2ra-582/22 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-582/22 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-582/2022

2-12152636-01-2ra-20042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (A. Miron)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (D. Dulghieru, V. Sîrbu, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Scripnic,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Scripnic Maia și Scripnic Sergiu împotriva Spitalului Clinic Municipal nr. 2 (în

prezent IMSP „Sfântul Arhanghel Mihail”) și Lașcu Pavel cu privire la repararea

prejudiciului material și moral rezultat din infracțiune,

împotriva deciziei din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 25 mai 2010, Scripnic Maia și Scripnic Sergiu au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Spitalului Clinic Municipal nr. 2 (în prezent IMSP „Sfântul

Arhanghel Mihail”) și Lașcu Pavel cu privire la repararea prejudiciului material și

moral rezultat din infracțiune.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 03 iunie 2003, aproximativ

ora 13:30, Scripnic Maia fiind însărcinată a fost internată la Maternitatea Clinică

Municipală nr. 2 din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr. 2. La examinarea în

comisie a bazinului până la naștere s-au stabilit următoarele dimensiuni: distanțele

spinare 22 cm, crestară 25 cm, trohanteriană 27 cm, conjugata externă 16 cm.

Astfel, bazinul în normă are următoarele dimensiuni: distanțele spinare 25 cm,

crestară 28 cm, trohanteriană 31 cm, conjugata externă 21 cm. Conform indicilor

dați și literaturii de specialitate, la reclamantă s-a constat bazin viciat: „bazin

proporțional strâmtat și plat”, gradul II-III. Conform instrucțiunilor metodice

științifico-practice, datelor literaturii de specialitate, indicii bazinului asemănător

celor stabiliți, complicațiile primei nașteri, rupere precoce a pungii amniotice,

insuficiență secundară a forțelor de contracții, în comun, servesc drept indicații

pentru naștere cezariană.

Reclamanții au declarat că pârâtul, Pavel Lașcu, fiind specialist de categoria

superioară cu un stagiu în domeniu de 30 de ani, cunoscând consecințele unei

1

nașteri pe cale naturală, la acordarea ajutorului medical a încălcat prevederile

art.49 din Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 mai 1995, care prevede că

instituțiile medico-sanitare asigură asistența medicală calificată femeii la naștere, a

neglijat regulile și metodele de acordare a asistenței medicale în special „Ghidul

National de Perinatologie”, aprobat la Consiliul de Experți al Ministerului

Sănătății, care prevede drept indicații pentru operația cezariană în timpul

travaliului - bazin clinic strâmt și nu a parcurs la finisarea sarcinii prin operație

cezariană. Ca urmare, pruncul Xxxx s-a născut în urma nașterii patologice, la xxxx

și drept consecință a decedat la xxxx.

Conform concluziei din Raportul de expertiză medico-legală nr. 95 din 03

aprilie 2009, la nou-născuta Xxxx s-au depistat hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, intradurale, subarahnoidene și în creier, hemoragii în țesuturile moi

ale coastelor 5, 6, 7, 8 din dreapta, care au fost produse în procesul nașterii

patologice, fiind rezultat al manipulațiilor medicale. Moartea pruncului Xxxx a

survenit în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestată prin hemoragii

în țesuturile moi pericraniene, intradurale, subarahnoidene și în creier. Trauma

cranio-cerebrală depistată la Xxxx a condiționat moartea și este în legătură cauzală

directă cu decesul.

Reclamanții au menționat că în cazul finisării nașterii prin operație cezariană,

decesul nou-născutei Xxxx putea fi evitat. Prin acțiunile sale manifestate prin

încălcarea din neglijență de către medic a regulilor și metodelor de acordare a

asistenței medicale, soldate cu decesul pacientului, Pavel Lașcu, a comis

infracțiunea prevăzută de art. 213 lit. b) din Codul penal.

Prin sentința din 02 octombrie 2009 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a

fost încetat procesul penal de învinuire a lui Lașcu Pavel conform art. 213 lit. b)

din Codul penal, din motivul intervenirii termenului de prescripție în temeiul

art.275 alin. (1) pct. 4) din Codul de procedură penală și art. 60 din Codul penal.

Pavel Lașcu a recunoscut că prin acțiunile sale ilegale, manifestate în încălcarea

din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, a cauzat

decesul fiicei Loredana.

Au solicitat reclamanții încasarea, în mod solidar, de la Spitalului Clinic

Municipal nr. 2 și Pavel Lașcu în beneficiul lor a sumei de 11 550 de lei cu titlu de

prejudiciu material, ceea ce constituie cheltuielile de înmormântare și suma de

2 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Scripnic Sergiu și Scripnic Maia.

S-a încasată de la Pavel Lașcu în beneficiul reclamanților suma de 60 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și suma de 7 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost repus în

termen și respins, ca fiind nefondat apelul declarat de Lașcu Pavel.

A fost admis apelul declarat de Scripnic Maia și Scripnic Sergiu, reprezentați

de avocatul Mocanu Serghei, casată hotărârea din 27 octombrie 2011 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în partea respingerii pretenției cu privire la

recuperarea cheltuielilor pentru înmormântare, fiind pronunțată în această parte o

hotărâre nouă, prin care a fost admisă pretenția și s-a încasat de la Lașcu Pavel în

beneficiul lui Scripnic Sergiu și Scripnic Maia suma de 11 500 de lei cu titlu de

2

cheltuieli pentru înmormântare. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin decizia din 20 martie 2013 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse

recursurile declarate de reclamanții Scripnic Maia și Scripnic Sergiu, reprezentați

de avocatul Mocanu Serghei și recursul declarat de către Lașcu Pavel și a fost

menținută decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul

art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă a fost admisă cererea de revizuire

depusă de Scripnic Sergiu și Scripnic Maia și a fost casată decizia din 20 martie

2013 a Curții Supreme de Justiție, cauza fiind reținută în procedura Curții Supreme

de Justiție pentru rejudecarea recursului.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, au fost

admise recursurile declarate de reclamanții Scripnic Sergiu și Scripnic Maia,

reprezentați de avocatul Mocanu Serghei și de către Lașcu Pavel, casată integral

decizia din 26 aprilie 2012 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Lașcu Pavel.

S-a admis cererea de apel depusă de Scripnic Sergiu, reprezentat de avocatul

Mocanu Serghei și s-a casat integral hotărârea din 27 octombrie 2011 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, fiind pronunțată o hotărâre nouă prin care

acțiunea a fost admisă parția.

S-a încasat din contul lui Lașcu Pavel în beneficiul Maiei Scripnic și Sergiu

Scripnic prejudiciul material în sumă de 1 550 de lei și echivalentul bănesc al

prejudiciului moral în sumă de 300 000 de lei.

S-a încasat din contul lui Lașcu Pavel în beneficiul lui Scripnic Sergiu

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 7 000 de lei.

În rest, pretențiile reclamanților din acțiune au fost respinse ca nefondate.

Pentru a decide astfel, raportând circumstanțele cauzei la practica CEDO

instanța de apel a considerat suma de 300 000 de lei acordată cu titlu de

prejudiciului moral cauzat părinților Scripnic Maia și Scripnic Sergiu, în urma

decesului pruncului Xxxx, ca urmare a neacordării asistenței medicale necesare,

constituie o satisfacție echitabilă suferințelor psihice suportate de către aceștia.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță greșit a respins pretențiile

înaintate către Spitalul Clinic Municipal nr. 2.

În acest sens, referitor la pretențiile lui Scripnic Sergiu și Scripnic Maia

înaintate față de Spitalul Clinic Municipal nr. 2, în prezent IMSP „Sfântul

Arhanghel Mihail”, instanța de apel a concluzionat că urmează a fi respinse

deoarece au fost înaintate față de un pârât necorespunzător. Or, potrivit

materialelor cauzei, incidentul a avut loc și s-a produs într-o altă instituție

medicală, anume Maternitatea Municipală nr. 2, care atât în prezent, cât și la data

producerii faptei este o entitate distinctă de Spitalul Clinic Municipal nr. 2.

Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a examinat cauza sub

aspectul dat, ci a constatat încălcarea admisă de instanțele interne sub aspectul

degrevării și liberării de răspundere a instituției medicale pentru faptele comise de

medicul din cadrul acesteia. În acest context, instanța de apel a remarcat că, partea

reclamantă nu este privată și dispune de posibilitatea înaintării unei noi acțiuni și

pretenții față de pârâtul corespunzător, iar actuala soluție de respingere a

pretențiilor înaintate față de Spitalul Clinic Municipal nr. 2, nu constituie un

3

impediment pentru adresare cu pretenții față de pârâtul corespunzător, anume

Maternitatea Municipală nr. 2, instituția medicală în cadrul căreia s-a produs fapta.

De asemenea, instanța de apel a notat că acțiunea civilă înaintată de Scripnic

Sergiu și Scripnic Maia prin prisma art. 280 din Codul civil, este una

imprescriptibilă întrucât obiectul prezentei acțiuni constituie repararea

prejudiciului cauzat ca rezultat al faptei ilicite, manifestate prin neglijența

medicului care s-a soldat cu decesul unui copil.

Instanța de apel a concluzionat în privința temeiniciei pretenției privind

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 lei, cheltuieli

confirmate prin ordinul de plată din 15 septembrie 2021.

La 11 aprilie 2022, Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel prin care a solicitat casarea

parțială a deciziei cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie încasat

prejudiciul moral, menționând că instanța de apel a aplicat eronat normele

dreptului material și nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel eronat a

absolvit de la răspundere delictuală intimatul, Spitalul Clinic Municipal nr.2,

deoarece o astfel de obligație î-i revine conform art. 1403 alin. (1) din Codul civil

(în redacția de la data raportului juridic).

Totodată, recurentul a menționat că la 13 aprilie 2021 Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Scripnic contra Republicii

Moldova (cererile nr. 63789/13), potrivit căreia instanțele urmează să deducă

producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să

producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită.

La 20 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs depusă de către Sergiu Scripnic, reprezentat de

avocatul Serghei Mocanu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.80, vol.II).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 24

februarie 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces, prin

intermediul poștei electronice, la data de 04 martie 2022 (f.d. 61, vol.II).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Sergiu Scripnic, reprezentat de avocatul

Serghei Mocanu, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 11 aprilie

2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

4

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

5

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Sergiu

Scripnic, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sergiu Scripnic,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

6