3ra-702/22 — anularea actului administrativ, constatarea abuzului de drept

3ra-702/22 — anularea actului administrativ, constatarea abuzului de drept (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-702/22

2-20163446-01-3ra-15072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Valeriu Axenti și Primarul

General al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valeriu Axenti împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de

colectare a impozitelor și taxelor locale cu privire la anularea actului administrativ

individual și constatarea abuzului de drept,

împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererile de apel declarate de Valeriu Axenti și Primăria municipiului

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 22 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Axenti

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, șefului Direcției de colectare a

impozitelor și taxelor locale, Cristina Vizitiu cu privire la anularea actului

administrativ individual și constatarea abuzului de drept (f.d. 2-35 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de

24 noiembrie 2020 a recepționat avizul nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020

de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. Conform avizului

nominalizat, suma impozitului calculat pentru anul 2020 pentru bunul imobil cu nr.

cadastral xxx constituie suma de 181,97 lei, însă în final spre plată este solicitată

suma de 1048,15 de lei, compusă din suma de 851,14 de lei, cu titlu de plăți de bază,

1

restanță-supraplată; suma de 15,04 lei, cu titlu de penalitate restantă și suma

impozitului pentru anul 2020 în mărime de 181,97 lei.

Reclamantul a specificat că, prin cererea prealabilă nr.01-20/347 din

25 noiembrie 2020 a contestat ca fiind ilegal avizul nr.01100079119B30F din

30 noiembrie 2020 de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020,

prin care a solicitat: să fie încetat abuzul de drept manifestat de Direcția de colectare

a impozitelor și taxelor locale a Primăriei municipiului Chișinău prin calcularea în

continuare în lipsa unui temei legal, a penalităților și dobânzii de întârziere pe

numele lui Valeriu Axenti, la impozitul pe bunurile imobiliare pe anul 2020 pentru

bunul imobil cu nr. cadastral xxx, amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, să fie încetată

imediat calcularea în continuare în lipsa unui temei legal a penalităților și dobânzii

de întârziere la impozitul pentru bunul imobil în litigiu, să fie anulat Avizul

nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020.

Reclamantul Valeriu Axenti a invocat că, prin răspunsul nr.01-20/347-03/353

din 09 decembrie 2020, Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale i-a respins în lipsa unui temei legal, rezolvarea în drept

a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020.

Reclamantul a notat că răspunsul Primăriei municipiului Chișinău, Direcția de

colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020

este ilegal, or acesta nu este semnat în modul stabilit de legislație de Cristina Vizitiu,

șef al Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale.

De asemenea, reclamantul a specificat că pârâții nu respectă hotărârea din

14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care este definitivă și

irevocabilă din 24 aprilie 2018 și prin care instanța a hotărât anularea Avizului

Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei

municipiului Chișinău nr.0110759854 din 05 mai 2017 de plată a impozitului pe

bunurile imobiliare pe anul 2017 la imobilul cu numărul cadastral: xxx, amplasat

pe str. Xxx, mun. Chișinău, emis pe numele titularului de drept Valeriu Axenti,

calculat contrar legislației în vigoare cu cota procentuală (%) de 0.300 din costul

imobilului ca fiind ilegal. A fost recunoscut dreptul contribuabilului / titular de drept

Valeriu Axenti la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2017 la

imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău cu cota

procentuală (%) de 0.100 din costul imobilului. S-a obligat Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să elibereze

un nou aviz de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2017 pe numele

titularului de drept Valeriu Axenti, la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat

pe str. Xxx, mun. Chișinău, calculat cu cota procentuală (%) de 0.100 din costul

imobilului în sumă de 905,29 lei și să accepte la data achitării impozitului, facilitatea

fiscală de 15 % oferită contribuabilului Valeriu Axenti, la plata impozitului pentru

anul 2017 la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău. S-a interzis Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul

Primăriei municipiului Chișinău să calculeze penalitatea și dobândă de întârziere la

suma de 2715,88 lei după data scadentă, cu titlu de impozit pe bunurile imobiliare

pe anul 2017 pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la imobilul cu numărul

cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău și să pună la dispoziția titularului

2

de drept Valeriu Axenti în copii autentificate, certificatele organului cadastral pe

perioada anilor 2007-2016 privind estimarea valorii bunului imobil număr cadastral:

xxx la impozitarea bunului imobil menționat supra.

Reclamantul a remarcat că deși Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin

scrisoarea din 02 august 2018 a remis Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de

colectare a impozitelor și taxelor locale hotărârea nominalizată supra pentru

executare, aceasta nu este executată până în prezent.

Reclamantul Valeriu Axenti a comunicat că în litigiu dedus judecății se

constată existența unui abuz de drept la exercitarea atribuțiilor Direcției de colectare

a impozitelor și taxelor locale, care în lipsa unui temei legal, calculează în continuare

penalități și dobânzi de întârziere pe numele reclamantului pentru bunul în litigiu,

prin ce îi sunt încălcate drepturile garantate de legislație.

Reclamantul a subliniat că la data de 11 iunie 2020 a informat Direcția de

colectare a impozitelor și taxelor locale referitor la plata impozitului pe bunul imobil

nr. cadastral: xxx din str. Xxx mun. Chișinău, pentru perioada anului fiscal 2020,

prezentând ordinul de încasare a numerarului nr.K134-4200 din 02 iunie 2020. Prin

urmare, Valeriu Axenti nu are nici o restanță la plata impozitului pentru bunul imobil

în litigiu pentru anul 2020, dar o plată achitată în avans în sumă de 6509,88 de lei.

Reclamantul Valeriu Axenti a subliniat că litigiul dedus judecății urmează a fi

examinat inclusiv cu aplicarea practicii CtEDO în materie de satisfacție echitabilă și

urmează a-i fi acordată reparația echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în

cuantumul pretins cu sancționarea autorității administrative care i-a încălcat

perpetuu drepturile legitime.

Reclamantul a remarcat că pârâta Cristina Vizitiu este funcționarul public care

a elaborat și semnat actele administrative individuale contestate în instanța de

contencios administrativ, iar în concret, avizele de plată a impozitului pentru bunul

imobil cu nr. cadastral xxxamplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău pentru perioadele

2017-2020 și a refuzat în lipsa unui temei legal să soluționeze în modul stabilit de

legislație cererile prealabile pentru perioada anilor 2017-2020.

Reclamantul a precizat că toate acțiunile ilicite ale autorităților publice luate în

ansamblu, inclusiv timpul pierdut la apărarea drepturilor legitime în justiție s-au

răsfrâns negativ asupra stării sănătății, până în prezent și îi creează o stare de

frustrare, neliniște sufletească și tensiune constantă, fiindu-i cauzat un prejudiciu

moral pe care îl evaluează în sumă de 100000 de lei.

Reclamantul Valeriu Axenti a solicitat admiterea integrală a cererii de

chemarea în judecată, a considera scrisoarea de răspuns a Primăriei mun. Chișinău,

Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din

09 decembrie 2020, nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din

25 noiembrie 2020, constatarea abuzului de drept, soldat cu încălcarea perpetuă ale

drepturilor sale legitime, manifestat la înaintarea repetată în lipsa unui temei legal,

a Avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2020, emis în lipsa datoriei la plata impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2020; calcularea continuă în lipsa unui temei legal,

a penalităților la impozitul pentru bunul imobil în litigiu, înscrise în Avizul de plată

nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020. Anularea Avizului de plată

3

nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020. Să fie interzis Direcției de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să calculeze

penalitate și dobândă de întârziere în lipsa unei datorii reale la plata impozitului din

partea contribuabilului Valeriu Axenti. Încasarea în mod solidar de la Primăria

municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale și

Cristina Vizitiu în beneficiul lui Valeriu Axenti a sumei de 100000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și încasarea din contul Cristinei Vizitiu în beneficiul reclamantului

a cheltuielilor de judecată. Să fie stopate, prin hotărâre judecătorească definitivă

acțiunile ilegale ale Cristinei Vizitiu față de contribuabilul Valeriu Axenti.

Prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani au

fost declarate inadmisibile cerințele înaintate de Valeriu Axenti către Cristina

Vizitiu, șef al Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale cu privire la

anularea actului administrativ individual, constatarea abuzului de drept și încasarea

prejudiciului moral (f.d.57-59 vol. I).

Prin încheierea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Valeriu Axenti cu privire la

încasarea de la Primăria municipiului Chișinău, Direcția colectare a impozitelor și

taxelor locale în beneficiul lui Valeriu Axenti a sumei de 100000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral (f.d. 99-101 vol. I).

Prin hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Axenti Valeriu împotriva

Primăria municipiului Chișinău, Direcția colectare a impozitelor și taxelor locale cu

privire la anularea actului administrativ individual și constatarea abuzului de drept.

S-a anulat avizul de plată nr. 01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a

impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. În rest, pretențiile

reclamantului Axenti Valeriu s-au respins ca neîntemeiate. (f.d. 98 vol. I).

La data de 01 noiembrie 2021 Valeriu Axenti a contestat cu apel hotărârea din

27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani (f.d. 106-111 vol. I).

Hotărârea motivată din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată lui Valeriu Axenti, la data de 17 ianuarie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție DS8005856974AS, anexat la materialele cauzei

(f.d.131 vol. I).

La data de 25 ianuarie 2022, Valeriu Axenti a prezentat motivarea apelului

(f.d.134-161 vol. I).

La fel, la data de 04 noiembrie 2021 Primăria municipiului Chișinău a contestat

cu apel hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani

(f.d. 104-105 vol. I).

Hotărârea motivată din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Primăriei municipiului Chișinău, la 20 ianuarie 2022, fapt

ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005856981AS, anexat la materialele

cauzei (f.d.132 vol. I).

La data de 02 februarie 2022, Primăria municipiului Chișinău a prezentat

motivarea apelului (f.d.179-183 vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile

depuse de Valeriu Axenti și Primăria municipiului Chișinău.

4

Prin decizia din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile

de apel declarate de Valeriu Axenti și Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.217-

226 vol. I).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 70/2-7 din 11 aprilie 2007 s-a atribuit în

proprietate privată lui Valeriu Axenti, ca urmare a vânzării-cumpărării, lotul de

pământ cu suprafața de 540 m.p. din cartierul locativ din str. Xxx, pentru proiectarea

și construirea unei case de locuit particulare. Întru executarea deciziei enunțate, la

05 octombrie 2007, între Primăria municipiului Chișinău și Valeriu Axenti a fost

încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 4393.

Instanța de apel a indicat că potrivit informațiilor furnizate de Agenția Servicii

Publice, Departamentul cadastru, terenul pentru construcții în litigiu are o valoare

estimativă de 181968 de lei. Iar, prin răspunsul Agenției Servicii Publice,

Departamentul Cadastru, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău nr. 11/11C-07/988

din 04 septembrie 2018, Valeriu Axenti a fost informat că, în urma verificărilor

necesare privind evaluarea bunului imobil în litigiu s-a constatat, că în anul 2007 a

fost comisă o eroare la colectarea informației pentru evaluarea în scopul impozitării,

fiind transmisă informația corectată Primăriei municipiului Chișinău, Direcția de

colectare impozitelor și taxelor locale.

Instanța de apel a relevat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 14 noiembrie 2017, s-a anulat avizul de plată al Direcției de colectare a

impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău nr. 0110759854 din

05 mai 2017. S-a recunoscut dreptul lui Valeriu Axenti la plata impozitului pentru

anul 2017 în privința bunului imobil amplasat pe str. Xxx, nr. cadastral xxx, la cota

de 0, 1% din valoarea acestuia. S-a obligat Direcția de colectare a impozitelor și

taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a elibera un nou aviz de plată

pentru anul 2017 în privința bunului imobil cu nr. cadastral xxx, prin care impozitul

să fie stabilit la suma de 905,29 de lei. S-a obligat Direcția de colectare a impozitelor

și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a accepta, la data achitării

impozitului de către Valeriu Axenti, facilitatea fiscală de 15%. S-a interzis Direcției

de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a

calcula penalitatea și dobânda de întârziere în baza avizului de plată contestat. S-a

obligat Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Chișinău de a-i pune la dispoziție lui Valeriu Axenti, în copii autentificate,

certificatele organului cadastral pe perioada anilor 2007-2016 privind estimarea

valorii bunului imobil cu nr. cadastral xxx.

La fel, instanța de apel a indicat că prin hotărârea Serviciului Fiscal de Stat seria

AH nr. 0003800 din 19 aprilie 2018 privind executarea silită a obligației fiscale a

contribuabilului, s-a dispus executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului

Axenti Valeriu în mărime de 2 827,47 lei, însă aceasta a fost anulată prin decizia

Serviciului Fiscal de Stat nr. 240 din 19 iulie 2018.

Instanța de apel a indicat că la data de 17 mai 2020, Primăria municipiului

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a expediat în adresa

lui Valeriu Axenti Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru

5

bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr. 01100079119B30F, pentru bunul

imobil cu numărul cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, str. Xxx, în conținutul

căruia s-a indicat că suma impozitului pentru anul 2020 este de 181,97 lei. În același

aviz, s-a indicat că, până la 30 iunie 2020, contribuabilul urmează să achite 100,33

de lei, inclusiv penalitate 54,34 de lei; până la 25 septembrie 2020 – 127,63 de lei,

inclusiv penalitate 54,34 de lei. Respectiv, la 02 iunie 2020, Valeriu Axenti a achitat

suma de 100,33 de lei, cu titlu de impozit pe bunurile imobiliare pentru anul 2020.

Instanța de apel a notat că Valeriu Axenti nefiind de acord cu Avizul de plată a

impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate pentru anul

2020 nr. 01100079119B30F l-a contestat cu cerere prealabilă, care a fost respinsă

prin răspunsul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.

01-20/080-03/01274 din 15 iunie 2020.

Instanța de apel a reținut că ulterior, la data de 30 octombrie 2020, Primăria

municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a

expediat în adresa lui Valeriu Axenti avizul de plată a impozitului pe bunurile

imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr.

01100079119B30F, pentru bunul imobil cu numărul cadastral xxx, în care s-a indicat

că, suma totală spre plată este în mărime de 1048,15 de lei, compusă din: plăți de

bază – 851,14 de lei, penalitate – 15,04 lei, suma impozitului pentru anul 2020 –

181,97 de lei. Prin urmare, nefiind de acord cu avizul de plată a impozitului pe

bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr.

01100079119B30F, la 25 noiembrie 2020, Valeriu Axenti a depus la Primăria mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale cerere prealabilă, care

a fost respinsă prin răspunsul Direcției colectarea impozitelor și taxelor locale nr.

01-20/347- 03/353 din 09 decembrie 2020.

Instanța de apel reținând prevederile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a),

art. 189 alin. (1) din Codul administrativ și art. 6 alin. (6) lit. a), art. 276, art. 278,

art. 280 alin. (1), art. 281 alin. (11), art. 282 alin. (2) și art. 286 din Codul fiscal, a

conchis că prima instanță întemeiat a anulat Avizul de plată nr. 01100079119B30F

din 30 octombrie 2020, or, prin înscrisurile cauzei se confirmă în mod cert, că

contribuabilul și-a onorat obligația de plată a impozitului pe bunurile imobiliare la

02 iunie 2020.

Instanța de apel a reliefat că prin răspunsul Direcției de colectare a impozitelor

și taxelor locale, se confirmă în mod cert, că la momentul întocmirii avizului de

plată, Valeriu Axenti nu avea datorii la plata impozitului pe bunurile imobiliare.

Instanța de apel a respins argumentul Primăriei municipiului Chișinău precum

că, achitarea din 04 iunie 2019 în sumă de 154,67 de lei, precum și cea din

02 iunie 2020 în sumă de 100,33 de lei, a diminuat restanța din contul

contribuabilului, dar nu a stins în totalitate sumele datorate pe perioadele fiscale

2017-2020, or, Primăria municipiului Chișinău nu a prezentat nici o dovadă că a

executat hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care autorității publice locale i s-a interzis să calculeze penalitate și dobândă de

întârziere la suma de 2715,88 de lei după data scadentă, cu titlu de impozit pe

bunurile imobiliare pe anul 2017, pe numele lui Valeriu Axenti.

6

Instanța de apel a reiterat că deși în avizul de plată pentru bunurile imobiliare

pentru anul 2020 din 17 mai 2020, nu au fost incluse careva datorii la plata

impozitului pentru bunurile imobiliare, în avizul de plată emis la 30 octombrie 2020,

Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a inclus o datorie la plata plăților

de bază în cuantum de 851,14 de lei, fără a fi descifrată suma respectivă și luat în

considerare faptul, că Valeriu Axenti nu înregistra datorii la plata impozitului pentru

anul 2020.

Cu referire la pretențiile lui Valeriu Axenti cu privire la constatarea scrisorii de

răspuns a Primăriei mun. Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor

locale nr. 01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020, ca fiind nerezolvare în drept a

cererii prealabile din 25 noiembrie 2020 și constatarea abuzului de drept și

dispunerea încetării abuzului de drept, instanța de apel a relevat prevederile

articolelor 60 alin. (2)–(5) 162, 167 din Codul administrativ.

Totodată, prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, s-au declarat inadmisibile cerințele înaintate de Valeriu Axenti împotriva

Cristinei Vizitiu, pe motiv că acțiunea a fost înaintată față de o persoană fizică, iar

încheierea respectivă nu a fost contestată de Valeriu Axenti în termenul stabilit la

art. 242 Codul administrativ. Or, cerința respectivă a lui Valeriu Axenti nu a trecut

testul de admisibilitate și nu poate fi judecată în fond.

Instanța de apel a precizat că Valeriu Axenti a omis să motiveze cerința sa prin

prisma normei legale, invocând în mod general precum că, autoritatea publică locală

nu respectă o hotărâre judecătorească irevocabilă. Or, aceste argumente nu sunt

suficiente pentru a constata abuzul de drept comis de Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale.

Instanța de apel a conchis că este neîntemeiată și cerința lui Valeriu Axenti de

a interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale să calculeze

penalitate și dobândă de întârziere la imobilul în litigiu, rezultată din avizul de plată

pentru anul 2020. Or, dreptul autorității de a calcula majorări de întârziere și

penalități este reglementat de norma art. 228 din Codul fiscal. Astfel, instanța de

judecată nu poate interzice unei autorități publice să-și exercite atribuțiile și

competențele stabilite de lege.

La data de 26 mai 2020 Primarul General al municipiului Chișinău a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 04 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău în partea respingerii cererii de apel depuse de Primarul General al

municipiului Chișinău și emiterea în această parte a unei noi decizii, prin care

acțiunea în contencios administrativ să fie declarată inadmisibilă (f.d.231 vol. I).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al

municipiului Chișinău în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează

a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

contestată la 04 mai 2022, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei

Primarului General al municipiului Chișinău, la materialele cauzei lipsesc.

7

La data de 26 mai 2020 Primarul General al municipiului Chișinău a depus

recurs împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia motivată din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Primarului General al municipiului Chișinău la data de 05 iulie 2022,

prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul anexat la actele

cauzei (f.d. 233 vol. I).

Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Primarul

General al municipiului Chișinău de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul

Primarul General al municipiului Chișinău nu a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în

temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate

a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua

următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea

aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a

fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică

poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică

sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este

8

depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a

fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244

alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de

04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 05 iulie 2022,

Primarului General al municipiului Chișinău la adresa electronică

primaria@pmc.md, (f.d. 233, Vol. I), indicată în antetul actelor prezentate de

Primarul General al municipiului Chișinău, inclusiv și a procurii prin care a

împuternicit reprezentantul său să-i reprezinte interesele în instanțele de judecată

(f.d.212 Vol. I).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a

motivării recursului de către Primarul General al municipiului Chișinău este ziua de

06 iulie 2022, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de

04 august 2022, zi de joi.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Primarul General al municipiului

Chișinău nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la

data de 04 august 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului.

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între

06 iulie 2022 și 04 august 2022, Primarul General al municipiului Chișinău a dispus

de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție

motivarea recursului împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o

activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de

netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului

determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului

posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de

recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege

pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 26 mai 2020 Primarul General al

municipiului Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de

Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că partea motivată a cererii de

recurs va fi prezentată după recepționarea deciziei motivate (f.d.231, vol. I).

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs

depuse de Primarul General al municipiului Chișinău, nu sunt indicate în mod expres

9

critici de netemeinicie a deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să

vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că recurentul Primarul General al municipiului

Chișinău nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia

deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la

argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de

apel și fără a formula critici plauzibile, recurentul Primarul General al municipiului

Chișinău s-a limitat, prin cererea de recurs, numai la enumerarea soluțiilor adoptate

de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Primarul General al

municipiului Chișinău nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat

de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs

formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt

argumentele de netemeinicie ale deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău

și care sunt normele legale încălcate, prin respingerea apelului depus de Primarul

General al municipiului Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei

despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Primarul General al municipiului

Chișinău, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă

măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să

depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit de lege.

Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a utilizat

mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei

motivate din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău Primarului General al

municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

10

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Primarului

General al municipiului Chișinău, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile

procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul Primarul General al municipiului

Chișinău nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen

și nu a prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de

la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de

lege.

La caz, Primarul General al municipiului Chișinău a neglijat obligația de a se

conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta

motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a

instanței de apel.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință

de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată Primarul General al municipiului Chișinău la data de 05 iulie 2022 și prin

urmare, recurentul avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany,

nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a-și proteja dreptul de acces la instanță, fapt

ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva

deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil,

deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că

a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea

în termen.

La data de 15 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului

depus de Primarul General al municipiului Chișinău în adresa lui Valeriu Axenti și

a Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței. Însă, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor

locale nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință.

11

Iar, la data de 02 august 2022 Valeriu Axenti a depus referință la recursul

Primarului municipiului Chișinău prin care a solicitat respingerea recursului

Primarului municipiului Chișinău ca fiind neîntemeiat și inadmisibil, cu admiterea

cererii sale de recurs (f.d.24-38 vol. II)

Totodată, la data de 10 mai 2022 Valeriu Axenti a depus recurs, iar la data de

06 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

în partea respingerii cerinței de a constata scrisoarea de răspuns a Primăriei mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353

din 09 decembrie 2020, nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din

25 noiembrie 2020; a cerinței în constatarea abuzului de drept în sensul art.13 din

Codul civil, soldat cu violarea perpetuă a drepturilor legitime ale contribuabilului

Valeriu Axenti, și a dispune încetarea abuzului de drept, prin hotărâre

judecătorească, manifestat de Primăria mun. Chișinău, Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale, în persoana Cristina Vizitiu, șef Direcția de colectare a

impozitelor și taxelor locale: la înaintarea repetată în lipsa unui temei legal, a

avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2020, emis în lipsa datoriei reale la plata impozitului

pe bunurile imobiliare pentru anul 2020; calcularea continuă în lipsa unui temei

legal, a penalităților pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la impozitul pe

bunurile imobiliare pe anul 2020 la bunul imobil număr cadastral: xxxamplasat pe

str. Xxx, mun. Chișinău înscrise în: Avizul de plată nr.01100079119B30F din 30

octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020 și în partea

respingerii cerinței de a interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale

din cadrul Primăriei mun. Chișinău, să calculeze penalitate și dobândă de întârziere

la imobilul cu numărul cadastral: xxxamplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, rezultată

din avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe

bunurile imobiliare pentru anul 2020, în lipsa unei datorii reale la plata impozitului

din partea contribuabilului Valeriu Axenti, cu emiterea unei noi hotărâri în această

parte prin care să se dispună admiterea cerințelor din pct. 2, 3 și 5 din cererea de

chemare în judecată, după cum se expun:

A constata scrisoarea de răspuns a Primăriei mun. Chișinău, Direcția de

colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020,

nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020.

A constata, abuzul de drept în sensul art.13 din Codul civil, soldat cu violarea

perpetuă a drepturilor legitime ale contribuabilului Valeriu Axenti, și a dispune prin

hotărâre judecătorească încetarea imediată a abuzului de drept, manifestat de

Primăria mun. Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale, în

persoana Cristina Vizitiu, Șef Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale,

la: înaintarea repetată în lipsa unui temei legal, a avizului de plată

nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare

pentru anul 2020, emis în lipsa datoriei reale la plata impozitului pe bunurile

imobiliare pentru anul 2020 și calcularea continuă în lipsa unui temei legal, a

penalităților pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la impozitul pe bunurile

12

imobiliare pe anul 2020 la bunul imobil număr cadastral: xxx, amplasat pe str. Xxx,

mun. Chișinău înscrise în: Avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie

2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020.

A interzice Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de colectare a

impozitelor și taxelor locale să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la

imobilul cu numărul cadastral: xxx, amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău, în lipsa unei datorii reale la plata impozitului din partea contribuabilului

Valeriu Axenti, în baza avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie

2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020.

A obliga Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și

taxelor locale să dispună radierea din Sistemul Informațional Automatizat (SIA) a

consemnărilor din fișa personală a contribuabilului persoană fizică, Valeriu Axenti,

cod fiscal: 2002002008053, a datelor privind pretinsa restanță în sumă de 1048,15

de lei, cerută spre încasare, ce rezultă din avizul de plată nr.01100079119B30F din

30 octombrie 2020, la plata impozitului pe bunurile imobiliare, la imobilul cu

numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău (f.d.227-230 vol. I, f.d.

1-16 vol. II) .

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în

judecată recurentul a menționat că, respingerea pretenției privind considerarea

scrisorii de răspuns a Primăriei mun. Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și

taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020 ca fiind nerezolvare în

drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020, rezultă din

interpretarea eronată și aplicarea greșită a legislației la verificarea temeiniciei acestei

pretenții.

Cu referire la respingerea cerinței privind constatarea abuzului de drept în

sensul art.13 din Codul civil, recurentul a menționat că instanța de judecată a stipulat

că această cerință nu ține de competența instanței de contencios administrativ, deși

acest argument al instanței nu poate fi reținut ca fiind unul legal și prezumat autentic.

Recurentul Valeriu Axenti cu referire la pretenția de a interzice Direcției de

colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău, să

calculeze penalitate și dobândă de întârziere la imobilul cu numărul cadastral xxx,

amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, în lipsa unei datorii reale la plata impozitului,

a menționat că argumentele instanțelor de respingere a cerinței nominalizate sunt

vădit neîntemeiate, contradictorii, confuze și lipsite de suport juridic, fapt ce derivă

din interpretarea eronată și aplicarea greșită a legislației.

Astfel, deși instanța a dispus anularea Avizului de plată nr.01100079119B30F

din 30 octombrie 2020, a respins în lipsa unui temei legal relevant, pretenția de a

interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei

mun. Chișinău să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la plata impozitului.

La fel, recurentul a menționat că, pretinsele restanțe la plata impozitului sunt

înscrise în fișa personală de evidență a contribuabilului (SIA), prin urmare sumele

respective nu sunt radiate din sistem și indiferent de faptul că, instanța a dispus

anularea Avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020, a lăsat la

discreția pârâtei, să calculeze și în continuare penalități și dobândă de întârziere pe

sumele consemnate în acest aviz, cu titlu de pretinse restanțe.

13

Recurentul a invocat că, instanța de fond nu și-a executat în deplină măsură

obligația legală de a rezolva prin prisma criteriului de legalitate a cerințelor respinse

și nu a motivat suficient hotărârea în partea cerințelor respinse. Or, dreptul de acces

la justiție nu include doar posibilitatea de a aduce argumente instanței de judecată,

dar și obligația instanței de a arăta, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse. La caz, hotărârea contestată în această parte, a fost adoptată

arbitrar, fără o apreciere a argumentelor și probelor, invocate de reclamant, iar acest

fapt indică incontestabil la încălcarea de către instanța de fond a normelor de drept

procedural și la examinarea superficială și evazivă a cauzei dedusă judecării.

Recurentul a invocat că a avut parte de o multitudine de abuzuri de drept

manifestate în perioada anilor 2017-2021 de către Primăria municipiului Chișinău,

Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale, care au fost constatate prin

hotărârile de judecată irevocabile, și anume: hotărârea din 14 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediu Râșcani și hotărârea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

De asemenea, recurentul a specificat că în prezent, la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani se află în curs de examinare cererea de chemare în judecată depusă

de Valeriu Axenti împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

constatarea abuzului de drept și anularea actelor administrative individuale.

Recurentul Valeriu Axenti a notat că la 23 mai 2018 a recepționat scrisoarea

Serviciului Fiscal de Stat nr.26/2-10/2- 19/1850 din 24 aprilie 2018, hotărârea

Serviciului Fiscal de Stat nr.0003800 din 19 aprilie 2018, prin care i s-a imputat

încălcarea obligației fiscale la plata impozitului pentru bunul imobil cu numărul

cadastral xxx.

Recurentul a remarcat că Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare

a impozitelor și taxelor locale prin scrisoarea nr.01-18/189-169 din 20 iunie 2018 a

solicitat repetat să-și onoreze benevol obligația de plată a impozitului pentru bunul

imobil conform avizului de plată nr.010841715 din 12 mai 2018, deși acest aviz a

fost anulat prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Recurentul a invocat că, din conținutul avizului nr.0110887887 din

24 septembrie 2018 de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2018

a constatat, că în poziția 6 din aviz (Cota impozitului %) la bunul imobil în litigiu

este inclusă o altă cotă procentuală (%) a impozitului de 0.300 din costul imobilului,

ceea ce denotă schimbarea destinației imobilului. Ulterior, Agenția Servicii Publice

l-a informat pe Valeriu Axenti că în urma verificărilor necesare, privind evaluarea

bunului imobil în litigiu s-a constatat, că în anul 2007 a fost comisă o eroare la

colectarea informației pentru evaluarea în scopul impozitării.

Recurentul Valeriu Axenti a notat că în perioada anilor 2007-2016 urma să

achite anual în bugetul Primăriei municipiului Chișinău impozitul pentru bunul

imobil cu numărul cadastral xxx cu cota procentuală de 0.100 din costul imobilului

estimat, prin urmare a achitat un surplus de mijloace financiare în sumă totală de

6509,88 de lei, fapt ce se confirmă prin fișa de evidență personalizată a

contribuabilului Valeriu Axenti. Respectiv, prin cererea de apel declarată împotriva

hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a solicitat

14

recunoașterea prin hotărâre judecătorească a achitării în avans a impozitului la

imobilul cu numărul cadastral xxx în mărime de 6 509,88 de lei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 mai 2022, însă

date despre notificarea dispozitivului deciziei lui Valeriu Axenti, la materialele

cauzei lipsesc.

La data de 10 mai 2022, Valeriu Axenti a depus recurs împotriva deciziei din

04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.227-230 vol. I).

Decizia motivată din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Valeriu Axenti la data de 05 iulie 2022, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul anexat la actele cauzei (f.d. 233 vol. I).

La 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurentul Valeriu Axenti

a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.1-16 vol. II).

Astfel, recursul depus de către Valeriu Axenti este în termen.

La data de 15 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului

depus de Valeriu Axenti în adresa Primăriei municipiului Chișinău și Direcției de

colectare a impozitelor și taxelor locale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței. Însă, acestea nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus

referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Axenti, în raport

cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

15

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

16

inadmisibile recursurile depuse de Valeriu Axenti și Primarul General al

municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Valeriu Axenti și Primarul General al municipiului

Chișinău se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului

,

judecătorul Iurie Bejenaru

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

17