3ra-702/22 — anularea actului administrativ, constatarea abuzului de drept

Dosarul nr.3ra-702/22 2-20163446-01-3ra-15072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Ec. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 17 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Valeriu Axenti și Primarul General al municipiului Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Axenti împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale cu privire la anularea actului administrativ individual și constatarea abuzului de drept, împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel declarate de Valeriu Axenti și Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 22 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Axenti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, șefului Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, Cristina Vizitiu cu privire la anularea actului administrativ individual și constatarea abuzului de drept (f.d.

2-35 vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de 24 noiembrie 2020 a recepționat avizul nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. Conform avizului nominalizat, suma impozitului calculat pentru anul 2020 pentru bunul imobil cu nr. cadastral xxx constituie suma de 181,97 lei, însă în final spre plată este solicitată suma de 1048,15 de lei, compusă din suma de 851,14 de lei, cu titlu de plăți de bază, 1 restanță-supraplată; suma de 15,04 lei, cu titlu de penalitate restantă și suma impozitului pentru anul 2020 în mărime de 181,97 lei.

Reclamantul a specificat că, prin cererea prealabilă nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020 a contestat ca fiind ilegal avizul nr.01100079119B30F din 30 noiembrie 2020 de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020, prin care a solicitat: să fie încetat abuzul de drept manifestat de Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a Primăriei municipiului Chișinău prin calcularea în continuare în lipsa unui temei legal, a penalităților și dobânzii de întârziere pe numele lui Valeriu Axenti, la impozitul pe bunurile imobiliare pe anul 2020 pentru bunul imobil cu nr. cadastral xxx, amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău, să fie încetată imediat calcularea în continuare în lipsa unui temei legal a penalităților și dobânzii de întârziere la impozitul pentru bunul imobil în litigiu, să fie anulat Avizul nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020. Reclamantul Valeriu Axenti a invocat că, prin răspunsul nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020, Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale i-a respins în lipsa unui temei legal, rezolvarea în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020. Reclamantul a notat că răspunsul Primăriei municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020 este ilegal, or acesta nu este semnat în modul stabilit de legislație de Cristina Vizitiu, șef al Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale.

De asemenea, reclamantul a specificat că pârâții nu respectă hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care este definitivă și irevocabilă din 24 aprilie 2018 și prin care instanța a hotărât anularea Avizului Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău nr.0110759854 din 05 mai 2017 de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pe anul 2017 la imobilul cu numărul cadastral: xxx, amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, emis pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, calculat contrar legislației în vigoare cu cota procentuală (%) de 0.300 din costul imobilului ca fiind ilegal. A fost recunoscut dreptul contribuabilului / titular de drept Valeriu Axenti la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2017 la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău cu cota procentuală (%) de 0.100 din costul imobilului. S-a obligat Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să elibereze un nou aviz de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2017 pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, calculat cu cota procentuală (%) de 0.100 din costul imobilului în sumă de 905,29 lei și să accepte la data achitării impozitului, facilitatea fiscală de 15 % oferită contribuabilului Valeriu Axenti, la plata impozitului pentru anul 2017 la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău.

S-a interzis Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să calculeze penalitatea și dobândă de întârziere la suma de 2715,88 lei după data scadentă, cu titlu de impozit pe bunurile imobiliare pe anul 2017 pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău și să pună la dispoziția titularului 2 de drept Valeriu Axenti în copii autentificate, certificatele organului cadastral pe perioada anilor 2007-2016 privind estimarea valorii bunului imobil număr cadastral: xxx la impozitarea bunului imobil menționat supra. Reclamantul a remarcat că deși Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin scrisoarea din 02 august 2018 a remis Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale hotărârea nominalizată supra pentru executare, aceasta nu este executată până în prezent.

Reclamantul Valeriu Axenti a comunicat că în litigiu dedus judecății se constată existența unui abuz de drept la exercitarea atribuțiilor Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, care în lipsa unui temei legal, calculează în continuare penalități și dobânzi de întârziere pe numele reclamantului pentru bunul în litigiu, prin ce îi sunt încălcate drepturile garantate de legislație. Reclamantul a subliniat că la data de 11 iunie 2020 a informat Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale referitor la plata impozitului pe bunul imobil nr. cadastral: xxx din str. Xxx mun. Chișinău, pentru perioada anului fiscal 2020, prezentând ordinul de încasare a numerarului nr.K134-4200 din 02 iunie 2020. Prin urmare, Valeriu Axenti nu are nici o restanță la plata impozitului pentru bunul imobil în litigiu pentru anul 2020, dar o plată achitată în avans în sumă de 6509,88 de lei.

Reclamantul Valeriu Axenti a subliniat că litigiul dedus judecății urmează a fi examinat inclusiv cu aplicarea practicii CtEDO în materie de satisfacție echitabilă și urmează a-i fi acordată reparația echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în cuantumul pretins cu sancționarea autorității administrative care i-a încălcat perpetuu drepturile legitime. Reclamantul a remarcat că pârâta Cristina Vizitiu este funcționarul public care a elaborat și semnat actele administrative individuale contestate în instanța de contencios administrativ, iar în concret, avizele de plată a impozitului pentru bunul imobil cu nr. cadastral xxxamplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău pentru perioadele 2017-2020 și a refuzat în lipsa unui temei legal să soluționeze în modul stabilit de legislație cererile prealabile pentru perioada anilor 2017-2020.

Reclamantul a precizat că toate acțiunile ilicite ale autorităților publice luate în ansamblu, inclusiv timpul pierdut la apărarea drepturilor legitime în justiție s-au răsfrâns negativ asupra stării sănătății, până în prezent și îi creează o stare de frustrare, neliniște sufletească și tensiune constantă, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral pe care îl evaluează în sumă de 100000 de lei. Reclamantul Valeriu Axenti a solicitat admiterea integrală a cererii de chemarea în judecată, a considera scrisoarea de răspuns a Primăriei mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020, nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020, constatarea abuzului de drept, soldat cu încălcarea perpetuă ale drepturilor sale legitime, manifestat la înaintarea repetată în lipsa unui temei legal, a Avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020, emis în lipsa datoriei la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020; calcularea continuă în lipsa unui temei legal, a penalităților la impozitul pentru bunul imobil în litigiu, înscrise în Avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020. Anularea Avizului de plată 3 nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020. Să fie interzis Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei municipiului Chișinău să calculeze penalitate și dobândă de întârziere în lipsa unei datorii reale la plata impozitului din partea contribuabilului Valeriu Axenti.

Încasarea în mod solidar de la Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale și Cristina Vizitiu în beneficiul lui Valeriu Axenti a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și încasarea din contul Cristinei Vizitiu în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată. Să fie stopate, prin hotărâre judecătorească definitivă acțiunile ilegale ale Cristinei Vizitiu față de contribuabilul Valeriu Axenti.

Prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani au fost declarate inadmisibile cerințele înaintate de Valeriu Axenti către Cristina Vizitiu, șef al Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale cu privire la anularea actului administrativ individual, constatarea abuzului de drept și încasarea prejudiciului moral (f.d.57-59 vol. I). Prin încheierea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Valeriu Axenti cu privire la încasarea de la Primăria municipiului Chișinău, Direcția colectare a impozitelor și taxelor locale în beneficiul lui Valeriu Axenti a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral (f.d.

99-101 vol. I). Prin hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Axenti Valeriu împotriva Primăria municipiului Chișinău, Direcția colectare a impozitelor și taxelor locale cu privire la anularea actului administrativ individual și constatarea abuzului de drept. S-a anulat avizul de plată nr. 01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. În rest, pretențiile reclamantului Axenti Valeriu s-au respins ca neîntemeiate. (f.d. 98 vol. I). La data de 01 noiembrie 2021 Valeriu Axenti a contestat cu apel hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani (f.d.

106-111 vol. I). Hotărârea motivată din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată lui Valeriu Axenti, la data de 17 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005856974AS, anexat la materialele cauzei (f.d.131 vol. I). La data de 25 ianuarie 2022, Valeriu Axenti a prezentat motivarea apelului (f.d.134-161 vol. I). La fel, la data de 04 noiembrie 2021 Primăria municipiului Chișinău a contestat cu apel hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani (f.d.

104-105 vol. I). Hotărârea motivată din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Primăriei municipiului Chișinău, la 20 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8005856981AS, anexat la materialele cauzei (f.d.132 vol. I). La data de 02 februarie 2022, Primăria municipiului Chișinău a prezentat motivarea apelului (f.d.179-183 vol. I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelurile depuse de Valeriu Axenti și Primăria municipiului Chișinău.

4 Prin decizia din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile de apel declarate de Valeriu Axenti și Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.217- 226 vol. I). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 70/2-7 din 11 aprilie 2007 s-a atribuit în proprietate privată lui Valeriu Axenti, ca urmare a vânzării-cumpărării, lotul de pământ cu suprafața de 540 m.p. din cartierul locativ din str. Xxx, pentru proiectarea și construirea unei case de locuit particulare.

Întru executarea deciziei enunțate, la 05 octombrie 2007, între Primăria municipiului Chișinău și Valeriu Axenti a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 4393. Instanța de apel a indicat că potrivit informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru, terenul pentru construcții în litigiu are o valoare estimativă de 181968 de lei. Iar, prin răspunsul Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău nr. 11/11C-07/988 din 04 septembrie 2018, Valeriu Axenti a fost informat că, în urma verificărilor necesare privind evaluarea bunului imobil în litigiu s-a constatat, că în anul 2007 a fost comisă o eroare la colectarea informației pentru evaluarea în scopul impozitării, fiind transmisă informația corectată Primăriei municipiului Chișinău, Direcția de colectare impozitelor și taxelor locale.

Instanța de apel a relevat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 noiembrie 2017, s-a anulat avizul de plată al Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău nr. 0110759854 din 05 mai 2017. S-a recunoscut dreptul lui Valeriu Axenti la plata impozitului pentru anul 2017 în privința bunului imobil amplasat pe str. Xxx, nr. cadastral xxx, la cota de 0, 1% din valoarea acestuia. S-a obligat Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a elibera un nou aviz de plată pentru anul 2017 în privința bunului imobil cu nr. cadastral xxx, prin care impozitul să fie stabilit la suma de 905,29 de lei.

S-a obligat Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a accepta, la data achitării impozitului de către Valeriu Axenti, facilitatea fiscală de 15%. S-a interzis Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a calcula penalitatea și dobânda de întârziere în baza avizului de plată contestat. S-a obligat Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău de a-i pune la dispoziție lui Valeriu Axenti, în copii autentificate, certificatele organului cadastral pe perioada anilor 2007-2016 privind estimarea valorii bunului imobil cu nr. cadastral xxx.

La fel, instanța de apel a indicat că prin hotărârea Serviciului Fiscal de Stat seria AH nr. 0003800 din 19 aprilie 2018 privind executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului, s-a dispus executarea silită a obligației fiscale a contribuabilului Axenti Valeriu în mărime de 2 827,47 lei, însă aceasta a fost anulată prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 240 din 19 iulie 2018. Instanța de apel a indicat că la data de 17 mai 2020, Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a expediat în adresa lui Valeriu Axenti Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru 5 bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr. 01100079119B30F, pentru bunul imobil cu numărul cadastral xxx, amplasat în mun.

Chișinău, str. Xxx, în conținutul căruia s-a indicat că suma impozitului pentru anul 2020 este de 181,97 lei. În același aviz, s-a indicat că, până la 30 iunie 2020, contribuabilul urmează să achite 100,33 de lei, inclusiv penalitate 54,34 de lei; până la 25 septembrie 2020 – 127,63 de lei, inclusiv penalitate 54,34 de lei.

Respectiv, la 02 iunie 2020, Valeriu Axenti a achitat suma de 100,33 de lei, cu titlu de impozit pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. Instanța de apel a notat că Valeriu Axenti nefiind de acord cu Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr. 01100079119B30F l-a contestat cu cerere prealabilă, care a fost respinsă prin răspunsul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale nr. 01-20/080-03/01274 din 15 iunie 2020. Instanța de apel a reținut că ulterior, la data de 30 octombrie 2020, Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a expediat în adresa lui Valeriu Axenti avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr. 01100079119B30F, pentru bunul imobil cu numărul cadastral xxx, în care s-a indicat că, suma totală spre plată este în mărime de 1048,15 de lei, compusă din: plăți de bază – 851,14 de lei, penalitate – 15,04 lei, suma impozitului pentru anul 2020 – 181,97 de lei.

Prin urmare, nefiind de acord cu avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate pentru anul 2020 nr. 01100079119B30F, la 25 noiembrie 2020, Valeriu Axenti a depus la Primăria mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale cerere prealabilă, care a fost respinsă prin răspunsul Direcției colectarea impozitelor și taxelor locale nr. 01-20/347- 03/353 din 09 decembrie 2020. Instanța de apel reținând prevederile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 189 alin. (1) din Codul administrativ și art. 6 alin. (6) lit. a), art. 276, art. 278, art. 280 alin. (1), art. 281 alin. (11), art. 282 alin. (2) și art. 286 din Codul fiscal, a conchis că prima instanță întemeiat a anulat Avizul de plată nr. 01100079119B30F din 30 octombrie 2020, or, prin înscrisurile cauzei se confirmă în mod cert, că contribuabilul și-a onorat obligația de plată a impozitului pe bunurile imobiliare la 02 iunie 2020. Instanța de apel a reliefat că prin răspunsul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, se confirmă în mod cert, că la momentul întocmirii avizului de plată, Valeriu Axenti nu avea datorii la plata impozitului pe bunurile imobiliare.

Instanța de apel a respins argumentul Primăriei municipiului Chișinău precum că, achitarea din 04 iunie 2019 în sumă de 154,67 de lei, precum și cea din 02 iunie 2020 în sumă de 100,33 de lei, a diminuat restanța din contul contribuabilului, dar nu a stins în totalitate sumele datorate pe perioadele fiscale 2017-2020, or, Primăria municipiului Chișinău nu a prezentat nici o dovadă că a executat hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care autorității publice locale i s-a interzis să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la suma de 2715,88 de lei după data scadentă, cu titlu de impozit pe bunurile imobiliare pe anul 2017, pe numele lui Valeriu Axenti.

6 Instanța de apel a reiterat că deși în avizul de plată pentru bunurile imobiliare pentru anul 2020 din 17 mai 2020, nu au fost incluse careva datorii la plata impozitului pentru bunurile imobiliare, în avizul de plată emis la 30 octombrie 2020, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale a inclus o datorie la plata plăților de bază în cuantum de 851,14 de lei, fără a fi descifrată suma respectivă și luat în considerare faptul, că Valeriu Axenti nu înregistra datorii la plata impozitului pentru anul 2020. Cu referire la pretențiile lui Valeriu Axenti cu privire la constatarea scrisorii de răspuns a Primăriei mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr. 01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020, ca fiind nerezolvare în drept a cererii prealabile din 25 noiembrie 2020 și constatarea abuzului de drept și dispunerea încetării abuzului de drept, instanța de apel a relevat prevederile articolelor 60 alin. (2)–(5) 162, 167 din Codul administrativ. Totodată, prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-au declarat inadmisibile cerințele înaintate de Valeriu Axenti împotriva Cristinei Vizitiu, pe motiv că acțiunea a fost înaintată față de o persoană fizică, iar încheierea respectivă nu a fost contestată de Valeriu Axenti în termenul stabilit la art. 242 Codul administrativ.

Or, cerința respectivă a lui Valeriu Axenti nu a trecut testul de admisibilitate și nu poate fi judecată în fond. Instanța de apel a precizat că Valeriu Axenti a omis să motiveze cerința sa prin prisma normei legale, invocând în mod general precum că, autoritatea publică locală nu respectă o hotărâre judecătorească irevocabilă. Or, aceste argumente nu sunt suficiente pentru a constata abuzul de drept comis de Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale. Instanța de apel a conchis că este neîntemeiată și cerința lui Valeriu Axenti de a interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la imobilul în litigiu, rezultată din avizul de plată pentru anul 2020. Or, dreptul autorității de a calcula majorări de întârziere și penalități este reglementat de norma art. 228 din Codul fiscal.

Astfel, instanța de judecată nu poate interzice unei autorități publice să-și exercite atribuțiile și competențele stabilite de lege.

La data de 26 mai 2020 Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii cererii de apel depuse de Primarul General al municipiului Chișinău și emiterea în această parte a unei noi decizii, prin care acțiunea în contencios administrativ să fie declarată inadmisibilă (f.d.231 vol. I). Examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 mai 2022, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei Primarului General al municipiului Chișinău, la materialele cauzei lipsesc. 7 La data de 26 mai 2020 Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Decizia motivată din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Primarului General al municipiului Chișinău la data de 05 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul anexat la actele cauzei (f.d. 233 vol. I). Însă, până la data examinării admisibilității recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul Primarul General al municipiului Chișinău nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este 8 depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție. Potrivit extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 05 iulie 2022, Primarului General al municipiului Chișinău la adresa electronică primaria@pmc.md, (f.d.

233, Vol. I), indicată în antetul actelor prezentate de Primarul General al municipiului Chișinău, inclusiv și a procurii prin care a împuternicit reprezentantul său să-i reprezinte interesele în instanțele de judecată (f.d.212 Vol. I). Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Primarul General al municipiului Chișinău este ziua de 06 iulie 2022, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 04 august 2022, zi de joi.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul Primarul General al municipiului Chișinău nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 04 august 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului. Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 06 iulie 2022 și 04 august 2022, Primarul General al municipiului Chișinău a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate.

Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 26 mai 2020 Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că partea motivată a cererii de recurs va fi prezentată după recepționarea deciziei motivate (f.d.231, vol. I). În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs depuse de Primarul General al municipiului Chișinău, nu sunt indicate în mod expres 9 critici de netemeinicie a deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul Primarul General al municipiului Chișinău nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanță de apel în fundamentarea deciziei. Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula critici plauzibile, recurentul Primarul General al municipiului Chișinău s-a limitat, prin cererea de recurs, numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, recurentul Primarul General al municipiului Chișinău nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate, prin respingerea apelului depus de Primarul General al municipiului Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Primarul General al municipiului Chișinău, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit de lege. Astfel, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a utilizat mijloacele corespunzătoare de comunicare, ce ar asigura notificarea deciziei motivate din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău Primarului General al municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și suplimentar, se recuperează acțiunile omise. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

10 Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Primarului General al municipiului Chișinău, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurentul Primarul General al municipiului Chișinău nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, Primarul General al municipiului Chișinău a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată Primarul General al municipiului Chișinău la data de 05 iulie 2022 și prin urmare, recurentul avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a-și proteja dreptul de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire.

Astfel, recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. La data de 15 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău în adresa lui Valeriu Axenti și a Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Însă, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus referință. 11 Iar, la data de 02 august 2022 Valeriu Axenti a depus referință la recursul Primarului municipiului Chișinău prin care a solicitat respingerea recursului Primarului municipiului Chișinău ca fiind neîntemeiat și inadmisibil, cu admiterea cererii sale de recurs (f.d.24-38 vol. II) Totodată, la data de 10 mai 2022 Valeriu Axenti a depus recurs, iar la data de 06 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii cerinței de a constata scrisoarea de răspuns a Primăriei mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020, nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020; a cerinței în constatarea abuzului de drept în sensul art.13 din Codul civil, soldat cu violarea perpetuă a drepturilor legitime ale contribuabilului Valeriu Axenti, și a dispune încetarea abuzului de drept, prin hotărâre judecătorească, manifestat de Primăria mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale, în persoana Cristina Vizitiu, șef Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale: la înaintarea repetată în lipsa unui temei legal, a avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020, emis în lipsa datoriei reale la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020; calcularea continuă în lipsa unui temei legal, a penalităților pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la impozitul pe bunurile imobiliare pe anul 2020 la bunul imobil număr cadastral: xxxamplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău înscrise în: Avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020 și în partea respingerii cerinței de a interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Chișinău, să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la imobilul cu numărul cadastral: xxxamplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, rezultată din avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020, în lipsa unei datorii reale la plata impozitului din partea contribuabilului Valeriu Axenti, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care să se dispună admiterea cerințelor din pct. 2, 3 și 5 din cererea de chemare în judecată, după cum se expun: A constata scrisoarea de răspuns a Primăriei mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020, nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020. A constata, abuzul de drept în sensul art.13 din Codul civil, soldat cu violarea perpetuă a drepturilor legitime ale contribuabilului Valeriu Axenti, și a dispune prin hotărâre judecătorească încetarea imediată a abuzului de drept, manifestat de Primăria mun.

Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale, în persoana Cristina Vizitiu, Șef Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale, la: înaintarea repetată în lipsa unui temei legal, a avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020, emis în lipsa datoriei reale la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020 și calcularea continuă în lipsa unui temei legal, a penalităților pe numele titularului de drept Valeriu Axenti, la impozitul pe bunurile 12 imobiliare pe anul 2020 la bunul imobil număr cadastral: xxx, amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău înscrise în: Avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. A interzice Primăriei municipiului Chișinău, Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la imobilul cu numărul cadastral: xxx, amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău, în lipsa unei datorii reale la plata impozitului din partea contribuabilului Valeriu Axenti, în baza avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020 a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2020. A obliga Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale să dispună radierea din Sistemul Informațional Automatizat (SIA) a consemnărilor din fișa personală a contribuabilului persoană fizică, Valeriu Axenti, cod fiscal: 2002002008053, a datelor privind pretinsa restanță în sumă de 1048,15 de lei, cerută spre încasare, ce rezultă din avizul de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020, la plata impozitului pe bunurile imobiliare, la imobilul cu numărul cadastral: xxx amplasat pe str. Xxx, mun.

Chișinău (f.d.227-230 vol. I, f.d. 1-16 vol. II) . În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată recurentul a menționat că, respingerea pretenției privind considerarea scrisorii de răspuns a Primăriei mun. Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale nr.01-20/347-03/353 din 09 decembrie 2020 ca fiind nerezolvare în drept a cererii prealabile nr.01-20/347 din 25 noiembrie 2020, rezultă din interpretarea eronată și aplicarea greșită a legislației la verificarea temeiniciei acestei pretenții. Cu referire la respingerea cerinței privind constatarea abuzului de drept în sensul art.13 din Codul civil, recurentul a menționat că instanța de judecată a stipulat că această cerință nu ține de competența instanței de contencios administrativ, deși acest argument al instanței nu poate fi reținut ca fiind unul legal și prezumat autentic.

Recurentul Valeriu Axenti cu referire la pretenția de a interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun. Chișinău, să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la imobilul cu numărul cadastral xxx, amplasat pe str. Xxx, mun. Chișinău, în lipsa unei datorii reale la plata impozitului, a menționat că argumentele instanțelor de respingere a cerinței nominalizate sunt vădit neîntemeiate, contradictorii, confuze și lipsite de suport juridic, fapt ce derivă din interpretarea eronată și aplicarea greșită a legislației. Astfel, deși instanța a dispus anularea Avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020, a respins în lipsa unui temei legal relevant, pretenția de a interzice Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul Primăriei mun.

Chișinău să calculeze penalitate și dobândă de întârziere la plata impozitului. La fel, recurentul a menționat că, pretinsele restanțe la plata impozitului sunt înscrise în fișa personală de evidență a contribuabilului (SIA), prin urmare sumele respective nu sunt radiate din sistem și indiferent de faptul că, instanța a dispus anularea Avizului de plată nr.01100079119B30F din 30 octombrie 2020, a lăsat la discreția pârâtei, să calculeze și în continuare penalități și dobândă de întârziere pe sumele consemnate în acest aviz, cu titlu de pretinse restanțe. 13 Recurentul a invocat că, instanța de fond nu și-a executat în deplină măsură obligația legală de a rezolva prin prisma criteriului de legalitate a cerințelor respinse și nu a motivat suficient hotărârea în partea cerințelor respinse.

Or, dreptul de acces la justiție nu include doar posibilitatea de a aduce argumente instanței de judecată, dar și obligația instanței de a arăta, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. La caz, hotărârea contestată în această parte, a fost adoptată arbitrar, fără o apreciere a argumentelor și probelor, invocate de reclamant, iar acest fapt indică incontestabil la încălcarea de către instanța de fond a normelor de drept procedural și la examinarea superficială și evazivă a cauzei dedusă judecării.

Recurentul a invocat că a avut parte de o multitudine de abuzuri de drept manifestate în perioada anilor 2017-2021 de către Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale, care au fost constatate prin hotărârile de judecată irevocabile, și anume: hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediu Râșcani și hotărârea din 15 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. De asemenea, recurentul a specificat că în prezent, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani se află în curs de examinare cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Axenti împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la constatarea abuzului de drept și anularea actelor administrative individuale.

Recurentul Valeriu Axenti a notat că la 23 mai 2018 a recepționat scrisoarea Serviciului Fiscal de Stat nr.26/2-10/2- 19/1850 din 24 aprilie 2018, hotărârea Serviciului Fiscal de Stat nr.0003800 din 19 aprilie 2018, prin care i s-a imputat încălcarea obligației fiscale la plata impozitului pentru bunul imobil cu numărul cadastral xxx. Recurentul a remarcat că Primăria municipiului Chișinău, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale prin scrisoarea nr.01-18/189-169 din 20 iunie 2018 a solicitat repetat să-și onoreze benevol obligația de plată a impozitului pentru bunul imobil conform avizului de plată nr.010841715 din 12 mai 2018, deși acest aviz a fost anulat prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Recurentul a invocat că, din conținutul avizului nr.0110887887 din 24 septembrie 2018 de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2018 a constatat, că în poziția 6 din aviz (Cota impozitului %) la bunul imobil în litigiu este inclusă o altă cotă procentuală (%) a impozitului de 0.300 din costul imobilului, ceea ce denotă schimbarea destinației imobilului. Ulterior, Agenția Servicii Publice l-a informat pe Valeriu Axenti că în urma verificărilor necesare, privind evaluarea bunului imobil în litigiu s-a constatat, că în anul 2007 a fost comisă o eroare la colectarea informației pentru evaluarea în scopul impozitării.

Recurentul Valeriu Axenti a notat că în perioada anilor 2007-2016 urma să achite anual în bugetul Primăriei municipiului Chișinău impozitul pentru bunul imobil cu numărul cadastral xxx cu cota procentuală de 0.100 din costul imobilului estimat, prin urmare a achitat un surplus de mijloace financiare în sumă totală de 6509,88 de lei, fapt ce se confirmă prin fișa de evidență personalizată a contribuabilului Valeriu Axenti. Respectiv, prin cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a solicitat 14 recunoașterea prin hotărâre judecătorească a achitării în avans a impozitului la imobilul cu numărul cadastral xxx în mărime de 6 509,88 de lei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 04 mai 2022, însă date despre notificarea dispozitivului deciziei lui Valeriu Axenti, la materialele cauzei lipsesc.

La data de 10 mai 2022, Valeriu Axenti a depus recurs împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.227-230 vol. I). Decizia motivată din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Valeriu Axenti la data de 05 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul anexat la actele cauzei (f.d. 233 vol. I). La 12 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, recurentul Valeriu Axenti a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-16 vol. II). Astfel, recursul depus de către Valeriu Axenti este în termen. La data de 15 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de Valeriu Axenti în adresa Primăriei municipiului Chișinău și Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Însă, acestea nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Axenti, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un 15 drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara 16 inadmisibile recursurile depuse de Valeriu Axenti și Primarul General al municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Valeriu Axenti și Primarul General al municipiului Chișinău se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului , judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 17