea de către angajatorul Școala de Arte din s. Pelinia în

carnetul de muncă a Rodicăi Catană a ordinului nr. 123§2 din 02.09.2019 este

ilegală, această acțiune nefiind reglementată prin lege, respectiv pretenția privind

anularea înscrierii din carnetul de muncă este întemeiată.

Referitor la pretenția privind încasarea salariului pentru perioada absenței

forțate de la muncă, instanța de apel a notat că este cert stabilit că volumul de muncă

lunar a intimatei Rodica Catană, din momentul numirii în funcția de director-adjunct,

nu trebuia să depășească 1,5 unitate din care 1,0 unitate pentru exercitarea funcției

de profesor și 0,5 unitate pentru exercitarea funcției de director-adjunct.

Din certificatele de salariu de la fila dosarului 191, 192 se confirmă că Rodica

Catană, după eliberarea din funcția de director-adjunct, a exercitat funcția de

profesor mai mult decât 1,0 unitate, primind remunerare suplimentară pentru 0,13 și

0,44 unitate.

Potrivit certificatului de salariu a Rodica Catană în funcția de director-adjunct

pe 0,5 unități pentru anul 2018, perioada precedentă eliberării din funcție, salariul

mediu lunar a constituit 2421,72 lei (f.d. 72).

În acest mod, în perioada septembrie 2019 - aprilie 2021, dacă Rodica Catană

exercita funcția de director-adjunct pe 0,5 unitate, dânsa urma să fie remunerată cu

suma totală de 48 425,4 de lei, reieșind din calculul: 2421,72 de lei (salariul mediu

lunar pentru 0,5 unitate de director-adjunct) x 20 luni (perioada în care a fost lipsită

de posibilitatea de a exercita funcția de director-adjunct).

În total, în perioada septembrie 2019 - aprilie 2021, pentru munca exercitată de

0,13 și 0,44 unitate, Rodica Catană a fost remunerată cu 39 958 de lei.

Reieșind din faptul că salariul pentru aceiași perioadă în calitate de director-

adjunct ar fi constituit 48 425,40 de lei raportat la suma real primită în perioada

litigioasă, rezultă că diferența de salariu brut este în mărime de 8 467,40 de lei

(48 425,40 de lei – 39 958 de lei).

Din aceste raționamente, instanța de apel a considerat necesar de a modifica

hotărârea instanței de fond în partea încasării salariului nerealizat pentru lipsa forțată

de la serviciu, prin micșorarea sumei dispuse spre încasare de la 70 915,50 de lei la

6

8 467,40 de lei.

Referitor la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, luând în

considerație circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat rezonabilă și

echitabilă suma de 3442,50 de lei, atribuită cu titlu de prejudiciu moral de către

instanța de fond.

Ce ține de cheltuielile de judecată pentru asistența juridică solicitate spre

încasare de către intimata, instanța de apel a menționat că din actele cauzei rezultă

că apelantă în cadrul prezentului litigiu a fost reprezentat de avocatul Tatiana Guțu

în temeiul mandatului seria MA nr. 1395519 din 30.10.2019 (f.d.22). Pentru

serviciile de asistență juridică dânsa a achitat 5000 de lei pentru reprezentarea în

prima instanță, fapt confirmat prin bonul de plată din 30.10.2019 și factura fiscală

seria nr. IJ0028864 din 30.10.2019 și, 3000 de lei pentru reprezentarea în instanța

de apel, potrivit facturii sera II0715627 din 26.10.2021(f.d.55,56,202).

Reieșind din complexitatea cauzei, prestația avocatului Tatiana Guțu, instanța

de apel a considerat corectă soluția instanței de fond privind încasarea de la Școala

de Arte din s. Pelinia în beneficiul Rodicăi Catană a cheltuielilor pentru asistență

juridică suportate în mărime de 5000 de lei, pe care instanța le-a apreciat drept reale,

necesare și rezonabile.

La 26 mai 2022, Rodica Catană, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond

și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3000 de lei.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de judecată nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea.

A susținut că, instanța de apel incorect a aplicat la calcularea salariului pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă. Întreagă perioadă de absență forțată

de la muncă care începe de la data de 02.09.2019 – 13.05.2021, Rodica Catană nu a

muncit 618 zile. Pentru anul 2018 salariul în calitate de director adjunct a constituit

suma de 2 955,26 de lei, în acest context aplicând formula indicată în pct. 8 din

Hotărîrea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004 privind modul de calculare a salariului

mediu, 2955,26/12/21,1, se obține suma de 114,75 de lei și reprezintă salariul mediu

pentru o zi.

A menționat că înmulțind 618 zile cu 114,75 de lei, se obține suma de 70 915,5

zile, care reprezintă compensația salarială pentru perioada forțată de neîndeplinire a

funcției de director adjunct din momentul eliberării 02.09.2019 pînă la momentul

restabilirii, cuantumul căruia fiind calculate pînă la data de 13.05.2021.

La 13 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de Rodica Catană, reprezentată de avocatul Tatiana

Guțu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 5, vol. II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 16 noiembrie 2021.

La data de 01 aprilie 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces

decizia motivată (f.d. 224, vol. I), și a fost recepționată de către recurentă conform

avizului de recepție nr. DS8006269496AS la 08 aprilie 2022 (f.d. 229, vol. I).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

7

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 26 mai 2022, data de pe plicul poștal, astfel, se

constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

8

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Rodica Catană,

reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Rodica Catană, reprezentată

de avocatul Tatiana Guțu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

9