2ra-911/22 — incasarea pensiei de intretinere pentu copilul minor

Dosarul nr. 2ra-911/22

2-21088675-01-2ra-30062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Vasilache

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

ÎNCHEIERE

03 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ecaterina Gherjova,

reprezentată de avocatul Cristin Chiriac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina

Gherjova împotriva lui Stanislav Prodius cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Ecaterina Gherjova și s-a menținut hotărârea din 21

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s ta t ă:

La 11 iunie 2021 Ecaterina Gherjova a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Stanislav Prodius, solicitând încasarea pensiei de întreținere pentru

copilul minor, xxxxx, în mărime de 2000 lei lunar, din data adresării în instanța de

juecată și până la atingerea majoratului.

În motivarea acțiunii reclamanta Ecaterina Gherjova a indicat că din anul 2012

a concubinat cu pârâtul Stanislav Prodius. La data de xxxxx s-a născut feciorul

xxxxx.

A indicat că până la nașterea feciorului a lucrat la SRL „Belar”, având un

salariu în mărime de 2500 lei lunar, iar pârâtul avea înregistrate pe numele său 3

camioane, ceea ce îi aducea un venit de 20 000 -30 000 lei lunar. La începutul anului

2020 a vândut camioanele.

A menționat că au locuit împreună la domiciliul pârâtului, achitând din contul

său cheltuielile necesare pentru trai. După nașterea feciorului, s-a separat de

concubin, împrumutând surse financiare pentru a supraviețui.

Pârâtul în perioada lunii iunie, fiind angajat la compania „Zernov”, i-a

comunicat că are un salariu de 8000 lei lunar și nu este dispus să-i acorde ajutor

1

material pentru îngrijirea copilului, motivând că mama copilului este asigurată din

partea statului, primind indemnizație pentru întreținerea copilului în mărime de 740

lei.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă parițial. S-a încasat de la Stanislav Prodius în beneficiul

Ecaterinei Gherjova pensia de întreținere pentru copilul minor xxxxx, în sumă fixă

în mărime de 1500 lei lunar, începând cu data adresării în judecată 11 iunie 2021 și

până la atingerea majoratului copilului, precum și în beneficiul statului taxa de stat

în mărime de 540 lei.

La 11 ianuarie 2022, în termenul legal, Ecaterina Gherjova a declarat apel

împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ecaterina Gherjova și s-a menținut hotărârea din 21 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanțele ierarhic inferioare, ținând cont de datele Biroului Național de

Statistică că valoarea minimului necesar pentru întreținerea minorului ar fi de circa

3000 lei lunar, a efectuat diferențierea cuantumului și a încasat de la pârât suma fixă

în mărime de 1500 lei lunar, de la momentul adresării în instanță și până la atingerea

majoratului copilului.

Instanțele de judecată au considerat de a încasa pensia alimentară de la pârât

în mărime fixă de 1500 lei, în circumstanțele în care nu au fost administrate probe

cu privire la starea materială a acestuia, salariul sau veniturile pârâtului, existența

unui loc de muncă stabil. Acesta nu și-a exprimat existența posibilității materiale de

întreținere a copilului într-o sumă mai mare decât cea oferită, iar întreținere

materială a copilului minor urmează a fi asigurată cel puțin la un nivel minim de

existență.

Instanțele de judecată au remarcat că cuantumul sumei bănești fixe încasate

se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și

familială a părinților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este

posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului, constatând că starea

materială a pârâtului permite stabilirea pensiei de întreținere în sumă de 1500 lei,

nefiind posibilă stabilirea unui cuantum mărit.

La 07 iunie 2022 Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac,

a declarat recurs împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului recurenta a invocat interpretarea eronată a legii de

către instanțele ierarhic inferioare. Consideră că valoarea minimului de existență

pentru un copil în perioada respectivă, conform informației eliberate de Biroul

Național de Statistică, constituie în mediu suma de 1994,5 lei lunar și nu 1500 lei,

cum a menționat instanța de apel.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

2

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul Chiriac

Cristin, care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste,

nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentei Ecaterinei Gherjova,

avocatului Cristin Chiriac, la data de 08 aprilie 2022 (f.d. 107). Prin urmare, recursul

declarat la 07 iunie 2022 este în termen.

Prin referința din 11 iulie 2022 intimatul Stanislav Prodius a solicitat de a

declara inadmisibili recursul depus de Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul

Cristin Chiriac.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Ecaterina

Gherjova, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac, este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul Cristin Chiriac,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul Chiriac Cristin și

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul

Cristin Chiriac, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (1¹) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ecaterina Gherjova, reprezentată de avocatul

Cristin Chiriac, împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

4