2ra-725/22 — apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale

Dosarul nr. 2ra-725/22

(2-20070941-01-2ra-23052022)

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. P. Colev, A.I. Curdov, Ș. T. Starciuc)

ÎNCHEIERE

7 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de recurentul Gheorghii

Kopushchulu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii

Kopushchulu împotriva lui Victor Petrioglu cu privire la apărarea onoarei, demnității,

reputației profesionale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Victor Petrioglu, a fost casată hotărârea din 19 martie

2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 25 iunie 2020, Gheorghii Kopushchulu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Victor Petrioglu cu privire la apărarea onoarei, demnității,

reputației profesionale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 31 mai 2020 la ora

18.00, pîrîtul în cadrul ținerii unui discurs direct către locuitorii or. Vulcănești, pe

pagina personală pe rețelele de socializare: Facebook, Odnoklassniki, Instagram, a

răspândit informație necorespunzătoare realității despre Gheorghii Kopushchulu.

A afirmat reclamantul faptul că răspîndirea informației indicate din partea

pîrîtului defăimează onoarea, demnitatea și reputația profesională a acestuia, ca un

candidat la alegeri locale, consilier în consiliul orășenesc pe listele Partidului Democrat

din RM, pentru care au votat 292 de alegători, șefii organizației raionale ai PDM și

locuitorii or. Vulcănești.

Caracterul defăimător al informației, în opinia reclamantului, se confirmă prin

relatarea pîrîtului cu privire la încălcarea de către reclamant a legislației în vigoare: „...

care astăzi la momentul actual este președintele comisiei juridice, și iată acesta a

sfătuit atîtea consilierilor că noi am primit șase notificări ai ilegalității. Aceasta spune

despre ce? Aceasta spune despre faptul că aceasta persoană nu înțelege despre ce este

vorba.”

1

Reclamantul a mai indicat faptul că prin relatarea sus indicată se subînțelege

declararea vinovăției acestuia în acordarea preferinței anumitor persoane la pregătirea

și emiterea deciziilor.

De asemenea, reclamantul a considerat că pîrîtul îl învinovățește pe reclamant

de comiterea infracțiunii, în timp ce în conformitate cu art. 21 din Constituția RM, cel

învinuit de comiterea infracțiunii se consideră nevinovat, pînă cînd vinovăția nu va fi

dovedită în modul stabilit de lege și va fi stabilită printr-o sentință judecătorească

intrată în vigoare. Reclamantul a mai indicat că vinovăția acestuia în emiterea ilegală

a concluziilor comisiei de profil a Consiliului Orășenesc pentru drepturile Omului,

legalitatea și mijloacele de informare în masă, care au atras după sine 6 (șase) notificări

ale ilegalității, nu este dovedită.

Totodată, a comunicat reclamantul că informația indicată de pîrît despre

războaie, puști de asalt și nemulțumiri, de asemenea, nu corespunde realității, deoarece

reclamantul nu se plînge pe sănătatea sa psihică, nu se află la evidența dispensarului

narcologic si psihoneurologic. Mai mult ca atît, reclamantul este reprezentant și veteran

în structurile de forță ale Republicii Găgăuze și unul din întemeietorii, care în perioada

din 1991 pînă-n anul 1994 a contribuit la formarea Autonomiei Găgăuze.

În plus, a solicitat reclamantul să se țină cont de faptul că prin răspîndirea de

informații defăimătoare, pîrîtul i-a înjosit onoarea și demnitatea, i-a cauzat un

prejudiciu moral semnificativ, cauzîndu-i acestuia suferințe psihice și fizice. Aceasta

s-a manifestat prin stare de depresie de lungă durată, tulburări de somn, scăderea

considerabilă a capacității de muncă și necesitatea de a explica soției și copiilor, altor

rude, precum și prietenilor și celor cunoscuți, care au privit acest discurs, sau au auzit

despre el de la alte persoane, că această informație nu corespunde realității.

A mai afirmat reclamantul că starea emoțională a acestuia se reflectă asupra

persoanelor apropiate, care-i observă îngrijorarea de situația creată, respectiv, a

considerat că în conformitate cu art. 16, 2036, 2037 Cod civil, art. 29 alin. (1), (2) din

Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare, pîrîtul este obligat să-i compenseze

prejudiciul moral (suferințe morale și psihice), cauzat prin acțiunile ilicite, care s-au

exprimat prin răspîndirea informației care defăimează onoarea și demnitatea acestuia.

În temeiul celor relatate, conducîndu-se de art. 16, 26, art. 32 alin. (2) Constituția

RM, art. 16, 2036, 2037 Cod civil, art. 166, 167 Cod de procedură civilă, art. 17, 18,

19, 24, 26, 29 alin. (1), (2) din Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare,

reclamantul a solicitat obligarea pîrîtului să dezmintă informațiile eronate distribuite,

care-i defăimează onoarea și demnitatea acestuia, în termen de cel mult 2 săptămîni

după intrarea hotărîrii în vigoare, prin aducerea de scuze în public, cu publicarea acestei

informații dezmințite pe site-ul orășenesc al or. Vulcănești și pe pagina personală a

pîrîtului pe rețelele de socializare: Facebook, Odnoklassniki, Instagram; încasarea din

contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a sumei în mărime de 150 000 lei, cu titlu

de reparare a prejudiciului moral cauzat, încasarea cheltuielilor suportate de reclamant

la achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii în mărime de 4500 lei.

Prin hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,

acțiunea a fost admisă integral (f.d. 66, 71-82).

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă

cererea de apel depusă de Victor Petrioglu, a fost casată hotărârea din 19 martie 2021

2

a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. S-a dispus încasarea de la Gheorghii Kopushchulu în

beneficiul lui Victor Petrioglu a cheltuielilor de judecată, cu titlu de taxă de stat,

achitată la depunerea cererii de apel, în mărime de 3225 lei.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță este în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a constatat corect toate

circumstanțele, concluziile fiind neîntemeiate și contradictorii cu materialele cauzei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță neîntemeiat a

ajuns la concluzia cu privire la admiterea integrală a pretențiilor reclamantului

Gheorghii Kopushchulu, obligîndu-l pe pîrîtul Victor Petrioglu să aducă scuze în public

reclamantului, prin intermediul acelorași rețele de socializare.

Mai mult, instanța de apel a conchis că pretențiile cu privire la dezmințirea

informației și repararea prejudiciului moral urmează a fi respinse dacă instanța de

judecată a constatat că informația corespunde realității și/sau nu este defăimătoare.

În astfel de circumstanțe, pretenția reclamantului Gheorghii Kopushchulu cu

privire la încasarea de la pîrît în beneficiul acestuia a sumei în mărime de 150 000 lei,

cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat, urmează a fi respinsă, ca fiind

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care

a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată.

Luînd în considerație faptul că pîrîtul Victor Petrioglu a suportat cheltuielile sub

formă de achitare a taxei de stat la depunerea cererii de apel, instanța de apel a

considerat just, încasarea de la reclamant în beneficiul pîrîtului a cheltuielilor judiciare,

în mărime de 3225 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată din 02 septembrie 2021 (f.d.

98).

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel a ajuns la

concluzia de a admite apelul declarat de Victor Petrioglu, de a casa hotărârea din 19

martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și de a emite o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

La 17 martie 2022, recurentul Gheorghii Kopushchulu, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei instanței de apel din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 28

octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cu menținerea hotărârii primei instanțe din

19 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești.

În motivarea recursului depus, recurentul Gheorghii Kopushchulu, a exprimat

dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare

în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, recurentul Gheorghii Kopushchulu, a opinat că, instanța de apel a

aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele

prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței vizate sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

3

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 23 mai 2022,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul depus, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d.197).

Referință la cererea de recurs depusă, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 octombrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 17 martie 2022 (f.d. 179).

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 12 ianuarie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, conform scrisorii de însoțire (f.d. 141). Din materialele dosarului,

reiese că, recurentul Gheorghii Kopushchulu, a recepționat decizia nominalizată la 17

ianuarie 2022, potrivit avizului de recepție nr. DS8005694190AS, contrasemnat (f.d.

144). Astfel, cererea de recurs declarată este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de recurentul Gheorghii Kopushchulu,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de recurentul Gheorghii

Kopushchulu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

4

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de recurentul Gheorghii

Kopushchulu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de recurentul Gheorghii Kopushchulu,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5