2rac-164/23 — incasarea penalitatii

2rac-164/23 — incasarea penalitatii (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rac-164/23

2-22125767-01-2rac-21072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Rapid Link” cu privire la încasarea penalității,

împotriva deciziei din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne și menținută hotărârea instanței de fond,

c o n s t a t ă :

La 24 august 2022, Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor

Interne a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Rapid Link” SRL prin care

a solicitat încasarea penalităților în mărime de 187 947,60 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, în baza autorizațiilor de control nr. 13/06.01.2022

și nr. 113/28.02.2022, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI a fost supus

inspectării financiare tematice din partea Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor,

care urmare verificării activității financiare, pentru perioada anilor 2016-2021, s-au

stabilit abateri de la prevederile contractuale încheiate între STI al MAI și SC „Rapid

Link” SRL exprimate prin nerespectarea termenelor de livrare.

A relatat că, la 27 mai 2022, Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a emis

Prescripția nr. 25-04-03/792 cu privire la lichidarea iregularităților constatate în

rezultatul inspectării financiare tematice a unor aspecte din activitatea economico-

financiară a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI. Întru lichidarea

iregularităților constatate în rezultatul inspectării activității economico-financiare,

Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor a cerut ca STI al MAI să întreprindă

măsurile de rigoare întru recuperarea cheltuielilor achitate neîntemeiat.

Astfel, la data de 07 iulie 2022, prin Notificarea nr. 8/3-5130, STI al MAI a solicitat

SC „Rapid Link” SRL de a achita benevol penalitatea în sumă de 187 947,60 de lei

formată în urma neexecutării contractelor în termen încheiate între STI al MAI și SC

1

„Rapid Link” SRL. Prin răspunsurile nr. 054-001/2022 și nr. 055-001/2022 din 22 iulie

2022, SC „Rapid Link” SRL a refuzat achitarea benevolă a sumei menționate.

A invocat reclamantul că, Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor, prin

Prescripția nr. 25-04-03- 792 din 27.05.2022 referitor la lichidarea iregularităților

constatate în rezultatul inspectării financiare tematice, a cerut întreprinderea măsurilor

rezultative în vederea aplicării penalităților prevăzute în contractele încheiate, în sumă

totală de 301,3 mii lei (80233,20 + 102614,40 + 5100,00 + 810000 + 32349,25), din

care suma de 268 947,60 de lei vizează firma SC „Rapid Link” SRL, iar restul sumei de

32 349,25 de lei se referă la alt agent economic.

A menționat reclamantul că, sumele nominalizate s-au dedus din:

a) La 20 iulie 2017 între STI al MAI și SC „Rapid Link” SRL s-a încheiat contractul

nr. 42/17 de achiziționare a serviciilor de consultanță în Studii, proiectare și management

al proiectelor pentru Proiectul „Infrastructura de comunicații En-(Comunication

infrastructure), conform necesităților Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI”.

Prin Factura fiscală nr. LB1252357 din 15.11.2017, SC „Rapid Link” SRL a livrat

studiul de fezabilitate pentru realizarea magistralei radioreleu, în valoare de 1 744 200

de lei, cu întârziere de 46 zile, ceea ce constituie penalitatea în sumă de 80 233,20 de

lei. (1.744.200,00 x 0,1% x 46 zile).

b) Prin contractul nr. 42/17, prin Factura fiscală nr. LB1252490 din 14.12.2017, SC

„Rapid Link” SRL a livrat DPT pentru realizarea magistralei radioreleu, în valoare de

1 832 400 de lei, cu întârziere de 56 zile, ceea ce constituie penalitatea în sumă de 102

614,40 de lei (1.832.400,00x0,l%x 56zile).

c) La 29 iulie 2020 între STI al MAI și SC „Rapid Link” SRL s-a încheiat contractul

nr. 45/20 de achiziționare a serviciilor prin procedura de negociere fără publicare

prealabilă a unui anunț de participare. Prin Factura fiscală nr. IM2106886 din

17.09.2020, SC „Rapid Link” SRL a livrat studiu de fezabilitate pentru realizarea

magistralei radioreleu, în valoare de 300 000 de lei, cu întârziere de 17 zile, ceea ce

constituie penalitatea în sumă de 5 100 de lei (300.000,00 x 0,1% x 17 zile).

d) La 27 iulie 2021 între STI al MAI și SC „Rapid Link” SRL s-a încheiat contractul

nr. 47/21 privind achiziționarea de bunuri și servicii pentru extinderea Sistemului de

supraveghere a circulației rutiere. Prin Factura fiscală nr. EAA008286345 din

27.12.2021, SC „Rapid Link” SRL a livrat aplicația software - unitatea centrală

specializată pentru gestiunea și managementul unităților de supraveghere de

monitorizare a traficului rutier și 2 componentelor acestora, precum și a fluxului

informațional de date, în valoare de 3 000 000 de lei, cu întârziere de 27 zile, ceea ce

constituie penalitatea în sumă de 81 000 de lei (3.000.000,00 x 0,1% x 27 zile).

Reclamantul a notat că, STI al MAI conducându-se de prevederile art. 68 alin. (8)

din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice ce denotă returnarea

garanției de buna execuție la momentul executării integrale a contractului, pct. 2.1 și pct.

10.3 din contractul nr. 47 din 27.07.2021, executarea Prescripției Inspecției financiare a

MF nr. 25-04-03-792 din 27.05.2022, STI al MAI a efectuat reținerea sumei de 81 000

de lei din cuantumul sumei formate în acest sens (1039597,80 lei - 5% din suma

contractată) în vederea conformării prevederilor legale.

A opinat reclamantul că, în conformitate cu demersul înaintat de către SC „Rapid

Link” SRL privind restituirea sumei restante a garanției de buna execuție în mărime de

81 000 lei, achitată conform ordinului de plată nr. 4959 din 28.07.2021, în valoare totală

de 1039597,80 lei (5% din suma contractată), pentru procedura de achiziții publice nr.

2

ocds-b3wdpl-MD-1614598321182 din 04.03.2021, cu restituire parțială la suma de 958

597,80 de lei (1039597,80-81000,00) prin о/p nr. 890 din 23.06.2022, STI al MAI, a

informat SC „Rapid Link” SRL în ce context s-a produs reținerea sumei de 81 000 de

lei.

Astfel, în urma relatărilor / descifrărilor de mai sus, se impune recuperarea

penalității de la SC „Rapid Link” SRL în sumă de 187 947,60 de lei (268947,60 lei -

81000,00 lei) determinată de către Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor ca

urmare a nerespectării termenilor de livrare (extrasul din Raportul privind rezultatele

inspectării financiare tematice efectuată la STI al MAI, se anexează), ca ulterior să fie

transferată la bugetul de stat.

A mai relatat că în speță, termenul curge de la data emiterii Prescripției financiare

nr. 25- 04-03/792 cu privire la lichidarea iregularităților constatate în rezultatul

inspectării financiare tematice a unor aspecte din activitatea economico-financiară a

Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI emisă la 27 mai 2022 de către Inspecția

Financiară a Ministerului Finanțelor.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale

al MAI împotriva SC „Rapid Link” SRL cu privire la încasarea penalității, ca tardivă.

La data de 02 decembrie 2022, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, a depus

cererea de apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 02

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI și a fost menținută hotărârea

din 02 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru decide astfel instanța de apel a reținut că, circumstanțele pricinii au fost

apreciate corect or, condițiile stabilite de legislator la art. 267 Cod civil (în redacția în

vigoare până la 01 martie 2019) pentru exercitarea dreptului la acțiune în interiorul

termenului de prescripție de 3 ani, au menirea de a asigura o îmbinare echitabilă a

intereselor persoanelor fizice și juridice, inclusiv dreptul la examinarea cauzei în mod

echitabil. În acest context, art. 268 lit. a) din Codul civil (în redacția în vigoare până la

01 martie 2019), stipulează că în termenele speciale de prescripție extinctivă se prescriu

în termen de 6 luni acțiunile privind: a) încasarea penalității.

Astfel, analizând normele legale citate supra instanța de apel a stabilit că Serviciul

Tehnologii Informaționale al MAI a omis termenul de prescripție, având în vedere că

acțiunea contractuală a avut loc în anul 2017, iar conform art. 268 lit. a) din Codul civil

rezultă că, se prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind încasarea penalității și

conform art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripții extinctivă începe să curgă

de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana

a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

A relatat instanța de apel că, nu pot fi acceptate argumentele apelantului potrivit

cărora este neîntemeiată aplicarea de către instanța de fond a prevederilor Codului civil

în vigoare până la 01 martie 2019, și că raportul obligațional pe care își întemeiază

cererea de chemare în judecată reclamantul, s-a născut la data emiterii prescripției

financiare nr. 25-04-03/792 de către Inspecția Financiară și anume din data de 27 mai

2022.

3

A menționat Curtea de Apel Chișinău că, pretențiile cu privire la încasarea

penalităților în mărime de 80 233,20 de lei pentru întârzieri la livrarea studiului de

fezabilitate și 102 614,40 de lei pentru întârzieri la livrarea proiectelor tehnice, se

bazează pe relațiile contractuale dintre STI și Rapid Link SRL, în baza contractului nr.

42, care a fost semnat la data de 20.07.2017 și înregistrat la Trezoreria de Stat a

Ministerului Finanțelor la data de 01.08.2017.

Prin urmare, termenul de prescripții a drepturilor pe contractul 42/17 a început să

curgă la data termenului de livrare a serviciilor stabilite în clauzele acestuia și semnarea

actelor de predare primire, și anume la data la care au fost predate către beneficiar și

semnate de către părți data de 15.11.2017, factura fiscală LB1252357 cu actul de predare

primire anexat, și data de 14.12.2017, factura fiscală LB1252490 cu actul de predare

primire.

Or, argumentele invocate în cererea de apel, în esența lor, sunt similare

argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost deja supuse

examinării și aprecierii juste de către instanța de fond, fiindu-le oferite concluziile de

rigoare, iar actele normative vizate au fost interpretate și aplicate elocvent de către

instanța de fond prin prisma circumstanțelor importante ale pricinii.

La 29 iunie 2023, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi

de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare nu au examinat sub toate

aspectele esența cauzei și consideră ca hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cât și decizia Curții de Apel Chișinău, sunt ilegale și neîntemeiate.

A relatat recurentul că este neîntemeiată aplicarea de către instanțele inferioare a

prevederilor Codului civil în vigoare până la 01 martie 2019, or raportul obligațional pe

care își întemeiază cererea de chemare în judecată reclamantul s-a născut la data emiterii

prescripției financiare nr. 25-04-03/792 de către Inspecția Financiară a Ministerului

Finanțelor și anume data de 27 mai 2022.

Astfel, după redacția Codului civil din 01 martie 2019, termenul general de

prescripții extinctivă este prevăzut la art. 391, care prevede că, termenul general în

interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de

judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Consideră recurentul că cererea de chemare în judecată este depusă în interiorul

termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 03 mai 2023.

La 26 iunie 2023, copia deciziei din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost

expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere

a actului judecătoresc (f.d. 146).

4

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, la 29 iunie 2023, se consideră

depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 21 iulie 2023, a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,

anexată la materialele dosarului (f.d. 157).

La data de 01 august 2023 SRL „Rapid Link”, reprezentată de avocatul Viorica

Cărare, a depus referință, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de

recurs depusă de Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor

intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Serviciul

Tehnologii Informaționale al MAI, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele

invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt

similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a

pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța

5

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations

Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Serviciul Tehnologii

Informaționale al MAI, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serviciul Tehnologii Informaționale

al Ministerului Afacerilor Interne.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6