2r-420/22 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea dimiciliului copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea dimiciliului copiilor minori
- Temei legal
- Termenul de depunere a apelului, restituirea cererii de apel
2r-420/22 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea dimiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2r-420/22
2-21107916-01-2r-09082022
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Vîșcu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan
DECIZIE
17 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Maxim Novosiolov,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nadejda
Novosiolov împotriva lui Maxim Novosiolov, privind desfacerea căsătoriei și stabilirea
domiciliului copiilor minori,
împotriva încheierii din data de 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea lui Maxim Novosiolov cu privire la repunerea în termen a cererii de
apel, s-a restituit cererea de apel depusă de către Maxim Novosiolov, ca fiind depusă
în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat repunerea în termen,
constată:
La 16 iulie 2021 Nadejda Novosoliov a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Maxim Novosiolov, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copiilor minori cu mama.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 decembrie 2021 s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de către Nadejda Novosoliov, s-a desfăcut
căsătoria încheiată între Maxim Novosiolov și Nadejda Novosoliov, s-a stabilit
domiciliul copiilor minori la domiciliul mamei, s-a încasat taxa de stat la eliberarea
certificatului de divorț de la Maxim Novosiolov și Nadejda Novosoliov în mărime de
500% de unități convenționale de la fiecare. (f.d. 28)
La 10 martie 2022 Maxim Novosiolov a depus cerere de apel împotriva hotărârii
instanței de fond, care a fost suplinită ulterior la 30 mai 2022, prin care a solicitat
repunerea apelului în termen, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de
fond cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. (f.d.32)
Prin încheierea din data de 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea lui Maxim Novosiolov cu privire la repunerea apelului în termen, s-a restituit
apelul ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze
repunerea în termen. (f.d. 47, 48-51)
1
Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 13 iunie 2022 a depus
recurs Maxim Novosiolov, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii
și trimiterea cauzei la instanța de apel pentru examinarea cererii de apel. ( f.d. 56-57)
În susținerea recursului Maxim Novosiolov a invocat dezacordul cu soluția
adoptată de către instanța de apel, totodată, menționând că instanța de fond i-a încălcat
dreptul la un proces echitabil manifestat prin aplicarea eronată a normelor de drept
procedural, referitor la citarea acestuia. Recurentul a susținut că nu a fost citat legal de
către instanța de fond, iar adresa electronică la care instanța de fond a expediat citația
nu este poșta electronică a acestuia, ci este o adresă fictivă.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 31 mai 2022,
expediată prin intermediul poștei electronic recurentului la data de 01 august 2022.
Recursul depus de către Maxim Novosiolov la data de 13 iunie 2022 este depus
în termen. (f.d. 56-57)
Conform art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 31 mai
2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă instanța de recurs,
după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Instanța de recurs a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Nadejda
Novosoliov, s-a desfăcut căsătoria încheiată între Maxim Novosiolov și Nadejda
Novosoliov, s-a stabilit domiciliul copiilor minori la domiciliul mamei, s-a încasat taxa
de stat la eliberarea certificatului de divorț de la Maxim Novosiolov și Nadejda
Novosoliov în mărime de 500% de unități convenționale de la fiecare. (f.d. 28)
Maxim Novosiolov, nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, a depus cerere
de apel, prin care a solicitat repunerea apelului în termen, admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii instanței de fond cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.
(f.d.32)
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 31 mai 2022 a respins cererea
lui Maxim Novosiolov cu privire la repunerea apelului în termen, a restituit apelul ca
fiind depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în
termen. (f.d. 47, 48-51)
Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel cu privire la
respingerea cererii cu privire la repunerea în termen de declarare a apelului și restituirea
apelului ca fiind tardiv din considerentele ce preced.
Conform prevederilor art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă termenul
de declarare a apelului este de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel.
2
Prin prisma art. 113 din Codul de procedură civilă dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege, ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul
de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea
cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și
obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către
participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea
dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale,
cu survenirea efectelor negative.
Astfel, în corespundere cu art. 369, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă
instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Maxim Novosiolov a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,
menționând faptul că instanța de fiind nu l-a citat legal, ceea ce constituie îngrădire a
dreptului la un proces echitabil.
Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor
pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.
Așa, art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că începutul curgerii
termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –
pronunțarea dispozitivului hotărârii dacă legea nu prevede altfel.
Prin urmare, faptul neparticipării la pronunțarea dispozitivului hotărârii,
momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii judecătorești participanților
la proces nu influențează data de când începe să curgă termenul de 30 de zile de
contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de apel.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 116, alin. (1) din Codul de procedură
civilă persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
La caz, se atestă temeinicia concluziei instanței de apel, privind omiterea
nejustificată de către Maxim Novosiolov a termenului de contestare cu apel a hotărârii
din data de 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ori participanții
la proces, care nu au asistat la pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în
soarta soluționării litigiului în care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ,
manifestând comportament de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale
procedurale.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Maxim Novosiolov a cunoscut
despre litigiul inițiat împotriva sa, ori potrivit extrasului din poșta electronică, anexat
la fila dosarului 24, a recepționat copia acțiunii și citația și și-a expus punctul de vedere
asupra divorțului, indicând că se află peste hotare și că este de acord ca dosarul să fie
examinat în lipsa sa.
Argumentul că poșta electronică novosiolov1@gmail.com nu-i aparține este
considerat de către instanța de recurs ca fiind declarativ, ori nu a confirmat că adresa
electronică la care instanța de fond a expediat copia cererii de chemare în judecată și
citația nu-i aparține.
3
Astfel, Maxim Novosiolov trebuia să facă uz de toate drepturile sale procedurale,
pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească pronunțată asupra fondului cauzei
și să depună apelul în termen.
Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată urmează să-și
asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu
bună-credință de drepturile sale procedurale.
Conform art. 56, alin. (3) din Codul de procedură civilă participanții la proces sunt
obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul
abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp să
manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu
certitudine că se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.
În urma celor relatate Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel
privind respingerea cererii cu privire la repunerea în termen de declarare a apelului și
restituirea apelului declarat de către Maxim Novosiolov, din motivul depunerii acestuia
în afara termenului legal, ori neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui
alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când
legea dispune altfel.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza
Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților
de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe
care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori
neprezentarea pârâtului la pronunțarea hotărârii din data de 15 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu constituie motiv viabil de omitere a termenului
procedural de declarare a apelului.
Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru
exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și
evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și
se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept
distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar
constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și
respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că
reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru
exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în
particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați
trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din
cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
4
La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului
a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești
definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor
circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval
considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de
atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive
neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității
raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având
în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar
împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia de a
respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.
Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Maxim Novosiolov.
Se menține încheierea din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nadejda Novosiolov împotriva
lui Maxim Novosiolov, privind desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor
minori.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
5