2ac-143/22 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- strămutarea acţiunii în contencios administrativ
2ac-143/22 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-143/22
2-17213111-01-2ac-21062022
ÎNCHEIERE
29 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând cererea depusă de Irina Balina, reprezentată de avocatul Viorel
Chetrușcă cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a
Irinei Balina împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la repararea
prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată
constată:
La 27 noiembrie 2017, Irina Balina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Băncii Naționale a Moldovei, concretizată la 6 februarie 2018, cu
privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Întemeindu-și pretențiile în baza art. 60 CPC, a solicitat admiterea acțiunii,
obligarea Băncii Naționale a Moldovei să achite în beneficiul său suma de
1 102 970,95 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 100 000 de lei cu
titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul
Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.
La 20 decembrie 2018, Irina Balina, reprezentată de avocatul Viorel
Chetrușcă a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 12 martie 2019 a fost prezentată
motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
La 27 martie 2019, Banca Națională a Moldovei a depus apel incident
împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
concretizat prin cererea din 13 septembrie 2019, solicitând casarea hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de declarare a inadmisibilității
1
acțiunii, pe motiv că reclamanta nu a respectat procedura prealabilă de soluționare
a litigiului.
La 13 iunie 2022, Irina Balina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă,
în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) CPC, a depus o cerere de strămutare a cauzei la o
altă instanță egală în grad.
În motivarea acesteia a invocat că pe rolul Curții de Apel Chișinău se află
apelul, dos. nr. 02-3a-3620-12022019, cât și apelul, dos. nr. 2-17210116-02-3a-
07062021, speța fiind repartizată aceluiași complet de judecători.
A precizat că anterior, Curtea de Apel Chișinău a examinat cauza nr. 02-
3a-11656-27052019, dar și cea cu nr. 02-3a-13730-23062018.
Totodată, a relevat că toate dosarele au o esență identică, atât ca și obiect
de litigiu, cât și sub aspectul chestiunilor procesuale necesare de soluționat
(reclamare de probe și asigurarea transparenței în proces) pentru a se asigura un
proces și o justiție echitabilă.
A specificat că în speță, este vorba de aplicarea diferită a legii, cu referire
la efortul de reclamare a probelor, efortul judecătorilor de a tăinui motivarea
principalului act dezbătut în proces, vădit cu scop părtinitor, având în vedere și
atitudinea exteriorizată a judecătorilor față de reclamantă și pretențiile lor, dar și
în contextul realităților de „stat capturat”, judecătorii Curții de Apel Chișinău
s-au remarcat în mod solidar guvernanților țării, cu interese meschine, iar spețele
de referință au o esență specială în acest context, astfel fiind justificate bănuielile
față de nepărtinirea judecătorilor instanței respective.
Examinând temeiurile invocate de Irina Balina, reprezentată de avocatul
Viorel Chetrușcă în cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în
grad cu Curtea de Apel Chișinău, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia
acestora și necesitatea respingerii cererii de strămutare a cauzei, din motivele ce
succed.
În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art. 191 alin. (4) Cod administrativ, curțile de apel soluționează și
cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise
de judecătorii.
Conform art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul
judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege
cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
La caz, cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
a Irinei Balina împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la repararea
prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, se află în
examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău.
Se mai constată că Irina Balina, reprezentată de avocatul Viorel Chetrușcă
a solicitat strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanța egală
în grad, invocând drept temei existența unei bănuieli că nepărtinirea judecătorilor
2
ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces.
La acest segment, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze art. 198 Cod
administrativ, care enumeră exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei
cauze în contencios administrativ de la o instanță la alta.
Astfel, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o
încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios
administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate
adopta o hotărâre:
a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători
ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă;
b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o
perioadă îndelungată.
Corespunzător, din conținutul art. 198 alin. (3) Cod administrativ rezultă
că în materia acțiunilor în contencios administrativ, spre deosebire de materia
acțiunilor civile, legiuitorul nu a prevăzut dreptul instanței ierarhic superioare de
a strămuta o cauză aflată în procedura instanței ierarhic inferioare din motiv că ar
exista bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele
cauzei sau de calitatea participanților la proces.
În acest context, completul specializat consideră că argumentele invocate
în cererea cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad în
temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) CPC nu pot fi reținute, or, la 1 aprilie
2019, a intrat în vigoare Codul administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din data
de 19 iulie 2018, și începând cu această dată se aplică imediat noile reglementări
procedurale.
Mai mult, legiuitorul, la art. 198 alin. (3) Cod administrativ, a prevăzut
exhaustiv circumstanțele care pot servi drept temei pentru strămutarea cauzei la
o altă instanță egală în grad, iar printre acestea nu se regăsește și cel care ar
încadra argumentele invocate de către Irina Balina, reprezentată de avocatul
Viorel Chetrușcă în cererea cu privire la strămutarea cauzei de contencios
administrativ la o altă instanță de același grad.
De altfel, completul specializat reține că, în vederea asigurării dreptului
participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor
în contencios administrativ, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la
art. 202 Cod administrativ dreptul participanților la proces de a înainta cerere de
recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din același cod. Și numai în
situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curții de Apel
Chișinău, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar
avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce
în prezent nu se atestă.
Distinct de aceste constatări, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
3
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea depusă de către Irinei Balina, reprezentată de avocatul Viorel
Chetrușcă cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă
instanță egală în grad.
Conform art. 191 alin. (4), 197, 198 alin. (3) și 230 Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Se respinge cererea depusă de Irina Balina, reprezentată de avocatul Viorel
Chetrușcă cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.
Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a
Irinei Balina împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la repararea
prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, se restituie
Curții de Apel Chișinău, care este competentă să examineze în ordine de apel
prezenta acțiune.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
4