3ra-543/22 — anularea actelor administrative, obligarea desfasurarii concursului, incalcarea dreptului de acces la informatie, obligarea prezentarii informatiei si incasarea prejudiciului moral

3ra-543/22 — anularea actelor administrative, obligarea desfasurarii concursului, incalcarea dreptului de acces la informatie, obligarea prezentarii informatiei si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-543/22

2-18132371-01-3ra-12052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului depus de Ghenciu Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ghenciu Nicolae împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță

Mutruc Petru cu privire la anularea actelor administrative, obligarea desfășurării

concursului și încasarea prejudiciului moral,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenciu Nicolae împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și Alei Bobeică cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Ghenciu Nicolae și a fost menținută hotărârea din 17 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 9 februarie 2018, Ghenciu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu privire la anularea actelor

administrative, obligarea desfășurării concursului și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 30 noiembrie 2017, Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării a anunțat concurs pentru ocuparea funcției publice de

șef al Direcției sport.

A menționat că anunțul a fost publicat pe site-ul ministerului și pe site-ul

www.cariere.gov.md. și personal a depus actele de participare la concurs, fiind admis

la concursul menționat.

A explicat că proba scrisă a fost desfășurată la data de 26 decembrie 2017, iar

interviul s-a desfășurat pe 3 ianuarie 2018, iar câștigător al concursului a fost declarat

candidatul Mutruc Petru prin publicarea acestui fapt pe site-ul ministerului la data de

11 ianuarie 2018.

1

A comunicat că punctajul pe care l-a obținut personal în cadrul concursului i-a

fost comunicat prin e-mail expediat de către organizatorul concursului la data de

11 ianuarie 2018, cu conținutul căruia a făcut cunoștință pe 12 ianuarie 2018.

În contextul dat a relatat că la 12 ianuarie 2018 s-a adresat, prin intermediul

oficiului poștal la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu o cerere prealabilă prin

care a contestat rezultatele concursului. Concomitent, a solicitat ministerului să-i

elibereze actele referitoare la concurs. Cererea respectivă a fost recepționată și

înregistrată de către minister pe 15 ianuarie 2018 sub nr. g-29/18.

A afirmat că la data de 1 februarie 2018 a recepționat răspunsul ministerului la

cererea din 15 ianuarie 2018, prin care a fost respinsă cererea și i s-a refuzat în

eliberarea actelor solicitate.

A mai menționat că concursul pentru funcția de șef al Direcției sport a fost

organizat și desfășurat de către Ministerul, Educației Culturii și Cercetării cu încălcarea

art. 5, 27, 29 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr. 158 din 4 iulie 2008 și pct. 3-6, 9-10, 17, 19-43, 50, 54, 63 din Regulamentul cu

privire la ocuparea funcției publice prin concurs aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 201 din 11 martie 2009, iar rezultatele acestuia urmează a fi anulate.

A remarcat că nu a fost evaluat în mod obiectiv și imparțial de către Comisia de

concurs, iar candidatul câștigător a fost supraapreciat, fiindu-i acordat punctaj pe care

nu l-a meritat.

A opinat că prin desfășurarea ilegală a concursului ministerul i-a cauzat prejudicii

materiale și morale.

În sensul dat a invocat că prejudiciul material este echivalent cu suma cheltuielilor

pe care le va suporta în legătură cu examinarea prezentului litigiu, iar prejudiciul moral

este echivalent cu 7 000 lei și este o cale de reparație echitabilă a umilinței, intimidării,

stresului și frustrării morale pe care le-a suferit ca urmare a vicierii concursului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 29 alin. (5) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, art. 16, 19, 25 alin. (1)

lit. b), alin. (3)-(4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000.

A solicitat anularea rezultatelor concursului pentru funcția de șef al Direcției

sport, desfășurat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, obligarea

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să desfășoare concursul menționat pentru

funcția de șef al Direcției sport cu aceiași candidați începând cu etapa examinării

dosarelor candidaților în vederea admiterii la concurs, încasarea de la Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării în beneficiul său a cheltuielilor de judecată, precum și

a prejudiciului moral în mărime de 7 000 lei.

La 16 iulie 2018, Ghenciu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

concretizată, prin care a solicitat anularea deciziilor Comisiei de concurs a Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării nr. 2 și nr. 3, consemnate în procesul-verbal nr. 1 din

20 decembrie 2017 al Comisiei de concurs, a Deciziilor Comisiei de concurs a

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1 și nr. 2, consemnate în procesul-

verbal nr. 2 din 27 decembrie 2017 al Comisiei de concurs, a Deciziei Comisiei de

concurs a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1, consemnată în procesul-

verbal nr. 3 din 9 ianuarie 2018 al Comisiei de concurs a Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării, a rezultatelor concursului pentru funcția de șef al Direcției sport,

desfășurat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a ordinului Ministerului

2

Educației, Culturii și Cercetării nr. 40-p din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la numirea în

funcție a dlui Mutruc Petru”, obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să

desfășoare concursul menționat pentru funcția de șef al Direcției sport cu aceeași

candidați începând cu proba scrisă, încasarea în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată, precum și a prejudiciului moral în mărime de 7 000 lei. Totodată a indicat în

calitate de intervenient accesoriu pe Mutruc Petru.

La 12 februarie 2018, Ghenciu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 12 ianuarie 2018 a adresat prin

intermediul oficiului poștal Ministerului Educației, Culturii și Cercetării o cerere

privind accesul la informație, care a fost recepționată și înregistrată de către minister

pe 15 decembrie 2018 sub nr. g-29/18.

A explicat că pe data de 1 februarie 2018 a recepționat răspunsul ministerului la

cererea din 15 ianuarie 2018, prin care ministerul i-a refuzat să-i elibereze actele

solicitate menționând că informația despre candidați este confidențială și este

accesibilă doar pentru personalul implicat în realizarea concursului, și poate fi

prezentată numai la dispoziția instanțelor judiciare pentru cercetarea posibilelor

adresări ale candidaților.

Este de părere că refuzul ministerului de a-i elibera actele solicitate este ilegal.

În susținerea opiniei enunțate a obiectat că ministerul nu își întemeiază refuzul pe

niciun act legislativ sau normativ, or informația pe care a solicitat-o este informație

oficială și se referă la concursul pentru funcția publică de șef al Direcției sport din

cadrul ministerului, concurs la care a participat personal.

A afirmat că ministerul nu a avut dreptul de a-i îngrădi accesul liber la informația

solicitată, iar prin refuzul ilegal de a-i elibera actele ministerul i-a cauzat prejudicii

materiale și morale.

Astfel, a susținut că prejudiciul material este echivalent cu suma cheltuielilor pe

care le va suporta în legătură cu examinarea prezentului litigiu, iar prejudiciul moral

este echivalent cu 10 000 lei și este o cale de reparație echitabilă a umilinței, intimidării,

stresului și frustrării morale pe care le-a suferit.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 21 alin. (1), (3) lit. e), art. 23,

24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 25 alin. (3)-(4)

din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

A solicitat constatarea ca fiind ilegal refuzul Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării de a-i elibera actele solicitate prin cererea nr. g-29/18 din 15 ianuarie 2018,

obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să-i elibereze actele solicitate

prin cererea nr. g-29/18 din 15 ianuarie2018 și anume: copia autentificată a ordinului

privind instituirea Comisiei de concurs pentru funcțiile publice vacante din cadrul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării; copiile autentificate ale proceselor-

verbale (inclusiv anexele acestora) ale tuturor ședințelor Comisiei de concurs pentru

funcția de șef al Direcției sport; copiile autentificate ale testelor-grilă și grilele de

evaluare ale acestora pentru proba scrisă din cadrul concursului pentru funcția de șef

al Direcției sport; copiile autentificate ale lucrărilor scrise de către candidați la proba

scrisă în cadrul concursului pentru funcția de șef al Direcției sport; copiile autentificate

ale fișelor de evaluare a candidaților, completate de către fiecare membru al Comisiei

3

de concurs (depersonalizate) pentru lucrările scrise de către cei trei candidați și pentru

interviul susținut de către candidați în cadrul concursului pentru funcția de șef al

Direcției sport; înregistrarea video/audio a ședinței Comisiei de concurs din 3 ianuarie

2018 în cadrul căreia s-a desfășurat interviul candidaților la funcția publică de șef al

Direcției sport. A încasa de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în beneficiul

său cheltuielile de judecată, precum și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. A

dispune executarea imediată a hotărârii în partea eliberării actelor solicitate prin cererea

nr. g-29/18 din 15 ianuarie 2018.

La 28 ianuarie 2018, Ghenciu Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

concretizată, prin care a solicitat constatarea ilegală a refuzului Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării de a-i elibera actele solicitate prin cererea nr. g-29/18 din

15 ianuarie 2018, obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să-i elibereze

actele solicitate prin cererea nr. g-29/18 din 15 ianuarie 2018 și anume: copia

autentificată a ordinului privind instituirea Comisiei de concurs pentru funcțiile publice

vacante din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării; copiile autentificate

ale Proceselor-verbale (inclusiv anexele acestora) ale tuturor ședințelor Comisiei de

concurs pentru funcția de șef al Direcției sport; copiile autentificate ale testelor-grilă și

grilele de evaluare ale acestora pentru proba scrisă din cadrul concursului pentru

funcția de șef al Direcției sport; copiile autentificate ale lucrărilor scrise de către

candidați la proba scrisă în cadrul concursului pentru funcția de șef al Direcției sport;

copiile autentificate ale fișelor de evaluare a candidaților, completate de către fiecare

membru al Comisiei de concurs (depersonalizate) pentru lucrările scrise de către cei

trei candidați și pentru interviul susținut de către candidați în cadrul concursului pentru

funcția de șef al Direcției sport; înregistrarea video/audio a ședinței Comisiei de

concurs din 3 ianuarie 2018 în cadrul căreia s-a desfășurat interviul candidaților la

funcția publică de șef al Direcției sport. A încasa în mod solidar de la Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării și Bobeică Ala, șef al Secției resurse umane din cadrul

Ministerului, în beneficiul său a cheltuielilor de judecată, precum și a prejudiciului

moral în mărime de 10 000 lei. A dispune executarea imediată a hotărârii în partea

eliberării actelor solicitate prin cererea nr. g-29/18 din 15 ianuarie 2018. Totodată a

indicat în calitate de copîrît pe Bobeică Ala, șef al Secției resurse umane din cadrul

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost dispusă conexarea într-un singur proces, a cauzei civile la cererea de chemare în

judecată a lui Ghenciu Nicolae împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

privind constatarea ca fiind ilegal refuzul de a elibera actele, obligarea eliberării actelor

solicitate, la cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ghenciu

Nicolae împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind contestarea

actului administrativ, fiind oferit nr. unic 3-83/2018.

Prin încheierea din 7 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

dispusă ridicarea excepției și transmiterea ei la Curtea Constituțională, în vederea

soluționării excepției de neconstituționalitate.

Pin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții Constituționale a fost declarată

inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a punctelor 18, 20, 28, 37 din

Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, ridicată de Ghenciu Nicolae.

4

Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Ghenciu Nicolae împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație, obligarea prezentării informației, încasarea

prejudiciului moral, a fost admisă parțial.

A fost constatată încălcarea dreptului de acces la informație a lui

Ghenciu Nicolae de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, informație

solicitată prin cererea primului din 15 ianuarie 2018 înregistrată cu nr. g-29/18, prin

refuzul neîntemeiat de a prezenta informația solicitată.

A fost obligat Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de a furniza lui Ghenciu

Nicolae informația solicitată prin cererea sa din 15 ianuarie 2018 înregistrată cu

nr. g 29/18.

A fost menționat că hotărârea, în partea obligării furnizării informației solicitate

nu se supune executării, pe motivul executării benevole a acesteia de către Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării, după depunerea cererii de chemare în judecată.

A fost încasat din contul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în

beneficiul lui Nicolae Ghenciu cu titlu de prejudiciu moral suma de 500 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Ghenciu Nicolae

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, persoană terță Mutruc Petru,

cu privire la anularea actelor administrative-Decizia Comisiei de concurs consemnată

în procesul-verbal nr. 3 din 9 ianuarie 2018 al ședinței Comisiei de concurs pentru

ocuparea funcției publice vacante de șef al Direcției sport și Ordinul din 16 ianuarie

2018 nr. 40/p „Cu privire la numirea în funcție a dlui Petru Mutruc”, obligarea

desfășurării concursului pentru funcția de șef al Direcției sport, încasarea prejudiciului

moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 16 martie 2021, Ghenciu Nicolae a depus apel împotriva hotărârii din

17 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 29 aprilie 2021

a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Ghenciu Nicolae și a fost menținută hotărârea din 17 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 4 mai 2022, Ghenciu Nicolae a depus motivarea recursului împotriva deciziei

din 9 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept

material, iar aprecierea probelor a fost făcută în mod arbitrar.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin referința depusă la data de 9 iunie 2022, Mutruc Petru a solicitat respingerea

recursului depus de Ghenciu Nicolae.

Prin referințe depuse la data de 24 iunie 2022 și 28 iunie 2022, Ministerul

Educației și Cercetării a solicitat respingerea recursului.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Ghenciu Nicolae, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept

inadmisibil, din următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1).

Colegiul reține că termenele procedurale sunt o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procesuale, de asigurare a celerității înfăptuirii actului de justiție și de

fortificare a securității raporturilor juridice.

Aplicarea justă a normelor legale, în ceea ce privește termenele procedurale,

presupune calcularea corectă a acestora. Stabilirea exactă a termenului procedural

implică efectuarea unui calcul obiectiv al datei calendaristice concrete, al momentului

de timp sau al începutului (expirării) evenimentului, fapt care permite efectuarea sau

determină abținerea de la realizarea anumitor acțiuni procesuale. Calculul greșit al

termenului procedural conduce la încălcarea (nerespectarea) sau omiterea acestuia, fapt

care determină declararea inadmisibilă a recursului.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, incertitudinea juridică ce vizează începutul curgerii termenului pentru

depunerea cererii de recurs și a motivării acesteia este strâns legată de noțiunea

generică de „decizie”, care este una proprie Codului administrativ.

Așadar, pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei

„decizia instanței de apel” din art. 245 din Codul administrativ, Colegiul reține faptul

că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege la caz: 1) dispozitivul deciziei instanței de

apel; 2) decizia motivată a instanței de apel.

Or, din coroborarea art. 191 alin. (5), art. 240 alin. (3) și art. 245 din Codul

administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii de apel, instanța de apel

adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta structurală a deciziei instanței

de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea

integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac.

Iar motivarea, în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art. 240 alin.

(3) din Codul administrativ.

Asta, deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia

cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel,

dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în decizie.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite, și anume: în temeiul

art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei

instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

6

Iar în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului

nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.

(2).

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,

coroborate cu prevederile 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat public în data de 9 februarie 2022 (f. d. 132,

vol. III).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține expedierea de către

Curtea de Apel Chișinău la data de 10 februarie 2022 către părți, inclusiv lui

Ghenciu Nicolae, a copiei dispozitivului deciziei a instanței de apel la adresa

electronică nicolaeghenciu@gmail.com (f. d. 156, vol. III), adresă de e-mail prin

intermediul căreia, recurentul-apelant a comunicat cu instanța apel, fapt ce denotă

acceptul părții la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată la

adresa respectivă (f. d. 61, 68, vol. III).

Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231

alin. (2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de

judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din

Codul administrativ, iar termenul de depunere a recursului prin prisma art. 245 alin.

(1) din Codul administrativ, începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la

cunoștință a dispozitivului deciziei instanței de apel.

Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei dispozitivului deciziei

participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din

punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține

că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se vedea

Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16 februarie

2021).

Colegiul reține că, regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de

contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de

prevederile Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii

evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de

judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

7

Așadar, se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept examinarea de către

instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare

a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu

prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii

Moldova nr. 116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în

custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze

stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca termenele de

exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă

de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup,

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

La fel, prin pct. 1 al Dispoziției nr. 20 din 3 martie 2022 a Președintelui interimar

al Curții Supreme de Justiție cu privire la organizarea activității Curții Supreme de

Justiție pe perioada stării de urgență, a fost dispus că pe perioada stării de urgență,

examinarea cauzelor de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

și de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, au fost suspendate de drept, cu

excepția celor prevăzute în Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de

tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor

de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte

potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de

aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

mai relevă că prin Dispoziția nr. 34 din 1 aprilie 2022 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-a luat act de măsurile de tranziție în domeniul justiției stabilite

în Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din

31 martie 2022, începând cu 4 aprilie 2022 și abrogată Dispoziția Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 3 martie 2022.

Distinct de cele menționate, la caz, se atestă că termenul de exercitare a căilor de

atac a fost întrerupt în perioada 2 martie 2022 – 3 aprilie 2022.

Respectiv, având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de depunere

a recursului pentru recurentul Ghenciu Nicolae a fost data de 14 aprilie 2022

(11 februarie 2022 – 1 martie 2022; 4 aprilie 2022 – 14 aprilie 2022), ținând cont atât

de data notificării dispozitivului deciziei instanței de apel la 10 februarie 2022, la

adresa electronică recunoscută de recurent – nicolaeghenciu@gmail.com (f .d. 156,

vol. III), cât și perioada de întrerupere a termenelor de contestare.

8

Deci, în speță, termenul de declarare pentru Ghenciu Nicolae a recursului prin

prisma art. 245 alin. (1) din Codul administrativ și-a început curgerea la data de

11 februarie 2022, ziua imediat următoare datei notificării copiei dispozitivului

deciziei Curții de Apel Chișinău către recurent și a expirat în data de 14 aprilie 2022.

Ori la caz, Colegiul explică că din ziua imediat următoare datei notificării copiei

dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău urmează a fi calculat termenul de 30 de

zile în sensul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ pentru depunerea recursului

separat de motivarea acestuia.

Cu toate acestea, recurentul Ghenciu Nicolae, contrar prevederilor art. 245

alin. (1) din Codul administrativ a prezentat Curții Supreme de Justiție în data de

4 mai 2022 prin prisma art. 245 alin. (2) din Codul administrativ doar motivarea

recursului (f. d. 162-167, vol. III), motiv pentru care survin consecințele art. 246

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Or, prin depunerea doar a motivării recursului, recurentul a ales momentul

curgerii termenului de atac și nu a depus recursul în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, ceea ce este

contrar principiului securității raporturilor juridice.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a lua

măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn

împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului depus de

Ghenciu Nicolae, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil prin prisma

aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ghenciu Nicolae se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

9