2ra-889/22 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului, încasarea pensiei de întretinere a copilului

Dosarul nr. 2ra–889/22

2-20105997-01-2ra-22062022

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia (sediul central), (jud. D. Cherdivară)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. L. Caraianu, S. Gubenco, A.Mironov)

Î N C H E I E R E

20 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Țăranu Victor,

reprezentat de avocatul Cușnir Iurie,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Țăranu

Irina, reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie împotriva lui Țăranu Victor,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Basarabeasca

și Direcția Pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei

pentru întreținerea copilului minor și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

cererea de apel depusă de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie

a fost respinsă, fiind menținută hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia

(sediul central),

c o n s t a t ă :

La 02 septembrie 2020, Țăranu Irina, reprezentată de avocatul Bunduchi

Vitalie s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva lui Țăranu Victor cu

privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei alimentare.

În motivarea cererii a indicat că, la 12 mai 2017, a încheiat căsătoria cu

Țăranu Victor, eveniment înregistrat și trecut în registrul actelor de stare civilă la

Primăria satului Abaclia, raionul Basarabeasca. A menționat reclamanta că din

căsnicia cu Țăranu Victor au un copil comun: fiul Xxxxx, născut la Xxxxx.

În viziunea reclamantei căsătoria cu Țăranu Victor, nu mai poate fi menținută

1

și urmează a fi desfăcută din considerentul că nu mai au aceleași viziuni și scopuri

în viață. Mai mult, au încercat să mai locuiască împreună, însă din considerentul că

ultimul crea adesea situații de conflict, respectiv, a dispărut afecțiunea și dorința de

a mai avea o viață comună cu el. Suplimentar a mai menționat că nu duc o gospodărie

în comun și locuiesc separat de aproximativ 2 ani și 5 luni. A mai relevat că copilul

minor locuiește împreună cu ea, iar Țăranu Victor nu se interesează și nu participă

la creșterea, educarea și întreținerea propriului copil, astfel a solicitat ca după

desfacerea căsătoriei domiciliul copilului minor să fie stabilit cu mama.

De asemenea, a mai invocat că, pentru crearea condițiilor favorabile de

dezvoltare a calităților fizice și intelectuale a copilului minor sunt necesare cheltuieli

considerabile, astfel fiind în imposibilitate de a face față de una singură acestor

cheltuieli, având în vedere faptul că, copilul minor Xxxxx are vârsta de 3 ani și faptul

că la momentul actual Țăranu Victor nu este angajat oficial în câmpul muncii, a

solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime fixă de 1500

de lei lunar și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central),

acțiunea înaintată de Țăranu Irina, reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie a fost

admisă parțial.

A fost desfăcută căsătoria dintre Țăranu Victor și Țăranu (Curcă) Irina,

încheiată la 12 mai 2017 la Primăria Abaclia, raionul Basarabeasca, trecută în

registrul actelor de stare civilă la nr.6 (conform certificatului de căsătorie seria

Xxxxx nr.Xxxxx din 12 mai 2017).

A fost dispus ca la eliberarea certificatului de desfacere a căsătoriei să fie

încasată taxa de stat de la Țăranu Victor și Țăranu (Curcă) Irina în mărime de 500

% din unitatea convențională, de la fiecare.

A fost determinat domiciliul copilului minor: Țăranu Octavian, născut la 18

februarie 2017, cu mama - Țăranu (Curcă) Irina.

A fost încasat de la Țăranu Victor în beneficiul Țăranu (Curcă) Irina pensia

de întreținere pentru copilul minor Xxxxx, în mărime de 1000 de lei, lunar, începând

cu data înaintării cererii de chemare în judecată adică din 02 septembrie 2020 și până

la atingerea majoratului de către copil. Hotărârea în partea încasării pensiei pentru

întreținerea copilului minor, s-a dispus a fi executată imediat de către Țăranu Victor.

A fost încasat din contul lui Țăranu Victor în beneficiul Irinei (Curcă) Țăranu,

cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului în sumă totală de 3140 de lei.

A fost încasat din contul lui Țăranu Victor în beneficiul statului, taxa de stat,

în sumă de 360 de lei. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins

apelul declarat de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie și a fost

menținută hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele reținând prevederile art. 96 alin.(1) și art.11

2

din Codul de procedură civilă, art.63 alin.(4) din Legea cu privire la avocatură

nr.1260 din 19 iulie 2002, cât și pct.pct.15-17 din Recomandarea privind cuantumul

onorarilor avocaților și compensarea cheltuielilor de către instanțele de judecată a

cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii

avocaților din Republica Moldova nr.2 din 30 martie 2012 au menționat că având în

vedere că Țăranu Irina a avut câștig de cauză, iar la examinarea cauzei a fost

reprezentată de avocatul Bunduchi Vitalie, și potrivit bonului de plată pentru

serviciile juridice a achitat avocatului suma de 4000 de lei, cererea lui Țăranu Irina

cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, este întemeiată și urmează a fi

admisă.

La 05 mai 2022, Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie, a

contestat cu recurs decizia din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și a

solicitat casarea parțială a hotărârii din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia (sediul

central) în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3140 de

lei și a taxei de stat în sumă de 360 de lei, cu emiterea unei noi hotărâri în această

parte prin care aceste pretenții să fie respinse.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, în instanța de fond chiar în

cadrul primei ședințe prin reprezentantul său, avocatul Iurie Cușnir, a recunoscut

pretențiile înaintate de către reclamantă și a menționat că este de acord cu desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor Xxxxx cu mama și este de acord

cu încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1000 de lei lunar până la atingerea

majoratului de către copil.

A menționat că Țăranu Irina a intentat acțiunea în judecată fără a încerca să

soluționeze litigiul pe cale extrajudiciară, iar instanțele nu au indicat ce fel de

cheltuieli judiciare a suportat Țăranu Irina în sumă de 3140 de lei. Astfel, dat fiind

faptul că a recunoscut pretențiile înaintate de Țăranu Irina, cheltuielile de judecată

și anume taxa de stat în mărime de 360 de lei și cheltuielile în sumă de 3140 de lei

sunt necesare de a fi suportate de către Țăranu Irina.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28

decembrie 2021, expediată părților la 24 februarie 2022, și recepționată de către

avocatul Cușnir Iurie la 02 martie 2022 (f.d. 139). Totodată, având în vedere că

potrivit Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova a fost suspendat termenul de exercitare a căilor de atac în

cauzele civile până la data încetării stării de urgență, se constată că recurentul s-a

conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de

apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir Iurie, inadmisibil, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În

conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului

împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul

reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură

civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul

Cușnir Iurie, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în

mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

4

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Țăranu Victor, reprezentat de avocatul Cușnir

Iurie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Țăranu Victor, reprezentat

de avocatul Cușnir Iurie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5