2ra-889/22 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului

Dosarul nr. 2ra–889/22 2-20105997-01-2ra-22062022 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia (sediul central), (jud. D. Cherdivară) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. L. Caraianu, S. Gubenco, A.Mironov) Î N C H E I E R E 20 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țăranu Irina, reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie împotriva lui Țăranu Victor, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Basarabeasca și Direcția Pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care cererea de apel depusă de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie a fost respinsă, fiind menținută hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central), c o n s t a t ă : La 02 septembrie 2020, Țăranu Irina, reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva lui Țăranu Victor cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei alimentare.

În motivarea cererii a indicat că, la 12 mai 2017, a încheiat căsătoria cu Țăranu Victor, eveniment înregistrat și trecut în registrul actelor de stare civilă la Primăria satului Abaclia, raionul Basarabeasca. A menționat reclamanta că din căsnicia cu Țăranu Victor au un copil comun: fiul Xxxxx, născut la Xxxxx. În viziunea reclamantei căsătoria cu Țăranu Victor, nu mai poate fi menținută 1 și urmează a fi desfăcută din considerentul că nu mai au aceleași viziuni și scopuri în viață. Mai mult, au încercat să mai locuiască împreună, însă din considerentul că ultimul crea adesea situații de conflict, respectiv, a dispărut afecțiunea și dorința de a mai avea o viață comună cu el. Suplimentar a mai menționat că nu duc o gospodărie în comun și locuiesc separat de aproximativ 2 ani și 5 luni.

A mai relevat că copilul minor locuiește împreună cu ea, iar Țăranu Victor nu se interesează și nu participă la creșterea, educarea și întreținerea propriului copil, astfel a solicitat ca după desfacerea căsătoriei domiciliul copilului minor să fie stabilit cu mama. De asemenea, a mai invocat că, pentru crearea condițiilor favorabile de dezvoltare a calităților fizice și intelectuale a copilului minor sunt necesare cheltuieli considerabile, astfel fiind în imposibilitate de a face față de una singură acestor cheltuieli, având în vedere faptul că, copilul minor Xxxxx are vârsta de 3 ani și faptul că la momentul actual Țăranu Victor nu este angajat oficial în câmpul muncii, a solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime fixă de 1500 de lei lunar și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central), acțiunea înaintată de Țăranu Irina, reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie a fost admisă parțial. A fost desfăcută căsătoria dintre Țăranu Victor și Țăranu (Curcă) Irina, încheiată la 12 mai 2017 la Primăria Abaclia, raionul Basarabeasca, trecută în registrul actelor de stare civilă la nr.6 (conform certificatului de căsătorie seria Xxxxx nr.Xxxxx din 12 mai 2017). A fost dispus ca la eliberarea certificatului de desfacere a căsătoriei să fie încasată taxa de stat de la Țăranu Victor și Țăranu (Curcă) Irina în mărime de 500 % din unitatea convențională, de la fiecare. A fost determinat domiciliul copilului minor: Țăranu Octavian, născut la 18 februarie 2017, cu mama - Țăranu (Curcă) Irina.

A fost încasat de la Țăranu Victor în beneficiul Țăranu (Curcă) Irina pensia de întreținere pentru copilul minor Xxxxx, în mărime de 1000 de lei, lunar, începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată adică din 02 septembrie 2020 și până la atingerea majoratului de către copil. Hotărârea în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor, s-a dispus a fi executată imediat de către Țăranu Victor. A fost încasat din contul lui Țăranu Victor în beneficiul Irinei (Curcă) Țăranu, cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului în sumă totală de 3140 de lei. A fost încasat din contul lui Țăranu Victor în beneficiul statului, taxa de stat, în sumă de 360 de lei. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul declarat de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie și a fost menținută hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele reținând prevederile art. 96 alin.(1) și art.11 2 din Codul de procedură civilă, art.63 alin.(4) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002, cât și pct.pct.15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorarilor avocaților și compensarea cheltuielilor de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din Republica Moldova nr.2 din 30 martie 2012 au menționat că având în vedere că Țăranu Irina a avut câștig de cauză, iar la examinarea cauzei a fost reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie, și potrivit bonului de plată pentru serviciile juridice a achitat avocatului suma de 4000 de lei, cererea lui Țăranu Irina cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, este întemeiată și urmează a fi admisă.

La 05 mai 2022, Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie, a contestat cu recurs decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și a solicitat casarea parțială a hotărârii din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central) în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3140 de lei și a taxei de stat în sumă de 360 de lei, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care aceste pretenții să fie respinse. În motivarea recursului, recurentul a invocat că, în instanța de fond chiar în cadrul primei ședințe prin reprezentantul său, avocatul Iurie Cușnir, a recunoscut pretențiile înaintate de către reclamantă și a menționat că este de acord cu desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor Xxxxx cu mama și este de acord cu încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1000 de lei lunar până la atingerea majoratului de către copil.

A menționat că Țăranu Irina a intentat acțiunea în judecată fără a încerca să soluționeze litigiul pe cale extrajudiciară, iar instanțele nu au indicat ce fel de cheltuieli judiciare a suportat Țăranu Irina în sumă de 3140 de lei. Astfel, dat fiind faptul că a recunoscut pretențiile înaintate de Țăranu Irina, cheltuielile de judecată și anume taxa de stat în mărime de 360 de lei și cheltuielile în sumă de 3140 de lei sunt necesare de a fi suportate de către Țăranu Irina. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28 decembrie 2021, expediată părților la 24 februarie 2022, și recepționată de către avocatul Cușnir Iurie la 02 martie 2022 (f.d.

139). Totodată, având în vedere că potrivit Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost suspendat termenul de exercitare a căilor de atac în cauzele civile până la data încetării stării de urgență, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios 3 administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, 4 instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5