3r-188/22 — anularea actului administrativ

3r-188/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3r-188/22

2-22045645-01-3r-11052022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

24 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Consiliul Superior al Magistraturii,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Lazari împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

terți Olesea Mitru și Vadim Mitru cu privire la anularea în tot a actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea depusă de Consiliul Superior al Magistraturii privind atragerea în

proces a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și

Inspecția judiciară,

c o n s t a t ă :

La data de 25 februarie 2021 Serghei Lazari a depus la Curtea de Apel

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 32/2 din 26 ianuarie 2021 „Cu privire la contestarea hotărârii nr. 29/7 din

16 octombrie 2020 a Plenului Colegiului disciplinar, emise în privința judecătorului

Serghei Lazari de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani”; hotărârii Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 29/7 din 16 octombrie

2020; rezoluției de începere a procedurii disciplinare nr. 710 s-1042 p/m din

21 august 2020; raportului nr. 710 s-1052 din 23 septembrie 2020 al Inspecției

Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, inspector-judecător Tatiana

Craiu și încetarea procedurii disciplinare intentate împotriva judecătorului Lazari

1

Serghei la sesizarea avocatului Augustin Procopovici, în interesele Olesei Mitru și a

lui Vadim Mitru.

Pe parcursul examinării cauzei, la data de 25 octombrie 2021 Consiliul

Superior al Magistraturii a depus cerere privind atragerea în proces în calitate de terți

a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, a Inspecției

judiciare în persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, a lui Vadim Mitru, cât și

a Olesei Mitru.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea

depusă de Consiliul Superior al Magistraturii a fost respinsă ca neîntemeiată, fiind

refuzată atragerea în proces în calitate de terți a Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii, a Inspecției judiciare, în persoana inspectorului-

judecător, Tatiana Craiu, a lui Vadim Mitru și a Olesei Mitru.

Prin decizia din 24 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost anulată încheierea din

11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar cauza de contencios administrativ

a fost remisă spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de

judecată, pentru examinarea problemei în fond.

Prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cererea depusă

de Consiliul Superior al Magistraturii privind atragerea în calitate de terți a Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, a Inspecției judiciare în

persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, a lui Vadim Mitru, cât și a Olesei

Mitru a fost admisă parțial. Au fost atrași în proces, în calitate de terți Olesea Mitru

și Vadim Mitru. În rest, cererea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

atragerea în calitate de terți a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii și a Inspecției judiciare, în persoana inspectorului-judecător Tatiana

Craiu, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost refuzată atragerea în proces în calitate

de terț a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a

Inspecției judiciare.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 27 mai 2022, prin

intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a contestat-o cu

recurs, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, în partea respingerii cererii cu privire la atragerea în calitate de terț

a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a Inspecției

judiciare în persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, cu adoptarea în această

parte a unei alte încheieri, de admitere integrală a cererii.

Argumentele recurentului Consiliului Superior al Magistraturii în esență se

rezumă la faptul că circumstanțele reținute de Curtea de Apel Chișinău contravin

celor de fapt, ceea ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material și

aprecierea arbitrară a probelor.

Cu referire la netemeinicia încheierii contestate, recurentul a susținut că

concluzia primei instanțe privind refuzul atragerii în proces în calitate de terți a

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a Inspecției

judiciare în persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, este bazată pe

interpretarea eronată a prevederilor art. 205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

2

Recurentul a menționat că, scopul atragerii în proces în calitate de terți a

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecției

judiciare în persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, presupune asigurarea

dreptului terților la un proces echitabil, consfințit în art. 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, prin eventuala

anulare a actelor contestate fără atragerea în proces a terților se va interveni direct în

drepturile acestora.

La data de 13 iunie 2022 Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a notificat lui Serghei Lazari, avocatului Andrei

Grigoriță, lui Vadim Mitru și Olesei Mitru copia recursului depus de Consiliul

Superior al Magistraturii.

Însă, Serghei Lazari, avocatul Andrei Grigoriță, Vadim Mitru și Olesei Mitru

nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și

expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Consiliul Superior al

Magistraturii.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis

încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Potrivit actelor cauzei, încheierea instanței de apel din 19 aprilie 2022 a fost

notificată Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul poștei electronice, la

data de 12 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

actele cauzei (f.d. 181, Vol. II).

La data de 27 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul

Superior al Magistraturii a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva

încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 182-186, Vol. II).

Astfel, instanța de recurs consideră că Consiliul Superior al Magistraturii s-a

conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul

242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

3

Potrivit art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din actele cauzei rezultă că, la data de 25 februarie 2021 Serghei Lazari a

depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 32/2 din 26 ianuarie 2021 „Cu privire la contestarea hotărârii

nr. 29/7 din 16 octombrie 2020 a Plenului Colegiului disciplinar, emise în privința

judecătorului Serghei Lazari de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani”; hotărârii

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 29/7 din 16

octombrie 2020; rezoluției de începere a procedurii disciplinare nr. 710 s-1042 p/m

din 21 august 2020; raportului nr. 710 s-1052 din 23 septembrie 2020 al Inspecției

Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, inspector-judecător Tatiana

Craiu și încetarea procedurii disciplinare intentate împotriva judecătorului Lazari

Serghei la sesizarea avocatului Augustin Procopovici în interesele Olesei Mitru și a

lui Vadim Mitru (f.d. 4-5, Vol. I).

La data de 25 octombrie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus

cerere privind atragerea în proces în calitate de terți a Colegiului disciplinar de pe

lângă Consiliul Superior al Magistraturii, a Inspecției judiciare, în persoana

inspectorului-judecător Tatiana Craiu, a lui Vadim Mitru, cât și a Olesei Mitru.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea

depusă de Consiliul Superior al Magistraturii a fost respinsă ca neîntemeiată, fiind

refuzată atragerea în proces în calitate de terți a Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii, a Inspecției judiciare în persoana inspectorului-

judecător, Tatiana Craiu, a lui Vadim Mitru și a Olesei Mitru.

Prin decizia din 24 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost anulată încheierea din

11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar cauza de contencios administrativ

a fost remisă spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de

judecată, pentru examinarea problemei în fond.

Prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cererea depusă

de Consiliul Superior al Magistraturii privind atragerea în calitate de terți a Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, a Inspecției judiciare, în

persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, a lui Vadim Mitru, cât și a Olesei

Mitru a fost admisă parțial. Au fost atrași în proces, în calitate de terți Olesea Mitru

și Vadim Mitru. În rest, cererea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

atragerea în calitate de terț a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii și a Inspecției judiciare, în persoana inspectorului-judecător Tatiana

Craiu, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost refuzată atragerea în proces în calitate

de terț a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a

Inspecției judiciare.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că, actele administrative

contestate în prezenta cauză conțin reglementări, care în sensul art. 11 alin. (1) lit. a)

din Codul administrativ, acordă Olesei Mitru și lui Vadim Mitru dreptul de a solicita

tragerea la răspundere disciplinară și sancționare a judecătorului Serghei Lazari de la

4

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pentru faptul că nu a redactat hotărârea

motivată în decurs de 3 ani și 6 luni din data depunerii cererii de apel. Astfel,

drepturile și interesele autorilor sesizării și inițierii procedurii disciplinare în privința

judecătorului Serghei Lazari, care s-a finalizat cu adoptarea hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 32/2 din 26 ianuarie 2021, pot fi afectate de

o eventuală hotărâre judecătorească la caz.

În ce privește cererea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

atragerea în calitate de terți a Colegiului disciplinar și a Inspecției judiciare, în

persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu, Curtea de Apel Chișinău a

apreciat-o ca fiind neîntemeiată, or, aceasta nu se încadrează în prevederile art. 205

din Codul administrativ.

Totodată, prima instanță a relevat că în decizia din 24 decembrie 2021 Curtea

Supremă de Justiție a constat că Serghei Lazari contestă concomitent cu hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 32/2 din 26 ianuarie 2021 și actele întocmite

în cadrul procedurii disciplinare de către Colegiul disciplinar și Inspecția Judiciară în

privința judecătorului Serghei Lazari, care potrivit art. 7 din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 fac parte din cadrul

organelor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii. În speță, autoritatea

publică pârâtă este Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin urmare, prima instanță a conchis că argumentele Consiliului Superior al

Magistraturii referitoare la scopul cererii de atragere în proces a Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a Inspecției judiciare, nu se

încadrează în limitele prevederilor art. 205 din Codul administrativ, având în vedere

că prin prisma dispozițiilor art. 205 din Codul administrativ, se asigură participarea

la proces a persoanelor fizice sau juridice ale căror drepturi ar putea fi afectate de

litigiul în cauză, în timp ce o hotărâre a instanței de judecată emisă la acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Serghei Lazari nu intervine în nici un mod în

drepturile Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a

Inspecției judiciare, în persoana inspectorului-judecător Tatiana Craiu.

Articolul 21 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Conform art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt părțile;

persoanele atrase în proces de instanța de judecată; alți subiecți investiți de lege cu

drept de sesizare.

Articolul 205 alin. (1)–(4) din Codul administrativ prevede că, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză. Dacă

un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței de

judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie

atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: o persoană contestă

5

actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității

acestuia; o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la

cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; o persoană înaintează acțiune

în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act

administrativ individual defavorabil pentru un terț; o persoană înaintează acțiune în

contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act

administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o

singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. Dacă o persoană

înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice

să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea

unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces. Încheierea

judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor participanților

la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și expediază terțului

atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel moment în instanța de

judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este

susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în

proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Din prevederile legale enunțate rezultă că pot fi atrase în proces doar

persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel

Chișinău întemeiat a refuzat atragerea în proces în calitate de terț a Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a Inspecției judiciare de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

Or, argumentele invocate de Consiliul Superior al Magistraturii referitoare la

necesitatea atragerii în proces a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior

al Magistraturii și Inspecția judiciară, nu se încadrează în prevederile art. 205 din

Codul administrativ, având în vedere că, prin prisma dispozițiilor articolului

nominalizat, se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau juridice, ale

căror drepturi ar putea fi afectate de litigiul în cauză, în timp ce o eventuală hotărâre

a instanței de judecată ce va fi emisă la acțiunea înaintată de Serghei Lazari, nu

intervine în niciun mod în drepturile și interesele legitime ale Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și a Inspecției judiciare de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii, atragerea cărora se solicită de către Consiliul

Superior al Magistraturii în calitate de terți.

Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes

public.

Reieșind din prevederile art. 8 din Codul administrativ, regimul de putere

publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării

sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță

juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

6

Supreme de Justiție relevă că o acțiune în contencios administrativ poate fi îndreptată

doar împotriva unei autorități publice, fiind contestată activitatea administrativă a

acestei autorități, nefiind necesară atragerea organelor specializate în calitate de terți.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiat argumentul primei

instanțe precum că, Colegiul disciplinar și Inspecția judiciară, potrivit art. 7 din Legea

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 fac

parte din cadrul organelor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, iar

autoritatea publică pârâtă este Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit art. 216 alin. (1) din Codul administrativ, pentru pregătirea

dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul

raportor efectuează următoarele acțiuni: solicită pârâtului și celorlalți participanți la

proces referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; clarifică

circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie

prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată;

solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării

juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit

termenul-limită de prezentare a acestora; efectuează orice alte acte de procedură

necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-

o singură ședință de judecată; stabilește data și ora pentru începutul dezbaterilor

judiciare, cu citarea legală a tuturor participanților la proces.

Instanța de recurs menționează că, limitele extensive ale principiului rolului

activ al judecătorului în procedura administrativă urmează să se coroboreze cu

principiul disponibilității părților în drepturile lor procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 27 din Codul de procedura civilă, disponibilitatea în drepturi se

afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și

de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare. Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea

modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau

interesele legitime ale persoanei.

Sub acest aspect, instanța de recurs relevă că rolul activ al instanței de

judecată trebuie să se armonizeze cu inițiativa părților, în scopul stabilirii adevărului.

Or, rolul activ al instanței de judecată în procesul administrativ este principiu

care instituie regula, potrivit căreia, pentru aflarea adevărului în cauza examinată,

judecătorii nu trebuie să adopte o poziție pasivă, dar trebuie să-și găsească reflectare

legislativă expresă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție indică că, disponibilitatea părților este un principiu procedural

unanim recunoscut, dar, totuși nu este nelimitat. Disponibilitatea părților, ca și orice

alt drept inerent persoanei este perpetuu în timp și spațiu, până în momentul în care

7

atentează drepturilor unei alte persoane, la caz, disponibilitatea durează atât timp până

nu atentează bunei-credințe a exercitării acestor drepturi.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 19 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de

Consiliul Superior al Magistraturii sunt neîntemeiate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii și se menține

încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8