2r-376/22 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-376/22

2-21139642-01-2r-13072022

ÎNCHEIERE

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

studiind cererea de recurs depusă de Gheorghe Negură,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore

Munteanu împotriva lui Gheorghe Negura cu privire la încasarea datoriei, dobânzii

de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea depusă de Gheorghe Negură cu privire la explicarea încheierii din

27 ianuarie 2022 Curții de Apel Chișinău privind strămutarea cauzei la altă

instanță egală în grad cu Judecătoria Ungheni,

constată:

La 20 septembrie 2021, Grigore Munteanu a depus la Judecătoria Ungheni

cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Negura, solicitând încasarea

datoriei în sumă de 23 000 de euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 2 785,69 de

euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 13 decembrie 2021, Gheorghe Negura a înaintat cerere de strămutare a

cauzei la o altă instanță de același nivel cu Judecătoria Ungheni, în temeiul art. 43

alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Gheorghe Negura privind strămutarea cauzei și s-a remis spre judecare

în aceeași instanță Judecătoria Ungheni (f.d. 68-69 recto-verso).

La 31 ianuarie 2022, Gheorghe Negura a declarat recurs împotriva încheierii

din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 71-73).

Prin încheierea din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a restituit

recursul declarat de Gheorghe Negura împotriva încheierii din 27 ianuarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 77-79).

La 17 februarie 2022, Gheorghe Negura a depus la Curtea Supremă de Justiție

cerere privind explicarea încheierii din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de

Justiției (f.d. 82-83).

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

cererea lui Gheorghe Negura cu privire la explicarea încheierii din 16 februarie

2022 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 86-88).

1

La 03 martie 2022, Gheorghe Negura a depus la Curtea Supremă de Justiție,

prin intermediul poștei electronice, cerere de revizuire a încheierii din 16 februarie

2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și admiterea cererii

de strămutare (f.d. 91, 92-94).

Prin încheierea din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghe Negura împotriva

încheierii din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 102-104).

La 14 aprilie 2022, Gheorghe Negura a depus la Curtea Supremă de Justiție,

prin intermediul poștei electronice, cerere privind explicarea încheierii din 13

aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiției (f.d. 107, 108-110).

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

cererea depusă de Gheorghe Negura cu privire la explicarea încheierii din 13

aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 113-116).

La 16 mai 2022, Gheorghe Negura a depus la Curtea de Apel Chișinău prin

intermediul poștei electronice cerere privind explicarea încheierii din 27 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 120, 121-122).

Prin încheierea din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

depusă de Gheorghe Negura cu privire la explicarea încheierii din 27 ianuarie 2022

a Curții de Apel Chișinău (f.d. 127, 128-129 recto-verso).

La 08 iulie 2022, Gheorghe Negura a depus la Curtea de Apel Chișinău prin

intermediul poștei electronice recurs împotriva încheierii din 07 iulie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii recurate și restituirea cauzei la

Curtea de Apel spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată

(f.d. 132, 133-134 recto-verso).

În conformitate cu art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă

de Gheorghe Negură urmează a fi restituită din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

Conform art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă data declarării recursului și

semnătura recurentului.

Astfel, Colegiul menționează că pentru depunerea și examinarea cererii de

recurs este necesară nu doar respectarea condițiilor de exercitare a dreptului de atac,

dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, una din cerințe fiind ca

cererea de recurs să conțină semnătura persoanei care declară recurs.

Implicit circumstanțelor speței, Colegiul atestă că, la 08 iulie 2022, Gheorghe

Negură a depus la Curtea de Apel Chișinău mesaj electronic, la care a atașat un

fișier întitulat „Scanned Documents.pdf”, care s-a adeverit a fi cerere de recurs în

2

format electronic, scanată.

Instanța de recurs observă că depunerea cererii de recurs în format electronic

prin e-mail poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul

în care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față

de valabilitatea acestora.

În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea privind

semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, care

stipulează că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată

calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie,

semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură

electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat,

după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură

olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților

privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la

art. 16 alin. (1).

La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față

de documentul electronic. Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat

valabil, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe

principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau

nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru

confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce

corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat

prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat

într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul

electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură

olografă documentul echivalent pe suport de hârtie;

b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în

document.

În privința acestui aspect Colegiul notează că, întru respectarea modalității de

semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de

semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din Regulamentul

privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică

(MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu

ce are ca funcții principale:

1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în

contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign;

2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate.

Conform certificatului emis de Serviciul guvernamental de semnătură

electronică (MSign), fișierul întitulat „Scanned Documents.pdf”, cererea de recurs

scanată și atașată de către recurentul Gheorghe Negură la e-mail expediat Curții de

Apel Chișinău, nu conține semnături electronice.

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că, la depunerea cererii de recurs

împotriva încheierii din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Negură

nu a respectat dispozițiile coroborate ale art. 437 din Codul de procedură civilă, care

prevede condițiile de formă ale cererii de recurs și nici cerințele stabilite de Legea

nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic.

3

La capitolul dat Colegiul reține ca pertinente și prevederile art. 10 alin. (1), (2)

și (3) din Codul de procedură civilă, care statuează că sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră că recurentul Gheorghe

Negură, fiind interesat în soarta examinării prezentului recurs, urma să întreprindă

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei

cereri de recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar

intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea

recursului în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile

procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Cu atât

mai mult că, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem, necunoașterea sau

cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma

legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului indiferent al recurentului

Gheorghe Negură, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu

bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de Gheorghe Negură nu corespunde cerințelor de formă impuse de Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270 și art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie cererea de recurs depusă de Gheorghe Negură împotriva încheierii

din 07 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Grigore Munteanu împotriva lui Gheorghe Negura

4

cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5