2rac-75/22 — încasarea penalității

Dosarul nr. 2rac-75/22 (2-20089047-01-2rac-11042022) Prima instanță: Judecătoria Сhișinău, sediul Centru (jud. Ghe. Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 6 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Sorina Damaschin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Fors-Computer” cu privire la încasarea penalității, împotriva deciziei din 7 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

A fost menținută hotărârea din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 27 iulie 2020, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Fors-Computer” cu privire la încasarea penalității. În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că la data de 7 mai 2019, a încheiat cu S.R.L. ”Fors-Computer” contractul nr. MD-2019-05-07-000005-1- 11/37/19 privind achiziționarea echipamentului de extindere a sistemului WAN al MAI. Potrivit clauzelor contractuale, pârâtul, s-a obligat să predea bunurile menționate în anexa nr.1 la contract, iar reclamantul, s-a obligat să achite conform condițiilor contractuale, suma în mărime de 383 999 lei și 94 de bani, pentru bunurile livrate.

A afirmat reclamantul că, contractul sus-numit a fost aprobat de Agenția Achiziții Publice și la data de 15 iulie 2019 a fost înregistrat la Trezoreria de Stat. A comunicat reclamantul că potrivit anexei nr.2 a contractului de achiziții publice, pârâtul S.R.L. ”Fors-Computer” urma să livreze bunurile în termen de 20 de zile de la înregistrarea contractului la Trezoreria de Stat. Având în vedere că ultima zi a termenului este zi de duminică - 4 august 2019, termenul pentru executarea contractului expiră în următoarea zi lucrătoare - 5 august 2019. A mai menționat reclamantul că S.R.L.

”Fors-Computer” și-a executat 1 obligațiunile contractuale asumate livrând bunurile în data de 22 august 2019, anexând în acest sens actul de predare-primire nr. 2019-103 din 22 august 2019, ceea ce reprezintă o întârziere de 16 zile, spre deosebire de reclamant care a executat obligațiunile pecuniare în termenul indicat, anexând în susținerea celor expuse ordinul de plată nr. 847 și nr. 848 din 23 august 2019. Prin urmare, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, reclamantul Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, la data de 25 mai 2020, a expediat pârâtului S.R.L. ”Fors-Computer”, cererea prealabilă nr. 8/5-2928, prin care a solicitat încasarea penalității pentru 16 zile de întârziere în mărime de 6144 lei, calculat potrivit prevederilor pct.10.3 din contractul de achiziții publice nominalizat.

A susținut reclamantul că la data de 10 iunie 2020, S.R.L. ”Fors-Computer” a expediat primului răspunsul la cererea prealabilă, prin care a invocat că nu a primit o confirmare oficială în legătură cu înregistrarea contractului la Trezoreria de Stat; nu deține acces la baza de date a Ministerului Finanțelor; la data de 5 august 2019 a primit confirmarea verbală privind înregistrarea contractului de achiziții publice. Contrar argumentelor expuse de pârâtul S.R.L. ”Fors-Computer” în răspunsul la cererea prealabilă, reclamantul Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, a menționat că la 16 iulie 2019, a doua zi de la înregistrarea contractului de achiziții publice, în vederea notificării pârâtului, a expediat în adresa acestuia prin intermediul poștei electronice actele aferente înregistrării contractului la Trezoreria de Stat: contractul de achiziții publice, specificația privind prețul contractului și specificația tehnică.

A mai afirmat reclamantul că orice persoană interesată ce participă la achiziții publice deține accesul la portalul web: www.achiziții.md, unde poate verifica detalii în legătură cu achiziția publică, inclusiv data înregistrării unui contract, prin urmare, pârâtul S.R.L. ”Fors-Computer” putea în mod rezonabil accesa datele privind înregistrarea contractului de achiziții publice la Trezoreria de Stat. Referitor la afirmația pârâtului S.R.L. ”Fors-Computer” precum că reclamantul ar fi recepționat la 5 august 2019 confirmarea verbală privind înregistrarea contractului, reclamantul a invocat că acest fapt nu este susținut prin nici o probă relevantă, în special în cazul în care S.R.L. ”Fors-Computer” a păstrat legătura cu mai mulți angajați din cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI.

În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, reclamantul a expediat repetat la data de 12 iunie 2020 în adresa pârâtului, cererea prealabilă nr. 8/53387 prin care a solicitat achitarea penalității acumulate pentru 16 zile de întârziere la executarea obligațiilor contractuale. A solicitat reclamantul Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, încasarea din contul pârâtului S.R.L. ”Fors-Computer” a penalității în mărime de 6144 lei și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 iunie 2021, reclamantul Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 7 iunie 2021 a 2 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 7 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI. A fost menținută hotărârea din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că soluția dată de prima instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze. La caz, Colegiul a reiterat poziția primei instanțe, considerând soluția instanței oferită în actuala cauză ca fiind una corectă, întemeiată și legală. Din materialele cauzei rezultă că la data de 7 mai 2019, între Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, în calitate de autoritate contractantă și S.R.L.

”Fors-Computer”, în calitate de furnizor de bunuri/servicii, a fost semnat contractul de achiziții publice, nr. MD-2019-05-07-000005-1-11/37/19. Obiectul prezentului contract îl constituie obligația furnizorului de a livra echipamentul de extindere a sistemului WAN al MAI cu prestarea serviciilor conform specificației și obligația autorității competente de a recepționa bunurile și serviciile prestate, cu achitarea acestora. Potrivit anexei nr. 2 la contract, termenul de executare a contractului este de 20 de zile de la înregistrarea contractului la Trezoreria de Stat (f.d. 14). Conform pct. 12.6 din contract, prezentul contract se consideră încheiat la data semnării și intrării în vigoare după înregistrarea lui, după caz, de către Trezoreria de Stat sau de către una din trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor, fiind valabil până la 31 decembrie 2019. Potrivit actelor de predare-primire, la data de 21 august 2019, S.R.L.

”Fors- Computer” a livrat Serviciului Tehnologiilor Informaționale al MAI - 76 de unități de echipament de extindere a sistemului WAN (f.d. 23) și ulterior în data de 22 august 2019 au fost livrate - 34 de unități echipamentului de extindere a sistemului WAN al MAI (f.d. 24). Astfel, din materialele cauzei, instanța de apel a constatat că la data de 21 și 22 august 2019, reclamantul Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, a primit executarea contractului de achiziții publice prin recepționarea echipamentului de extindere a sistemului WAN, confirmat prin contra-semnătura reprezentantului. În atare condiții, instanța de apel a considerat întemeiată soluția primei instanțe de respingere a acțiunii, prin prisma faptului că, reclamantul nu a expus probe ce ar demonstra faptul că acesta și-a rezervat expres dreptul de încasare a penalității contractuale la primirea executării.

Corespunzător, la caz, nu sunt întrunite condițiile legale pentru a fi aplicabil mijlocul de garantare stabilit de părți prin clauza penală, or, pe parcursul examinării cauzei atît în instanța de fond cît și în apel, nu a fost cercetat nici un înscris care să facă dovada existenței rezervării dreptului reclamantului de a cere despăgubiri pentru întârzierea executării contractului. Din considerentele menționate, Colegiul conchide că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI și de a menține hotărârea din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

3 La 30 martie 2022, reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, Sorina Damaschin a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 7 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii primei instanțe din 7 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi privind admiterea integrală a acțiunii depuse. În motivarea recursului depus, recurentul, a exprimat dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, Sorina Damaschin a opinat că atât instanța de apel cât și prima instanță, au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanțelor vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 aprilie 2022, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul depus, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 104). Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 7 decembrie 2021 și a expediat-o participanților la proces la 2 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, conform scrisorii de însoțire (f.d.92), astfel, recursul declarat la data de 30 martie 2022, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, Sorina Damaschin, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4 În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, Sorina Damaschin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, Sorina Damaschin.

5 În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Sorina Damaschin, împotriva deciziei din 7 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 6