3ra-406/22 — contestarea actului administrativ

3ra-406/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-406/22

2-18133056-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Ig.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Vl.Clima, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Direcția Generală

Economie, Comerț și Turism a Consiliului municipal Chișinău și de Întreprinderea

de Stat ,,Calea Ferată din Moldova”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” împotriva

Svetlanei Cerniciuc cu privire la evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ,

încasarea datoriei pentru neachitarea serviciilor comunale, precum și a cheltuielilor

de judecată, și

la acțiunea depusă de Svetlana Cerniciuc împotriva Întreprinderii de Stat

„Calea Ferată din Moldova”, Direcției Generale Economie, Comerț și Turism și

Comisiei Municipală pentru privatizarea fondului locativ, Consiliului Municipal

Chișinău, persoane terțe Agenția Proprietății Publice, Alexandr Cerniciuc cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea eliberării

actelor solicitate, precum și acordului pentru privatizarea locuinței, emiterea

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 11 noiembrie 2014, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a depus

acțiune împotriva Svetlanei Cerniciuc cu privire la evacuarea Svetlanei Cerniciuc,

rudelor și bunurilor acesteia din camera nr.XXXXX; încasarea sumei de 3 461,41

lei cu titlu de datorie pentru neachitarea serviciilor comunale, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, conform

Hotărârii Guvernului nr. 468 din 26.06.2012, deține în folosință lotul de teren

amplasat în XXXXX, cu suprafața totală de 0,1818 ha, care este trecut în Registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri sub nr. 1703 din 17.12.2012. Iar, pe acest teren

este amplasat căminul, aflat la balanța și în gestiunea ÎS „Calea Ferată din

Moldova”.

1

Conform tabelului nominal, Svetlana Cerniciuc, ocupă camera nr. XXXXX.

Or, ultimei i s-a repartizat în anul 1995 din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova”,

pentru a locui temporar în camera vizată, pe durata activității în cadrul

întreprinderii. Deși, în anul 2010 aceasta a demisionat din proprie inițiativă,

camera nu a fost transmisă ÎS „Calea Ferata din Moldova”, cu semnarea actului de

primire-predare. Mai mult ca atât, Svetlana Cerniciuc, nici nu achită serviciile

comunale, datorie care la data de 01.09.2014 constituie 3 461,41 lei.

Or, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a încheiat contracte cu agenții economici

privind prestarea serviciilor comunale pentru fondul de locuințe și astfel, este în

drept să pretindă restituirea datoriilor pentru neachitarea serviciilor comunale de la

locatari. Iar, Svetlana Cerniciuc, lunar primește facturile pentru achitarea

serviciilor comunale, iar din motive neîntemeiate refuză să-și onoreze obligația de

plată a acestora.

Astfel, a invocat reclamanta că, Svetlana Cerniciuc, nu activează în cadrul

întreprinderii din octombrie 2010 și respectiv nu are dreptul să ocupe camera în

cămin. Or, ultima a fost notificată despre necesitatea stingerii datoriei și eliberarea

camerei. Recepționarea notificărilor, se confirmă prin avizul poștal, însă până la

momentul actual ea nu a transmis camera din cămin și nu a executat obligațiile sale

de plată a serviciilor comunale.

A comunicat că, în baza pct.25 al Statutului ÎS „Calea Ferată din Moldova”,

ultima are obligația de a asigura integritatea, folosirea judicioasă și reproducerea

lărgită a bunurilor de stat aflat în administrarea întreprinderii.

De asemenea, a menționat reclamanta că, conform art. 111 al Codului cu

privire la locuințe al RSS Moldovenești, pentru domicilierea muncitorilor,

slujbașilor, studenților, elevilor precum și a altor cetățeni în perioada muncii sau a

învățăturii pot fi folosite căminele, iar art. 113 aceluiași cod indică că, lucrătorii

sezonieri, temporari, care au încetat să lucreze, și persoanele, care au lucrat pe baza

contractului de muncă pe termen, precum și persoanele, care și-au urmat studiile la

instituții de învățământ și s-au retras din ele, urmează să fie evacuate fără a li se

acorda o altă încăpere de locuit, din căminul, unde li s-a acordat spațiul locativ,

când au lucrat sau au învățat. Alți lucrători ai întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, care s-au instalat în cămin în legătură cu lucrul lor, pot fi evacuați

fără a li se acorda o altă încăpere de locuit în cazul când pleacă de la lucru din

proprie inițiativă fără motive întemeiate, când sânt concediați pentru încălcarea

disciplinei de muncă ori pentru săvârșirea de infracțiuni.

Persoanele, care au încetat să lucreze din alte motive precum și persoanele

enumerate în articolul 110 din prezentul Cod, pot fi evacuate numai cu condiția ca

să li se acorde o altă încăpere de locuit.

La 18 aprilie 2016, avocatul Vasile Bobeica, acționând în interesele Svetlanei

Cerniciuc, a depus acțiune reconvențională, prin care a solicitat obligarea ÎS „Calea

Ferata din Moldova”, de a elibera bonul de repartiție pentru apartamentul XXXXX.

Invocând că, Svetlana Cerniciuc, a activat la Spitalul Clinic Central, stația

Chișinău, filiala ÎS „Calea Ferata din Moldova”, în funcție de medic terapeut din

data de 28.04.1994 (ordinul nr. 35) până la 29.10.2010 (ordinul nr. 126) și s-a

concediat din proprie inițiativă.

Or, potrivit art. 113 din Codul cu privire la locuințe al RSS Moldovenești,

lucrătorii sezonieri, temporari, care au încetat să lucreze, și persoanele, care au

lucrat pe baza contractului de muncă pe termen, precum și persoanele, care și-au

2

urmat studiile la instituții de învățământ și s-au retras din ele, urmează să fie

evacuate fără a li se acorda o altă încăpere de locuit, din căminul, unde li s-a

acordat spațiul locativ, când au lucrat sau au învățat. Alți lucrători ai

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, care s-au instalat în cămin în legătură

cu lucrul lor, pot fi evacuați fără a li se acorda o altă încăpere de locuit în cazul

când pleacă de la lucru din proprie inițiativă fără motive întemeiate, când sânt

concediați pentru încălcarea disciplinei de munca ori pentru săvârșirea unei

infracțiuni.

Persoanele, care au încetat să lucreze din alte motive precum și persoanele,

enumerate în articolul 110 din prezentul Cod, pot fi evacuate numai cu condiția ca

să li se acorde o altă încăpere de locuit. Astfel, conform prevederilor menționate

pot fi evacuate persoanele care pleacă de la lucru din proprie inițiativă fără motive

întemeiate, cât și cei care sunt concediați pentru încălcarea disciplinei de muncă ori

pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Totodată, conform art.110 pct.6 abrogat prin LP278 din 07.12.12, este

menționat că fără a li se acorda o altă încăpere de locuit nu pot fi evacuați din

locuințele de serviciu, locatarii care au lucrat mai mult de 10 ani. Or, astfel,

neavând temei juridic, ÎS „Calea Ferata din Moldova”, îi lezează drepturile

Svetlanei Cerniciuc, prin solicitarea de a fi evacuată din locuința sa, până acum

neeliberându-i bonul de repartiție de care are nevoie.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 03 mai 2017, s-a

admis acțiunea înaintată de către ÎS „Calea Ferata din Moldova”, s-a încasat din

contul Svetlanei Cerniciuc în beneficiul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a datoriei

pentru serviciile comunale în mărime de 5 360 lei și a cheltuielilor de judecată. S-a

dispus evacuarea Svetlanei Cerniciuc, a rudelor și bunurilor acesteia din

apartamentul nr. XXXXX. S-a respins cererea reconvențională înaintată de către

avocatul Vasile Bobeica în interesele Svetlanei Cerniciuc (f.d.99, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, s-a admis apelul

declarat de către avocatul Vasile Bobeică în interesele Svetlanei Cerniciuc. S-a

casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) 03 mai 2017 și s-a restituit

cauzei spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată din motivul

neatragerii în proces lui Alexandru Cerniciuc (f.d.182-188, vol. I).

La 18 septembrie 2017, Svetlana Cerniciuc, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Calea Ferata din Moldova”, Consiliul mun. Chișinău,

Comisiei municipale pentru Privatizarea Fondului Locativ, privind obligarea ÎS

„Calea Ferată din Moldova”, de a elibera extrasul din tabelul nominal și a

extrasului din contul personal a apartamentului nr. XXXXX din blocul locativ

înscris în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX, care se află pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX, teren având adresa poștală mun. XXXXX,

precum și a acordului scris în vederea privatizării a apartamentului nr. XXXXX din

blocul locativ înscris în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX, care

se află pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, teren având adresa poștală mun.

XXXXX; - obligarea Consiliului mun. Chișinău și Comisiei municipale pentru

Privatizarea Fondului Locativ, de a anula hotărârea Comisiei municipale pentru

Privatizarea Fondului Locativ nr. 478 din 27.01.2017, în partea ce ține de

privatizarea apartamentului nr. XXXXX, pe numele Svetlanei Cerniciuc, precum și

de a constitui Comisia pentru privatizarea fondului de locuințe în conformitate cu

pct. 4 din Anexa 1 la Legea privatizării fondului de locuințe (art.4), cu includerea

3

în componența comisiei a unui reprezentant al administrației și comitetului

sindicatului din ÎS „Calea Ferată din Moldova”, cu adoptarea hotărârii/deciziei

privind privatizarea apartamentului nr. XXXXX din blocul locativ înscris în

Registrul bunurilor imobile drept „bloc locativ”, cu nr. cadastral XXXXX, care se

află pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, teren având adresa poștală XXXXX.

În motivarea acțiunii înaintate, Svetlana Cerniciuc, a relatat că, este locatară

de drept a apartamentului nr. XXXXX din blocul locativ înscris în Registrul

bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX, care se află pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX, terenul având adresa poștală mun. XXXXX, aflat în proprietatea statului

și în gestiunea întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

A notat că, locuiește în ap.XXXXX începând cu anul 1995, împreună cu

membrii familiei (fiul), în temeiul ordinului de repartiție nr. 362 din 1995. Or,

blocul locativ din XXXXX constituie „bun pasibil de privatizare”, în sensul Legii

nr. 1324 din 10.03.1993 a privatizării fondului de locuințe”, iar Svetlana Cerniciuc,

deține dreptul de a privatiza locuința dată.

Astfel, a declarat reclamanta că, la 21.07.2017, a recepționat răspunsul

Comisiei municipale pentru Privatizarea Fondului Locativ, prin care i s-a

comunicată hotărârea nr. 478 din 27.01.2017 privind refuzul în privatizarea

locuinței din cauza lipsei extrasului din contul personal și din fișa nominală a

apartamentului nominalizat, precum și a lipsei acordului la privatizare din partea ÎS

„Calea Ferată din Moldova”. Totodată, menționând că, locuiește în ap. XXXXX de

22 ani și că a muncit la ÎS „Calea Ferată din Moldova”, timp de 15 ani, fiind forțată

să demisioneze din cauza remunerării insuficiente a muncii și a imposibilității

întreținerii copilului său minor. Precum și că, recent a lipsit o perioadă din țară, din

cauza unui tratament pe care l-a urmat în străinătate, motiv pentru care pe ap.

XXXXX s-au acumulat unele datorii (servicii comunale). Iar, Î.S. „Calea Ferată

din Moldova”, întreprinzând un șir de măsuri ilicite de constrângere a tuturor

locatarilor blocului locativ de pe str. XXXXX, a radiat-o pe Svetlana Cerniciuc, de

la domiciliul său legal. Ulterior fiind restabilită la domiciliu drept urmare a

înaintării unei acțiuni in judecată.

Or, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a înaintat acțiune în judecată împotriva

Svetlanei Cerniciuc, cu privire la încasarea datoriei și evacuarea forțată, fără

acordarea altui spațiu locativ. Iar, prin actul judecătoresc a constatat că a fost

obligată să evacueze locuința sa, neavând nici-un alt loc de trai.

Mai mult decât atât, Svetlana Cerniciuc a indicat că a achitat toate datoriile și

dorește să privatizeze locuința sa. În plus, între timp, Judecătoria Chișinău (sediul

Centru), a emis două hotărâri pe cauze similare, tot cu privire la locatarii blocului

locativ de pe str. XXXXX, prin care a recunoscut dreptul acestora la privatizarea

locuințelor lor. Or, Svetlana Cerniciuc, și-a dobândit dreptul la privatizarea

locuinței sale, prin munca depusă și prin efectul legii, iar acțiunile pârâților sânt

ilicite și abuzive, aceștia neavând nici-un temei de a refuza reclamanta în

soluționarea cerințelor sale legale.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 08 iulie 2019, s-a

dispus conexarea cauzei în contencios administrativ la acțiunea înaintată de către

ÎS „Calea Ferată din Moldova” împotriva Svetlanei Cerniciuc, privind încasarea

datoriei, evacuarea forțată cu acordarea altui spațiu locativ și încasarea cheltuielilor

de judecată, cu cauza de contencios administrativ nr. XXXXX, intentată de

Svetlana Cerniciuc împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Consiliului mun.

4

Chișinău, Comisia municipală pentru Privatizarea Fondului Locativ, privind

contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actelor administrative

individuale favorabile (f.d.67-70, vol. III).

La 28 februarie 2020, Svetlana Cerniciuc prin intermediul avocatului Doina

Crețu, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din cererea de chemare în

judecată (f.d. 95- 101, vol. III), prin care a solicitat: - obligarea ÎS „Calea Ferată

din Moldova”, să elibereze Svetlanei Cerniciuc acordul la privatizarea odăii

nr.XXXXX, din blocul locativ cu nr. cadastral XXXXX, care se află pe terenul cu

nr. cadastral XXXXX, precum și eliberarea extrasului din tabelul nominal și extras

din contul personal în privința odăii; - anularea hotărârii Comisiei municipale de

privatizare a fondului locative a Consiliului mun. Chișinău nr.478 din 27.01.2017,

în partea refuzului de privatizare a locuinței nr.XXXXX, din blocul locativ cu nr.

cadastral XXXXX, care se află pe terenul cu nr. cadastral XXXXX; - obligarea

Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului mun.

Chișinău, de a emite hotărârea privind privatizarea locuinței nr. XXXXX, din

blocul locativ cu nr. cadastral XXXXX, care se află pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX, pe numele Ecaterinei Cerniciuc.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 28 februarie 2020,

s-a atras în proces în calitate de persoană terță Alexandr Cerniciuc (f.d.215, vol.

III).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 05 noiembrie 2020,

s-a atras în proces în calitate de persoană terță Agenția Proprietății Publice

(f.d.162-163, vol. III).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 08 februarie 2021, s-

a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Svetlana Cerniciuc

împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova”, persoane terțe Agenția Proprietății

Publice, Alexandr Cerniciuc, cu privire la obligarea eliberării actelor, obligarea

eliberării acordului de privatizare, precum și acțiunea înaintată de către Svetlana

Cerniciuc împotriva Consiliul mun. Chișinău și Comisiei municipale pentru

Privatizarea Fondului Locativ, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil. S-a obligat ÎS „Calea Ferată din Moldova”, să elibereze Svetlanei

Cerniciuc, extrasul din contul personal și extrasul din tabelul nominal în privința

locuinței nr. XXXXX (în unele acte str. XXXXX), XXXXX, din blocul locativ cu

nr. cadastral XXXXX, care se află pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, precum și

să dea acordul pentru privatizarea locuinței nr. XXXXX (în unele acte str.

XXXXX), XXXXX, din blocul locativ cu nr. cadastral XXXXX, care se află pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX, chiriașului principal Svetlana Cerniciuc. S-a

anulat hotărârea Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ a mun.

Chișinău nr.478 din 27.01.2017, în partea refuzului de privatizare a locuinței nr.

XXXXX (în unele acte str. XXXXX), XXXXX. S-a oblugat Direcția Generală

Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, de a emite

hotărârea privind privatizarea locuinței nr. XXXXX (în unele acte str. XXXXX),

XXXXX, din blocul locativ cu nr. cadastral XXXXX, care se află pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, pe numele Svetlanei Cerniciuc. S-a respins acțiunea ÎS „Calea

Ferată din Moldova” împotriva Svetlanei Cerniciuc, cu privire la evacuarea fără

acordarea altui spațiu locativ, restituirea datoriei pentru neachitarea serviciilor

comunale, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d.218, vol. III).

5

La 19 februarie 2021, ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a declarat apel

nemotivat, iar la 29 martie 2021, prin intermediul poștei terestre, apel motivat

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 08 februarie 2021,

solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii

înaintate de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, și respingerea acțiunii înaintate

de către Svetlana Cerniciuc, ca neîntemeiate.

La 04 martie 2021, Direcția Generală Economie, Comerț și Turism a

Consiliului municipal Chișinău a declarat apel nemotivat, iar la 25 martie 2021,

prin intermediul poștei terestre, apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani) din 08 februarie 2021, solicitând casarea hotărârii, cu

emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii înaintate de către Svetlana

Cerniciuc, ca neîntemeiate.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de ÎS „Calea Ferată din Moldova” și Direcția Generală

Economie, Comerț și Turism a Consiliului municipal Chișinău împotriva hotărârii

din 08 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform prevederilor art.

105 Codul cu privire la locuințe al R.S.S. Moldovenești nr. 2718-X din 03.06.1983

(în vigoare la momentul acordării reclamantei/intimate a locuinței de serviciu),

locuințele de serviciu sânt destinate pentru domicilierea cetățenilor, care în legătură

cu caracterul relațiilor lor de muncă trebuie că trăiască la locul de lucru sau în

apropierea lui. Încăperea de locuit se include în categoria locuințelor de serviciu

prin hotărârea comitetului executiv al Sovietului raional, orășenesc, raional din

oraș de deputați ai norodului, a ministerelor și a altor autorități administrative

centrale. În calitate de locuințe de serviciu se repartizează, de regulă, apartamente

separate.

Conform art. 108 Codul cu privire la locuințe al R.S.S. Moldovenești nr.

2718-X din 03.06.1983 (în vigoare la momentul acordării reclamantei/intimate a

locuinței de serviciu), modul de acordare și de folosire a locuințelor de serviciu se

stabilește prin legislația Uniunii R.S.S., prin prezentul Cod și prin altă legislație a

R.S.S. Moldovenești. Hotărârea cu privire la acordarea locuinței de serviciu se

adoptă de către administrația întreprinderii, instituției, organizației, de către

consiliul de conducere al colhozului, de către organele de conducere ale altor

organizații cooperatiste, ale asociațiilor lor, de către organele organizațiilor

sindicale și ale altor organizații obștești, de către comandamentul unității militare,

în administrarea cărora se află locuințele de serviciu.

În conformitate cu hotărârea adoptată locuința de serviciu se acordă pentru

folosință pe baza unui ordin de repartiție special, eliberat de comitetul executiv al

Sovietului raional, orășenesc, raional din oraș de deputați ai norodului.

Art.1 din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10.03.1993,

prevede că, privatizarea fondului de locuințe este un proces de înstrăinare, efectuat

de organele puterii de stat, a fondului de locuințe aparținând statului, organizațiilor

obștești, asupra cărora statul și-a declarat dreptul de proprietate, altor asociații și

întreprinderi cooperatiste de stat, construite din contul mijloacelor alocate din

bugetul de stat, în proprietate privată cetățenilor Republicii Moldova și asociațiilor

acestora (societăți pe acțiuni și societăți economice, alte societăți), pentru

satisfacerea necesităților în locuințe și formarea unor stăpâni reali prin dreptul de a

dispune liber de proprietatea imobiliară.

6

Prin fondul de locuințe în prezenta lege se subînțeleg imobilele și spațiile

locative din construcțiile care aparțin statului, indiferent de apartenența

departamentală, locuințele sovhozurilor și ale altor întreprinderi agricole de stat,

inclusiv cele reorganizate după punerea în aplicare a Legii cu privire la privatizare,

precum și locuințele construite din contul mijloacelor de stat de către

întreprinderile și organizațiile cu alte tipuri de proprietate.

Conform art.4 alin. (1) lit. a) din Legea privatizării fondului de locuințe nr.

1324- XII din 10.03.1993, organele abilitate cu dreptul de a efectua privatizarea

fondului de locuințe, denumite în continuare organe abilitate, sânt Consiliile

municipale Chișinău și Bălți.

Art. 5 alin. (1)- (2) și alin. (5) din Legea privatizării fondului de locuințe nr.

1324- XII din 10.03.1993 (în redacția legii la momentul existenței raporturilor de

muncă), cetățenilor Republicii Moldova le pot fi vândute sau transmise cu titlu

gratuit în proprietate privată în special locuințele în care aceștia trăiesc și care

aparțin fondului de stat și celui public asupra căruia statul și-a declarat dreptul de

proprietate, precum și în imobilele ce aparțin unităților, indiferent dacă aceste

unități sînt incluse în listele de privatizare.

Nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele

care se află în orașele militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu, (ai

căror locatari au lucrat mai puțin de 10 ani la unitatea respectivă), locuințele

avariate și ireparabile, casele ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte

construcții care se află la balanța sau în proprietatea fondului forestier de stat.

Prin derogare de la prevederile alineatului (2) referitor la privatizarea

căminelor, se admite privatizarea încăperilor de locuit în căminele de tip cameră

(cu excepția căminelor pentru studenți și elevi ale instituțiilor de învățămînt de stat

de toate nivelurile și a căminelor de tip pat-loc și pat-cameră) cu condiția că cel

puțin 60 procente din locatarii de răspundere ai încăperilor de locuit la adunarea

generală și-au exprimat în scris dorința de a le privatiza.

În acest caz persoanele împuternicite de adunare, în termen de o lună după

convocarea ei, sânt obligate să prezinte comisiei pentru privatizarea fondului de

locuințe documentele necesare asupra tuturor locatarilor de răspundere ai

încăperilor de locuit, care și-au exprimat dorința de a le privatiza. Privatizarea

încăperilor de locuit din căminele de tip cameră se efectuează în modul stabilit de

prezenta lege pentru privatizarea apartamentelor (caselor).

Conform art.11 alin. (1) și alin. (5) al Legii privatizării fondului de locuințe

nr. 1324-XII din 10.03.1993, cetățenii care doresc să cumpere sau să primească cu

titlu gratuit locuința în proprietate privată depun cereri scrise la organele abilitate,

care sânt obligate ca, în termen de două luni de la data înregistrării cererii, să

stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a fondului de locuințe, costul

locuinței și să adopte hotărârea respectivă. Comisia adoptă hotărârea de respingere

a privatizării locuinței în condițiile alineatului al doilea al articolului 5.

Raportînd prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, instanța de

apel a notat că instanța de fond just a conchis că, Svetlana Cerniciuc întrunește

condițiile instituite de Lege în vederea privatizării ap. 21 din str. Tiraspol 11, mun.

Chișinău, iar refuzul privatizării acestei locuințe, pe numele Svetlanei Cerniciuc,

este neîntemeiat. Astfel, Comisia de privatizare a fondului de locuințe este în drept

să adopte hotărârea de respingere a privatizării locuinței în condițiile alin. (2) art. 5

din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10.03.1993 (în redacția

7

legii la momentul existenței raporturilor de muncă), nu pot fi vândute sau

transmise cu titlu gratuit în proprietate privată imobilele care se află în orașele

militare de tip închis, căminele, locuințele de serviciu, (ai căror locatari au lucrat

mai puțin de 10 ani la unitatea respectivă), locuințele avariate și ireparabile, casele

ce urmează a fi demolate, cantoanele și alte construcții care se află la balanța sau în

proprietatea fondului forestier de stat. Or, în cazul dat Svetlana Cerniciuc a lucrat

la ÎS ”Calea Ferată din Moldova” mai mult de 10 ani (28.04.1994 – 20.10.2010),

iar alin. (2) art. 5 din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din

10.03.1993 a fost modificat prin Legea nr.278 din 07.12.2012, în vigoare la

11.01.2013.

Instanța de apel a indicat că instanța de fond just a reținut referitor la condiția

că, cel puțin 60 procente din locatarii de răspundere ai încăperilor de locuit la

adunarea generală și-au exprimat în scris dorința de a le privatiza, ce se confirmă

prin procesul-verbal al adunării generale al locatarilor căminului amplasat pe

adresa str. XXXXX din 09.10.2016, din care urmează că s-a emis decizia de a

privatiza locuințe din căminul aflat în gestiunea ÎS „Calea Ferată din Moldova”,

din str. XXXXX, totodată fiind menționat că, hotărârea privind decizia de

privatizare a fost adoptată anterior, la care 70% din locatarii și-au manifestat

intenția de a privatiza locuințele lor, însă au decis reconfirmarea deciziei (f.d. 28,

vol. II).

În acest context, instanța de apel a menționat că din vina organului cu

atribuții de privatizarea locuinței - Comisia municipală de privatizare a fondului

locativ a mun. Chișinău, Svetlana Cerniciuc, a fost lipsită de spațiu locativ, or,

potrivit art. 1 al Protocolului nr. 1 a Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, dobândind dreptul de folosință

asupra spațiului locativ și locuind în ap. XXXXX, o perioadă îndelungată a

materializat o „speranță legitimă și rezonabilă”, cu privire la folosirea spațiului

locativ în continuare ca un bun proprietar și corespunzător posibilității privatizării

acestuia.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că atât din normele de drept

menționate, din probatoriul administrat la materialele dosarului, rezultă că, actul

administrativ contestat urmează a fi anulat în parte, ca fiind ilegal în fond emis

contrar prevederilor legii analizate supra, or, la caz este cert stabilit că hotărârea nr.

478 din 27 ianuarie 2017 a Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ a

Consiliului municipal Chișinău, în partea refuzului de privatizare a locuinței nr.

XXXXX (în unele acte str. XXXXX), XXXXX, a fost emisă contrar prevederilor

pertinente descrise supra.

La 01 decembrie 2021 Direcția Generală Economie, Comerț și Turism a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii

depusă de Cerniciuc Svetlana (f.d.111-112).

Ulterior, la 25 februarie 2022 Direcția Generală Economie, Comerț și Turism

a depus recurs motivat.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat eronat legea,

deoarece conform art.11 al Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324-X II din

10.03.1993 (cu modificările și completările ulterioare), ,,cetățenii care doresc să

cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuința în proprietate privată depun

8

cereri scrise la organele abilitate”, prezentînd setul de documente, ce le certifică

dreptul de a dobîndi în proprietate locuința de stat.

A reiterat recurenta că Cerniciuc Svetlana a depus cerere la privatizarea ap. 21

din str. Tiraspol, 11, mun. Chișinău și a anexat doar copia buletinului de identitate,

copia bonului de repartiție, copia procurii, însă, potrivit. Anexei nr. 1 aprobată prin

hotărîrea Colegiului Departamentului de Stat al RM din 27.04.1993 Nr. 4,

cetățeanul urmează să prezinte pe lângă cerere: extrasul din tabelul nominal

eliberat de gestionarul blocului; extrasul din fișa locuinței, planul, certficatul-

caracteristică al locuinței, acordul gestionarului blocului locativ, în funcție de

componența familiei și alte acte necesare procedurii de privatizare.

A declarat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume procedura și condițiile de privatizare a locuințelor sunt reglementate de

Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10.03.1993 (cu

modificările și completările ulterioare). Drept urmare, consideră că Hotărârea

Comisiei municipale de privatizare nr. 478 prin care a refuzat privatizarea locuinței

nr.XXXXX pe numele cet. Cerniciuc Svetlana, a fost adoptată conform legii, or,

încălcări de competență și de procedură la adoptarea acesteia, nu au fost admise.

Respectiv, în susținerea celor invocate a menționat recurenta că instanțele

ierarhic inferioare au indicat că, cet. Cerniciuc Svetlana a depus cerere la

privatizarea ap. XXXXX, însă nu au stabilit dacă aceasta a întrunit toate condițiile

impuse de lege, prin prezentarea inclusiv a actelor necesare procedurii de

privatizare.

La 01 martie 2022 ÎS ”Calea Ferată din Moldova” a depus recurs împotriva

deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de admitere integrală a acțiunii depusă de Întreprinderea de Stat „Calea

Ferată din Moldova” împotriva Svetlanei Cerniciuc cu privire la evacuarea fără

acordarea altui spațiu locativ, restituirea datoriei pentru neachitarea serviciilor

comunale, precum și a cheltuielilor de judecată, și de respingere integrală a

acțiunii depusă de Svetlana Cerniciuc împotriva Întreprinderii de Stat „Calea

Ferată din Moldova”, Direcției Generale Economie, Comerț și Turism și Comisiei

Municipală pentru privatizarea fondului locativ, Consiliului Municipal Chișinău,

persoane terțe Agenția Proprietății Publice, Alexandr Cerniciuc cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea eliberării actelor

solicitate, precum și acordului pentru privatizarea locuinței, emiterea actului

administrativ individual favorabil.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierahic inferioare au

interpretat eronat art. 5 alin. (5) din Legea nr. 1324 din 10.03.1993 cu privire la

privatizarea fondului de locuinte, constatand ca Svetlana Cerniciuc întrunește

conditiile instituite de Lege in vederea privatizarii ap.21 din str. Tiraspol 11, mun.

Chișinău.

A relatat recurenta că concluziile instanțelor inferioare sunt bazate pe

interpretarea și aplicarea eronata a normelor de drept, în urma aplicării unor norme

care nu urmau a fi aplicate și neaplicării normelor care trebuiau aplicate, fapt ce a

conditional soluționarea greșită a cauzei. Mai mult, decizia instanței de apel și

hotărârea instanței de fond nu sunt argumentate în sensul art. 6 § 1 al CEDO.

Instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza superficial, fiind interpretată

și aplicată eronat legea, a fost dată о apreciere arbitrară a probelor.

9

Prin referința depusă la 22 aprilie 2022 de către Direcția Generală Economie,

Comerț și Turism a Consiliului municipal Chișinău s-a solicitat admiterea

recursului depus de ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” în sensul declarat.

Prin referința depusă la 10 mai 2022 de către Svetlana Cerniciuc s-a solicitat

respingerea recursurilor depuse de Direcția Generală Economie, Comerț și Turism

a Consiliului municipal Chișinău și de Întreprinderea de Stat ,,Calea Ferată din

Moldova” ca fiind inadmisibile.

Prin referința depusă la 12 mai 2022 de către Întreprinderea de Stat ,,Calea

Ferată din Moldova” s-a solicitat admiterea recursului depus de către Direcția

Generală Economie, Comerț și Turism a Consiliului municipal Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 noiembrie 2021,

iar la 18 noiembrie 2021 a expediat dispozitivul deciziei instanței de apel prin

intermediul adresei electronice participanților la proces.

Direcția Generală Economie, Comerț și Turism a Consiliului municipal

Chișinău a depus recurs nemotivat la 01 decembrie 2021 împotriva deciziei din 17

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia motivată din 17 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de către Direcția Generală

Economie, Comerț și Turism la data de 02 februarie 2022 conform avizului de

recepție (f.d.121).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 01 decembrie 2021, iar recursul motivat la 25 februarie

2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Direcția Generală

Economie, Comerț și Turism a Consiliului municipal Chișinău, în raport cu

materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

10

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

11

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Direcția Generală Economie, Comerț și

Turism a Consiliului municipal Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către ÎS ,,Calea Ferată din

Moldova” în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când: recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ, prevede că motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei

„decizia instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat

că prin noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de

apel, cât și decizia motivată a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin.

(4), art. 40 alin. (3) și art. 245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după

examinarea cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv,

adică componenta structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la

pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a

soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar motivarea, în

scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art. 240 alin. (3) Cod

administrativ. Asta, deoarece motivarea recursului se depune doar după notificarea

deciziei motivate a instanței de apel, întrucât, numai după acest moment, partea

interesată ia cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul deciziei

instanței de apel, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 17 noiembrie 2021.

Totodată, prin extrasul poștei electronice, se atestă că la data de 18 noiembrie

2021 instanța de apel a expediat în adresa cfm@railway.md copia dispozitivului

deciziei din data de 17 noiembrie 2021, în care i s-a explicat calea și termenul de

atac al deciziei adoptate. (f.d. 107-108).

12

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223

din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art. 96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor.

În acest sens, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații

cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj

separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde

mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica

cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta

este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost

găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, se atestă că dispozitivul deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificat ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” în momentul

expedierii prin intermediul poștei electronice, adică la 18 noiembrie 2021 și urma

să expire la data de 20 decembrie 2021, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” nu a

prezentat recursul conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, dar a

prezentat doar motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău la data de 01 martie

2022.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că faptul recepționării deciziei

motivate a Curții de Apel Chișinău de către ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” la data

de 03 februarie 2022 (f.d.122), nu constituie temei de prelungire a termenului de

procedură, or, termenul de contestare curge de la momentul notificării deciziei prin

intermediul poștei electronice, la data de 18 noiembrie 2021 și în cazul în care nu

recepționase decizia motivată a instanței de apel, recurentul era obligat să depună

recurs conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ, iar ulterior să prezinte

motivarea recursului.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când

recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din

cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit

alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de

zile de la data pronunțării.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

13

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” a cunoscut

despre decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare,

avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie

2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire,

care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod

administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia

în termen.

La caz, ÎS ,,Calea Ferată din Moldova” nu a depus cerere privind repunerea

recursului în termen, în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici

nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către ÎS ,,Calea

Ferată din Moldova”

În conformitate cu art. 230 și art.246 art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

14

Recursurile depuse de Direcția Generală Economie, Comerț și Turism a

Consiliului municipal Chișinău și de Întreprinderea de Stat ,,Calea Ferată din

Moldova”se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

15