2ra-932/22 — cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-932/22 — cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-932/22 2-18154858-01-2ra-04072022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău – M. Gandrabur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, I. Dutca, A. Malîi ÎNCHEIERE 10 august 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi, împotriva Anghelei Cerneavschi, intervenient accesoriu notarul public Ana Patlavschi cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei din data de 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău din data de 05 martie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată, constată: La 18 aprilie 2018 Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anghelei Cerneavschi, intervenient accesoriu notarul public Ana Patlavschi, prin care a solicitat declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5782 din 30 octombrie 2015 încheiat între Constantin Cerneavschi și Anghela Cerneavschi, autentificat de notarul public Ana Patlavschi.
În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi, a indicat că la 30 octombrie 2015 între Constantin Cerneavschi și fosta cumnată Anghela Cerneavschi a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care Constantin Cerneavschi a înstrăinat ¼ cotă-parte din casa de locuit cu o odaie, situată în mun. Chișinău, str. xxxxx. Prețul imobilului negociat a fost stabilit de 70 000 lei, dintre care 20 000 lei au fost primiți de vânzător la momentul încheierii contractului, iar restul sumei de 50 000 lei Anghela Cerneavschi urma să o achite lunar în tranșe a câte 3 000 lei lunar. Reclamanta a menționat că contractul a fost încheiat peste câteva zile după ce Constantin Cerneavschi a revenit de la tratament de la xxxxx, fapt care era cunoscut de către Anghela Cerneavschi.
1 În opinia Mariei Cerneavschi notarul nu putea întocmi un asemenea contract de vânzare-cumpărare, deoarece casa este formată dintr-o odaie, nefiind determinate cotele-părți ideale din acest imobil, de altfel nu s-a stabilit care parte din imobil Constantin Cerneavschi a înstrăinat-o. Prin hotărârea din data de 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la Maria Cerneavschi în beneficiul Anghelei Cerneavschi cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 lei. (f.d.
105,109-116, vol. I) În motivarea soluției adoptate instanța de fond în temeiul art. 216, art. 217, art. 221, art. 225, art. 228, art. 666, alin. (1), art. 667, art. 668, alin. (1), art. 753 și art. 756 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) a concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, deoarece s-a constatat că la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare și înstrăinării cotei-părți Constantin Cerneavschi nu se afla în căsătorie cu Maria Cerneavschi, în privința lui nu era instituită vreo măsură de ocrotire judiciară, acesta deținea cu titlul de proprietate bunul imobil litigios, deci dispunea de bunurile imobile și nu era necesar acordul unor persoane terțe.
Instanța de fond a mai menționat că la caz nu s-a confirmat lipsa discernământului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, deoarece la momentul încheierii tranzacției Constantin Cerneavschi nu se afla la evidența medicului xxxxx. Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi. (f.d.119-110, vol. I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 02 decembrie 2020 a admis apelul declarat de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi, a casat hotărârea din data de 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, a emis o nouă hotărâre prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi împotriva Anghelei Cerneavschi, intervenient accesoriu notarul public Ana Patlavschi cu privire la declararea nulității contractului de vânzare- cumpărare.
( f.d. 5,6-13, vol.II) Prin decizia din data de 21 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, s-a casat decizia din data de 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 85-92, vol.II) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 17 noiembrie 2021 a admis apelul declarat de către Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi, a casat hotărârea din data de 05 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, a emis o nouă hotărâre prin care a admis cererea de chemare în judecată, a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 5782 din 30 octombrie 2015, încheiat între Constantin Cerneavschi și Anghela Cerneavschi, a ¼ cotă-parte din casa de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 33,20 m.p., situată în mun.
Chișinău, str. xxxxx, a dispus restituția civilă cu încasarea de la Constantin Cerneavschi în beneficiul Anghelei Cerneavschi a sumei de 65 000 lei, primită conform contractului, a încasat din contul Anghelei Cerneavschi în beneficiul lui Constantin Cerneavschi cheltuielile de judecată, compuse din plata taxei de stat în mărime de 150 lei și a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în cuantum de 1 078 lei. (f.d. 181-182,183- 190, vol.II) 2 Curtea de Apel Chișinău a menționat că potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202035A0247 din 25 august 2020, întocmit de Centrul de Medicină Legală, Constantin Cerneavschi a suferit și suferă de xxxxx. La 30 octombrie 2015 Constantin Cerneavschi manifesta tulburări xxxxx sub formă de xxxxx, stare de intensitate xxxxx care i-a abolit discernământul în totalitate.
Deci, la momentul semnării actului în litigiu, nu era apt să înțeleagă conținutul și caracterul acțiunilor sale, a consecințelor lor, nu era capabil să dirijeze cu acțiunile sale, deci a semnat fără discernământ. În circumstanțele relatate și în temeiul art. 225, alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) a concluzionat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, deoarece contractul de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate. Mai mult, instanța de apel a indicat că vânzătorul și cumpărătorul se aflau în relații de afinitate, deci la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare Anghela Cerneavschi putea și trebuia să cunoască despre afecțiunile medicale ale lui Constantin Cerneavschi, fapt ce indică asupra relei-credințe a Anghelei Cerneavschi la procurarea bunului imobil.
Totodată, instanța de apel a reținut că în corespundere cu art. 219, alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) urmează a fi dispusă restituția civilă, cu încasarea sumei respective din contul vânzătorului Constantin Cerneavschi, în beneficiul cumpărătorului Anghela Cerneavschi. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d. 2-21 vol.II) În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a interpretat eronat și aplicat incorect normele de drept material, precum și a încălcat normele de drept procedural ce constă în examinarea neobiectivă a cauzei civile și respingerea cererilor formulate de către avocatul recurentei, care în opinia acestora urmau să fie admise în scopul stabilirii adevărului.
Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, a menționat că raportul de expertiză psihiatrică nu poare constitui o probă admisibilă, deoarece a fost efectuat cu încălcarea normelor de procedură. La caz, nu s-a solicitat efectuarea unei astfel de expertize în instanța de fond în termenul stabilit pentru prezentarea probelor și nici până la încheierea dezbaterilor judiciare, Astfel, reclamanta a fost decăzută din dreptul de a mai solicita dispunerea efectuării expertizei în instanța de apel. În opinia recurentei aceasta a fost lipsită de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în contradictoriu din motiv că instanța de apel a respins toate cererile avocatului acesteia cu privire la audierea experților, în ședința de judecată și cu privire la dispunerea unei expertize în comisie.
Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, a susținut că nu există nici un temei prevăzut de lege pentru a fi declarat nul contractul de vânzare- cumpărare din 30 octombrie 2015, acest contract este valabil, a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale și nu a existat nici un viciu de consimțământ la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. La 08 august 2022 Maria Cerneavschi, în interesele lui Constantin Cerneavschi a depus referință asupra recursului înaintat de către Anghela Cerneavschi, 3 reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei contestate. În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17 noiembrie 2021, expediată participanților la proces la data de 04 martie 2022. (f.d. 195, vol.II) Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, în termen, la 01 februarie 2022 a depus recurs împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Anghela Cerneavschi asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului Anghelei Cerneavschi la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Anghela Cerneavschi, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anghela Cerneavschi, reprezentată de avocatul Sergiu Coptu, împotriva deciziei din data de 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.