2ra-932/22 — cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-932/22 — cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-932/22
2-18154858-01-2ra-04072022
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău – M. Gandrabur
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, I. Dutca, A. Malîi
ÎNCHEIERE
10 august 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Anghela Cerneavschi,
reprezentată de avocatul Sergiu Coptu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi, împotriva Anghelei
Cerneavschi, intervenient accesoriu notarul public Ana Patlavschi cu privire la
declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,
împotriva deciziei din data de 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a admis apelul declarat de către Maria Cerneavschi, în interesele lui
Constantin Cerneavschi, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău din data de 05
martie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în
judecată,
constată:
La 18 aprilie 2018 Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anghelei Cerneavschi, intervenient
accesoriu notarul public Ana Patlavschi, prin care a solicitat declararea nulă a
contractului de vânzare-cumpărare nr. 5782 din 30 octombrie 2015 încheiat între
Constantin Cerneavschi și Anghela Cerneavschi, autentificat de notarul public Ana
Patlavschi.
În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Cerneavschi, în interesele lui
Constantin Cerneavschi, a indicat că la 30 octombrie 2015 între Constantin
Cerneavschi și fosta cumnată Anghela Cerneavschi a fost încheiat un contract de
vânzare-cumpărare, prin care Constantin Cerneavschi a înstrăinat ¼ cotă-parte din
casa de locuit cu o odaie, situată în mun. Chișinău, str. xxxxx. Prețul imobilului
negociat a fost stabilit de 70 000 lei, dintre care 20 000 lei au fost primiți de
vânzător la momentul încheierii contractului, iar restul sumei de 50 000 lei Anghela
Cerneavschi urma să o achite lunar în tranșe a câte 3 000 lei lunar.
Reclamanta a menționat că contractul a fost încheiat peste câteva zile după ce
Constantin Cerneavschi a revenit de la tratament de la xxxxx, fapt care era cunoscut
de către Anghela Cerneavschi.
1
În opinia Mariei Cerneavschi notarul nu putea întocmi un asemenea contract de
vânzare-cumpărare, deoarece casa este formată dintr-o odaie, nefiind determinate
cotele-părți ideale din acest imobil, de altfel nu s-a stabilit care parte din imobil
Constantin Cerneavschi a înstrăinat-o.
Prin hotărârea din data de 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău s-a respins ca
neîntemeiată cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Maria Cerneavschi în
beneficiul Anghelei Cerneavschi cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000
lei. (f.d. 105,109-116, vol. I)
În motivarea soluției adoptate instanța de fond în temeiul art. 216, art. 217, art.
221, art. 225, art. 228, art. 666, alin. (1), art. 667, art. 668, alin. (1), art. 753 și art.
756 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) a concluzionat că cererea de
chemare în judecată este neîntemeiată, deoarece s-a constatat că la momentul
semnării contractului de vânzare-cumpărare și înstrăinării cotei-părți Constantin
Cerneavschi nu se afla în căsătorie cu Maria Cerneavschi, în privința lui nu era
instituită vreo măsură de ocrotire judiciară, acesta deținea cu titlul de proprietate
bunul imobil litigios, deci dispunea de bunurile imobile și nu era necesar acordul
unor persoane terțe.
Instanța de fond a mai menționat că la caz nu s-a confirmat lipsa
discernământului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, deoarece la
momentul încheierii tranzacției Constantin Cerneavschi nu se afla la evidența
medicului xxxxx.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Maria
Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi. (f.d.119-110, vol. I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 02 decembrie 2020 a admis
apelul declarat de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi,
a casat hotărârea din data de 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, a emis o nouă
hotărâre prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Maria
Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi împotriva Anghelei
Cerneavschi, intervenient accesoriu notarul public Ana Patlavschi cu privire la
declararea nulității contractului de vânzare- cumpărare. ( f.d. 5,6-13, vol.II)
Prin decizia din data de 21 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de către Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu
Coptu, s-a casat decizia din data de 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu
remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 85-92, vol.II)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 17 noiembrie 2021 a admis
apelul declarat de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi,
a casat hotărârea din data de 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, a emis o nouă
hotărâre prin care a admis cererea de chemare în judecată, a declarat nul contractul
de vânzare-cumpărare nr. 5782 din 30 octombrie 2015, încheiat între Constantin
Cerneavschi și Anghela Cerneavschi, a ¼ cotă-parte din casa de locuit cu numărul
cadastral xxxxx, cu suprafața de 33,20 m.p., situată în mun. Chișinău, str. xxxxx, a
dispus restituția civilă cu încasarea de la Constantin Cerneavschi în beneficiul
Anghelei Cerneavschi a sumei de 65 000 lei, primită conform contractului, a încasat
din contul Anghelei Cerneavschi în beneficiul lui Constantin Cerneavschi
cheltuielile de judecată, compuse din plata taxei de stat în mărime de 150 lei și a
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în cuantum de 1 078 lei. (f.d. 181-182,183-
190, vol.II)
2
Curtea de Apel Chișinău a menționat că potrivit raportului de expertiză
judiciară nr. 202035A0247 din 25 august 2020, întocmit de Centrul de Medicină
Legală, Constantin Cerneavschi a suferit și suferă de xxxxx. La 30 octombrie 2015
Constantin Cerneavschi manifesta tulburări xxxxx sub formă de xxxxx, stare de
intensitate xxxxx care i-a abolit discernământul în totalitate. Deci, la momentul
semnării actului în litigiu, nu era apt să înțeleagă conținutul și caracterul acțiunilor
sale, a consecințelor lor, nu era capabil să dirijeze cu acțiunile sale, deci a semnat
fără discernământ.
În circumstanțele relatate și în temeiul art. 225, alin. (1) și (2) din Codul civil
(în vigoare până la 01 martie 2019) a concluzionat că cererea de chemare în
judecată este întemeiată, deoarece contractul de vânzare-cumpărare este lovit de
nulitate.
Mai mult, instanța de apel a indicat că vânzătorul și cumpărătorul se aflau în
relații de afinitate, deci la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare
Anghela Cerneavschi putea și trebuia să cunoască despre afecțiunile medicale ale
lui Constantin Cerneavschi, fapt ce indică asupra relei-credințe a Anghelei
Cerneavschi la procurarea bunului imobil.
Totodată, instanța de apel a reținut că în corespundere cu art. 219, alin. (1) și
(2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) urmează a fi dispusă
restituția civilă, cu încasarea sumei respective din contul vânzătorului Constantin
Cerneavschi, în beneficiul cumpărătorului Anghela Cerneavschi.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Anghela Cerneavschi,
reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d. 2-21
vol.II)
În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a interpretat
eronat și aplicat incorect normele de drept material, precum și a încălcat normele de
drept procedural ce constă în examinarea neobiectivă a cauzei civile și respingerea
cererilor formulate de către avocatul recurentei, care în opinia acestora urmau să fie
admise în scopul stabilirii adevărului.
Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, a menționat că
raportul de expertiză psihiatrică nu poare constitui o probă admisibilă, deoarece a
fost efectuat cu încălcarea normelor de procedură. La caz, nu s-a solicitat efectuarea
unei astfel de expertize în instanța de fond în termenul stabilit pentru prezentarea
probelor și nici până la încheierea dezbaterilor judiciare, Astfel, reclamanta a fost
decăzută din dreptul de a mai solicita dispunerea efectuării expertizei în instanța de
apel.
În opinia recurentei aceasta a fost lipsită de acces liber la justiție și dreptul la
un proces echitabil și în contradictoriu din motiv că instanța de apel a respins toate
cererile avocatului acesteia cu privire la audierea experților, în ședința de judecată și
cu privire la dispunerea unei expertize în comisie.
Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, a susținut că nu
există nici un temei prevăzut de lege pentru a fi declarat nul contractul de vânzare-
cumpărare din 30 octombrie 2015, acest contract este valabil, a fost încheiat cu
respectarea prevederilor legale și nu a existat nici un viciu de consimțământ la
încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
La 08 august 2022 Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi
a depus referință asupra recursului înaintat de către Anghela Cerneavschi,
3
reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, prin care a solicitat respingerea recursului ca
fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei contestate.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17
noiembrie 2021, expediată participanților la proces la data de 04 martie 2022. (f.d.
195, vol.II)
Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, în termen, la 01
februarie 2022 a depus recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Anghela
Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, este inadmisibilă, pentru
motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Anghela Cerneavschi asemenea aspecte nu se regăsesc.
4
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului Anghelei
Cerneavschi la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în
apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurentă nu
pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, așa cum formal invocă Anghela Cerneavschi, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul
Sergiu Coptu, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anghela Cerneavschi,
reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, împotriva deciziei din data de 17 noiembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5