3r-177/22 — contestarea actului administrativ

3r-177/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-177/22

2-19194372-01-3r-01062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Leonid Covalciuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Leonid Covalciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General de Carabinieri cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în

funcție și încasarea plăților salariale,

împotriva încheierii din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul depus de Leonid Covalciuc, împotriva hotărârii din

30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 6 decembrie 2019 Leonid Covalciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Carabinieri

cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și încasarea

plăților salariale.

Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 30 iulie 2021 Leonid Covalciuc a depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 21 ianuarie 2022 Leonid Covalciuc a prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Leonid Covalciuc, împotriva hotărârii din 30 iunie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 18 mai 2022 Leonid Covalciuc a depus recurs împotriva încheierii din 20

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată

a normelor de drept procedural.

1

Astfel, a menționat că nu a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar

în asemenea circumstanțe soluția instanței de apel nu este compatibilă cu art. 6

CEDO.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 20 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei pentru examinare în fond.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 20 aprilie 2022,

fiind notificată recurentului în data de 5 mai 2022, ceea ce se confirmă prin avizul

de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.16 Vol.II). Astfel, recursul

depus la 18 mai 2022, este în termen.

Prin referința din 17 iunie 2022, Inspectoratul General de Carabinieri a solicitat

respingerea recursului.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 20

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul

depus de Leonid Covalciuc, împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În corespundere cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

2

În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va

surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua

survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

În corespundere cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că la 30 iunie 2021 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost respinsă cererea de chemare

în judecată depusă de Leonid Covalciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General de Carabinieri cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea în funcție și încasarea plăților salariale.

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 30 iulie 2021 Leonid Covalciuc a

depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte

de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile

se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

La rândul său, art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, prevede că notificarea

este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

3

În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 30 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată reprezentantului

reclamantului Leonid Covalciuc, avocatul Alexandru Cebanaș la adresa de email a

acestuia în data de 23 noiembrie 2021 și repetat la 17 decembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin extrasele din poșta electronică (f.d. 43, 46, 47 Vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în data

de 23 decembrie 2021, pe când apelantul Leonid Covalciuc a depus-o la 21 ianuarie

2022, fapt ce denotă că motivarea apelului a fost prezentată cu încălcarea termenului

stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Astfel, instanța de apel prin încheierea din 20 aprilie 2022, întemeiat a declarat

apelul ca fiind inadmisibil. Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod

administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar

potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași articol, apelul se declară inadmisibil în special când

motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 232 alin.(2).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile

art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de

apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15

zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Subsecvent normei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea

acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act

de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea

probelor și motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la prezentarea motivării

apelului, nu s-a solicitat.

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că

prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către

pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile

participanților la un proces echitabil.

În speță, este neîntemeiat argumentul recurentului cu referire la faptul că nu a

recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, întrucât din materialele dosarului

este cert stabilit că hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost expediată reprezentantului recurentului Leonid Covalciuc, avocatul

Alexandru Cebanaș în data de 23 noiembrie 2021 și repetat la 17 decembrie 2021,

prin intermediul poștei electronice la adresa de e-mail a acestuia indicată în mandatul

avocațial și cererea de apel, iar reieșind din prevederile art. 65 Cod administrativ,

culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că s-a conformat

dispozitivului hotărârii și a depus apelul în termen de 30 de zile de la data

4

pronunțării, or, termenul de depunere a apelului și cel de prezentare a motivării curg

din momente diferite, fapt ce este reglementat de art. 232 din Codul administrativ.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol

activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință

de drepturile sale procedurale.

La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea

prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja drepturile sale de acces la instanță prin prezentarea motivată a apelului

conform prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost

ignorant cu desăvârșire.

În speță, s-a constatat că apelantul, Leonid Covalciuc nu și-a exercitat dreptul

de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii

motivate, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de

a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Leonid Covalciuc a prezentat

motivarea apelului peste termenul stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile

procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, și anume de a

declara apelul inadmisibil.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

5

Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Leonid Covalciuc.

Se menține încheierea din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid

Covalciuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de

Carabinieri cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție și

încasarea plăților salariale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6