2ra-746/22 — determinarea domiciliului copilului minor

2ra-746/22 — determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-746/22

2-18190751-01-2ra-25052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, V. Cotorobai, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alexandr

Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Furmanov

împotriva Nataliei Moldovan, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sect. Buiucani, mun. Chișinău cu privire determinarea domiciliului copilului

minor și cererea reconvențională înaintată de către Natalia Moldovan împotriva lui Alexandr

Furmanov, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la determinarea domiciliului copilului minor,

împotriva deciziei din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul declarat de către Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră și

a fost menținută hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 29 septembrie 2018, Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Moldovan,

intervenient accesoriu DPDC Buiucani cu privire la determinarea domiciliului copilului

minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, s-a aflat cu pârâta Natalia Moldovanu în

relații de concubinaj, în care a fost conceput copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în

mun. Chișinău, fapt confirmat prin certificatul de naștere nr. NA VI-XXXXX.

A menționat Alexandr Furmanov că, la momentul depunerii acțiunii, împreună cu

copilul minor locuiau separat de pârâtă, în acest sens precizând că nu au relații familiale.

Reclamantul a comunicat că, Natalia Moldovan este șomeră și are la întreținere alți 3

copii minori, XXXXX a.n. XXXXX, XXXXX a.n. XXXXX și XXXXX a.n. XXXXX, a

căror tată nu este Alexandr Furmanov.

A susținut că, dispune de spațiu locativ, este angajat în câmpul muncii, astfel poate

1

asigura educația și întreținerea copilului minor XXXXX. Mai mult, pe parcursul unui an de

zile, inclusiv la momentul depunerii acțiunii, reclamantul se ocupa de întreținerea copilului

minor, locuind împreună.

Reclamantul a precizat că, la începutul lunii mai 2018, s-a adresat cu cererea de

chemare în judecată privind stabilirea paternității, și în cadrul acestui proces, pârâta, la

insistența lui Alexandr Furmanov și a instanței de judecată în contextul medierii, a

recunoscut că ultimul este tatăl copilului minor, drept urmare fiind rectificată înscrierea din

actul de naștere.

A subliniat că, în perioada în care copilul minor a locuit împreună cu reclamantul,

autoritatea tutelară a confirmat acest fapt și verificând condițiile de trai ale copilului, a emis

un aviz pozitiv.

Mai mult ca atât, reclamantul a mai indicat că, pe parcursul acestei perioade nu a

îngrădit accesul pârâtei pentru întrevederile cu copilul, și a creat toate condițiile pentru ca

ultima să viziteze copilul, afirmând că pe viitor nu va întreprinde acțiuni care ar limita

comunicarea acesteia cu copilul.

Suplimentar, reclamantul a comunicat că, unul dintre motivele înaintării acțiunii

privind stabilirea paternității și a prezentei acțiuni privind determinarea domiciliului

copilului minor, este faptul că în privința celorlalți copii ai pârâtei, autoritatea tutelară

DASPF sect. Rîșcani și IP Rîșcani au început să se preocupe, copiii fiind luați la evidență,

aceștia aflându-se cu o persoană străină, angajată neoficial pe post de dădacă, iar pârâta se

afla în România.

La fel reclamantul a invocat că, înaintarea acțiunii a fost determinată și de faptul că

există riscul asupra sănătății copilului minor, precum și de faptul că ar putea fi plasat într-o

instituție specializată, deși tatăl biologic locuiește împreună cu acesta și se ocupă de educația

lui.

Alexandr Furmanov a afirmat că, la sugestia autorității tutelare, pentru ca copilul minor

să rămână în cadrul familiei, a fost pornită procedura de perfectare a actelor de instituire a

tutelei pe numele bunicii, Cornelia Furmanova, tutela nefiind instituită din motiv că pârâta

a recunoscut paternitatea.

Reclamantul, făcând trimitere la prevederile art. 63 Codul familiei, a invocat că copilul

minor urmează să locuiască permanent cu Alexandru Furmanov, care pe lângă faptul că

acordă susținerea necesară, manifestă grija față de copil și este inadmisibil ca copilul minor

să locuiască cu Natalia Moldovan, astfel ținând cont de circumstanțele de fapt menționate,

de vârsta copilului minor XXXXX, de interesul superior al copilului, insistă ca domiciliul

urmează a fi stabilit cu tatăl Alexandr Furmanov.

Consideră reclamantul că, copilul minor urmează să locuiască permanent cu tatăl,

ultimul acordându-i susținerea necesară, manifestând grijă și astfel este inadmisibil ca

copilul să locuiască cu mama.

A solicitat, determinarea copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, cu tatăl, Alexandr

Furmanov.

În ședința de judecată din 01 iulie 2019, reprezentantul Nataliei Moldovan, avocatul

Igor Domnicu a înaintat cererea reconvențională împotriva lui Alexandr Furmanov privind

stabilirea domiciliului copilului minor, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilului

minor XXXXX, a.n. XXXXX împreună cu mama sa, Natalia Moldovan, la adresa mun.

Chișinău, str. Bogdan Voievod 2, ap. 115.

2

În motivarea acțiunii reconvenționale, Natalia Moldovan a indicat, că la caz nu sunt

temeiuri pentru admiterea acțiunii inițiale și reieșind din interesul major și vârsta fragedă de

doar 2 ani (la momentul înaintării acțiunii reconvenționale) al copilului minor XXXXX, cel

mai oportun ar fi admiterea acțiunii reconvenționale și stabilirea domiciliul acestuia

împreună cu mama, care este mamă a 4 copii minori și este în stare să-i asigure lui XXXXX,

de rând cu alți trei copii minori aflați la întreținerea sa, condițiile necesare și suficiente

pentru creșterea, îngrijirea, educarea și dezvoltarea lor normală împreună în familie fără a fi

separați unul de celălalt.

Concomitent a notat că, dispune de suficiente mijloace financiare pentru întreținerea

celor 4 copii minori, precum și dispune de spațiu locativ suficient pentru amplasarea,

întreținerea și conviețuirea împreună cu cei 4 copii minori, fapt confirmat prin Avizul DPDC

sect. Rîșcani, mun.Chișinău nr.0-136 din 24 iunie 2019.

A mai comunicat că, atât dânsa, cât și copiii minori menționați supra se caracterizează

pozitiv în societate, în instituțiile de învățământ și preșcolare pe care le frecventează și nu

pot fi o piedică în realizarea scopurilor educative ale copilului minor XXXXX, fapt

confirmat prin caracteristicile eliberate și atașate la cererea reconvențională.

La fel, a subliniat că despre condițiile de trai suficiente pentru întreținerea și educarea

copilului minor le poate confirma însăși Alexandru Furmanov, cu care au locuit împreună

până în octombrie 2017.

Natalia Moldovan consideră că, Alexandr Furmanov, având drepturi și obligații

părintești egale față de copilul minor XXXXX poate șă-și realizeze drepturile și obligațiile

de părinte indiferent de faptul dacă va locui împreună ori separat de copil.

În continuare a subliniat că, Alexandr Furmanov nu dispune de condiții de trai

suficiente pentru întreținerea și educarea copilului minor, locuind împreună cu mama sa într-

un apartament cu 2 odăi, nu dispune de surse de venit permanente, iar în timpul cât se află

la serviciu, copilul minor de numai 2 ani, se află la întreținerea mamei sale, care având vârsta

de 70 de ani nu poate oferi copilului o îngrijire și educație corespunzătoare.

Mai mult decât atât, Alexandr Furmanov împiedică permanent și creează obstacole prin

diferite mijloace și pretexte inventate, la întrevederile copilului minor cu mama, fapt

confirmat prin adresările în acest sens la poliție și conversațiile prin mesaje scrise și acesta

încearcă prin diferite căi să utilizeze copilul minor, ca o monedă de schimb în relațiile cu

Natalia Moldovan, în scopul de a-i impune condițiile sale de conduită.

Totodată a afirmat că, interesul major al copilului are o importanță primordială în raport

cu drepturile și interesele părinților și a apreciat că separarea copilului minor XXXXX de

fratele și de surorile lui este inadmisibilă și trebuie să constituie o măsură extremă cu

caracter excepțional, care ar putea fi justificată doar prin lipsa posibilităților unui părinte de

a-i crește și educa împreună și întru evitarea traumatismului psihic, ce poate fi cauzat prin

stabilirea unor domicilii diferite.

Prin hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea

inițială a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a fost admisă. A fost stabilit domiciliul

copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, cu mama acestuia, Natalia Moldovan.

La data de 18 iunie 2021, Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă, iar acțiunea

reconvențională să fie respinsă.

3

Prin decizia din 07 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de către Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră și a fost menținută

hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată inferioare au reținut că, potrivit art. 16 din

Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, fiecare copil are dreptul

să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu

aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea de un părinte sau de ambii părinți este

necesară în interesul copilului.

În continuare, instanțele de judecată inferioare au notat că, conform art. 3 alin. (1) al

Convenției Internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 de la New

York, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau

private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe

legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Potrivit prevederilor art.52 alin.(1) Codul familiei, copilul are dreptul să comunice cu

ambii părinți, cu buneii, frații, surorile și cu celelalte rude. Desfacerea căsătoriei părinților,

nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. În cazul când

părinții au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei.

În conformitate cu prevederile art. 63 Codul familiei, în cazul când părinții locuiesc

separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul

părinților. Dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța

judecătorească, ținându-se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vârsta

de 10 ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului

față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta copilului, calitățile morale ale

părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea

condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru,

condițiile de trai etc.).

Raportând speța la prevederile legale citate supra, instanțele de judecată inferioare

soluționând chestiunea privind stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, au stabilit

că ambii părinți sunt persoane decente, cu posibilități de întreținere, îngrijire și educare a

copilului, ambii părinți sunt gata să-și asume responsabilitatea de a avea grijă de copil. Prin

urmare, instanței revenindu-i sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care ar

înclina balanța justiției către mamă sau către tată, ținându-se cont de întregul complex de

împrejurări menite să asigure copilului o dezvoltare fizică, morală și intelectuală

armonioasă, interesând nu numai posibilitățile materiale ale părinților, ci și vârsta copilului,

comportarea părinților înainte de separare, gradul de atașament și preocupare pe care l-au

manifestat față de copil, precum și legăturile afective ce s-au stabilit între părinți și copil,

între copil și alți membri ai familiei extinse.

Astfel, s-a notat că, tata și mama sunt figuri importante de atașament, care au rol decisiv

în dezvoltarea emoțională și socială a copilului, atât timp cât calitatea interacțiunilor lor va

condiționa calitatea relațiilor sociale. Interesul superior al copilului reclamă menținerea

acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal și echilibrat în prezența ambilor

părinți pentru că riscul ruperii echilibrului sufletesc al acestuia este foarte mare odată cu

încredințarea sa unuia sau altuia dintre părinți. De aceea, după separarea părinților

menținerea și încurajarea relației copilului cu părintele cu care minorul nu locuiește în mod

statornic, devine vitală pentru dezvoltarea sa morală normală. Interesul superior al copilului,

4

în general, este legat de posibilitatea de a putea accesa nelimitat pe ambii părinți pentru a

putea dezvolta relații echilibrate și armonioase cu ambii părinți.

Totodată, instanțele de judecată inferioare au remarcat faptul că, creșterea împreună a

fraților este în interesul superior nu doar în cazul legăturilor de afecțiune, când în măsura

separării ar fi de natură să le creeze traume psihice greu de depășit, dar și atunci când

separarea ar contribui la o ruptură definitivă între frați, preîntâmpinarea unei asemenea

rupturi, care nu este în interesul copiilor, ar putea fi realizată numai prin creșterea lor

împreună, spre o relație de dragoste și afecțiune reciprocă, proprie fraților, cu consecințe

benefice pentru dezvoltarea lor viitoare.

De altfel, instanțele de judecată inferioare au apreciat că, faptul aflării copilului minor

în grija tatălui biologic Alexandr Furmanov și, potrivit Raportului de evaluare psihologică,

funcția maternă fiind realizată de către bunica paternă, Cornelia Furmanova, nu poate

diminua rolul mamei biologice în viața copilului, ori o femeie, fiind ea și bunică, oricum nu

poate înlocui întru tot mama biologică.

În acest sens s-au subliniat și concluziile din același Raport de evaluare psihologică a

copilului XXXXX, întocmit de către psihologul clinician, Daniela Dabija, prin care se atestă

că, analiza testului arborelui desfășurat, confirmă dezvoltarea cognitivă a copilului conform

vârstei acestuia. A ales culorile veridice, structura potrivită unui arbore. Însă copilul a

reprezentat un pom fructifer, acest fapt denotă o perturbare a afectivității ce ține de oralitate.

Adică, analizând anamneza, poate fi explicat prin faptul că copilul a fost afectat de

întreruperea bruscă a alăptării și încetarea contactului tactil și afectiv cu mama biologică.

Odată ce XXXXX crește într-un mediu armonios și având parte de afectivitate, consecințele

de scurtă durată pot să nu fie vizibile și să nu necesite intervenții speciale a unui psiholog

sau alt specialist. Însă, această traumă psihologică poate avea manifestări la vârsta

adolescenței sau tânără, afectând implicarea socială sau stabilirea relațiilor eficiente, ce

influențează calitatea vieții.

Din aceste considerente, instanțele de judecată inferioare au conchis că, având în

vedere interesele copilului de a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să-i confere

stabilitate, precum și ținând cont de vârsta fragedă a copilului (4 ani), interesul copilului este

ca el să fie crescut, îngrijit, educat și protejat de către mamă, împreună cu fratele și surorile

mai mari ale acestuia, cel puțin până la vârsta când copilul va putea decide cu cine din părinți

să locuiască în continuare.

Totodată s-a reținut că, părțile implicate trebuie să înțeleagă că măsura stabilirii

domiciliului la mamă nu trebuie interpretată ca o sancțiune la adresa tatălui sau copilului,

iar copilul trebuie sprijinit în a se acomoda în noul mediu fără a întrerupe legăturile cu

persoanele apropiate. Aspectele menționate conduc la concluzia că domiciliul copilului

minor XXXXX, născut la XXXXX, ținând cont de interesul superior al copilului, urmează

să fie stabilit cu mama Natalia Moldovan, însă tatăl copilului Alexandr Furmanov nu pierde

dreptul de a se vedea cu copilul și de a participa în procesul de creștere și educație al

copilului.

La 18 aprilie 2022 Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială să fie admisă, iar acțiunea reconvențională să fie

respinsă.

5

În motivarea recursului a indicat că, potrivit raportului de evaluare psihologică din 04

noiembrie 2020, întocmit de către psihologul clinician Daniela Dabija au fost formulate

următoarele concluzii și recomandări: la momentul evaluării s-a stabilit că percepția mamei

biologice de către minor și a identității materne a acesteia este una difuză, fapt care semnifică

relația și atașamentul defectuos stabilit între minor și mama sa biologică; păstrarea și

dezvoltarea mediului armonios în familia unde crește minorul XXXXX; păstrarea aceluiași

cadru și mediu de trai al copilului, cu perspectiva dezvoltării echilibrate conform normelor

de vârstă; stabilirea unui program de întrevedere cu mama biologică și desfășurarea acestora

cu respectarea echilibrului psiho-emoțional al copilului, în scopul asigurării calității vieții

bune a copilului.

Recurentul a menționat că, potrivit avizului DPDC sect. Buiucani din 28 iunie 2019,

Alexandr Furmanov dispune de toate condițiile de trai necesare pentru dezvoltarea

multilaterală a copilului.

A mai comunicat că, pe parcursul a 4 ani de zile, copilul minor a locuit împreună cu

recurentul, ultimul preocupându-se de educația, tratamentul copilului minor, fapt care se

confirmă prin actele eliberate și anexate la materialele dosarului.

Totodată, recurentul a făcut referire și la declarațiile martorului Cornelia Moldovan,

care a confirmat atașamentul tatălui față de copil, relația apropiată tată-fiu, precum și faptul

că recurentul niciodată nu a îngrădit dreptul intimatei, precum afirmă ultima, iar acțiunile

acestuia au fost doar în interesul copilului minor.

Recurentul a precizat că, a prezentat probe referitor la faptul că domiciliul copilului

minor nu poate fi stabilit cu mama, și anume cu referire la faptul că anterior a fost sesizată

poliția și s-a efectuat o anchetă în privința educației celorlalți copii ai intimatei, declarațiile

expuse în înregistrarea audio ale educatoarei Maria Zaporojan, care s-a pronunța categoric

împotriva stabilirii copilului cu Natalia Moldovan.

Consideră că, prin explicațiile sale, Natalia Moldovan nu a reușit să convingă părțile

referitor la stabilirea domiciliului copilului cu ea, în contextul în care ea a fost de acord

inițial ca copilul minor să locuiască cu tata, fiind încredințat acestuia, și doar după 2 ani,

după ce a formulat prezenta acțiune, intimata a înaintat pretenții față de recurent. Natalia

Moldovan nu a comunicat nimic referitor la modalitatea de educație și întreținere a copilului

minor și ce impact psiho-emoțional va avea acesta dacă după 4 ani va locui cu ea.

În acest context, recurentul a specificat că, copilul minor a fost lăsat în grija sa, de la

vârsta de 3 luni și până în prezent locuiește cu acesta, și mai mult ca atât, condițiile de trai

au fost evaluate și s-a stabilit că satisfac pe deplin necesitățile copilului.

De asemenea, a mai indicat că, copilul minor frecventează grădinița nr. 166 din sectorul

Buiucani, iar transferarea acestuia la o altă instituție preșcolară din sect. Rîșcani, nu este în

interesele copilului minor.

Recurentul a mai declarat că, nu a îngrădit niciodată dreptul Nataliei Moldovan de a-și

vedea copilul, iar toate adresările acesteia au un caracter formal, în acest sens menționând

că, la 06 decembrie 2021, de către IP Buiucani a fost emisă încheierea pe marginea plângerii

depuse de către Natalia Moldovan, nefiind constatate careva ilegalități.

La 05 iulie 2022, recurentul Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră a depus recurs suplimentar, fără a invoca circumstanțe noi.

Prin notificarea din 25 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului, înștiințându-i despre necesitatea depunerii

6

referinței (f. d. 213, 217-220 Vol II).

Prin referința depusă la data de 28 aprilie 2022, intimata Natalia Moldovan a solicitat

restituirea cererii de recurs, pe motiv că nu conține temeiurile recursului.

Prin referința depusă la data de 13 iunie 2022, DPDC sect. Rîșcani a comunicat că a

efectuat examinarea condițiilor sociale și de trai a intimatei, la domiciliul acesteia din mun.

Chișinău, str. Bogdan Voievod 2, ap. 115, ulterior în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani fiind expediat Avizul nr. 0-136 din 24 iunie 2019. La 13 iunie 2022, specialiștii

DPDC sect. Rîșcani, au contactat-o telefonic pe Natalia Moldovan, care a comunicat că

locuiește la aceeași adresă, iar condițiile de trai au rămas neschimbate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei contestate, la 07 aprilie 2022, iar copia deciziei motivate a fost expediată

participanților la proces, la data de 10 mai 2022, (f.d. 197, Vol II) astfel recursul declarat la

18 aprilie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

7

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul declarat de către Alexandr Furmanov, reprezentat de

avocatul Sergiu Barbăneagră nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și

controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai

și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Alexandr

Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu Barbăneagră

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Alexandr Furmanov, reprezentat de avocatul Sergiu

Barbăneagră se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

8