2ra-141/22 — incasarea sumei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului si compensarea cheltuielilor

2ra-141/22 — incasarea sumei, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului si compensarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-141/22

2-17132046-01-2ra-03022022

ÎNCHEIERE

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând cererea depusă de către recurentul Nicolai Galici cu privire la

recuzarea judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție Nicolae Craiu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Macovei împotriva lui Nicolai Galici cu privire la încasarea sumei, dobânzii de

întârziere, încasarea prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de

consum și compensarea cheltuielilor de judecată,

constată:

La 05 decembrie 2016, Ion Macovei a depus cerere de chemare în judecată,

care pe parcursul examinării cauzei a cost concretizată, împotriva lui Nicolai

Galici cu privire la încasarea sumei de 120 000 de euro, a dobânzii de întârziere

în mărime de 1 286 186 de lei, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui

prețurilor de consum pentru perioada 24 martie 2015 – 27 octombrie 2019 în

sumă de 545 238 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ion Macovei (vol. III,

f.d. 22, 27-32).

La 30 ianuarie 2020, Ion Macovei a declarat apel împotriva hotărârii din 24

ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. III, f.d. 24-25).

Pe parcursul examinării cauzei în apel, Ion Macovei a depus cereri în

temeiul art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat

suplimentar încasarea de la Nicolai Galici în beneficiul său a dobânzii de

întârziere în sumă de 118 223 de euro, pentru perioada 30 iunie 2020 – 14 iulie

2020 (vol. III, f.d. 72, 90).

Prin decizia din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Ion Macovei.

1

S-a casat hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care:

S-a admis parțial acțiunea depusă de Ion Macovei.

S-a încasat de la Nicolai Galici în beneficiul lui Ion Macovei prejudiciul

material în mărime de 1 829 460 de lei, dobânda de întârziere în sumă de

1 068 103,94 de lei și cheltuielile judiciare cu titlu de taxă de stat în sumă de

9 850 de lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de 5 200 de lei, cheltuielile

pentru eliberarea actelor în sumă de 2 593 de lei, cheltuielile pentru executare în

mărime de 5 440 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de

23 450 de lei, iar în total 2 944 096,94 de lei.

În rest, acțiunea s-a respins.

S-a încasat de la Nicolai Galici în beneficiul statului taxa de stat de a cărei

plată a fost scutit apelantul în mărime de 25 000 de lei (vol. III, f.d. 101-102,

103-114).

Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța.

S-a casat integral decizia din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a

remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecată (vol. IV, f.d. 6-12).

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 14 decembrie

2021, a admis apelul declarat de către Ion Macovei și a casat hotărârea din 24

ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptând o hotărâre nouă,

prin care:

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Macovei.

S-a încasat de la Nicolai Galici în beneficiul lui Ion Macovei suma de

1 829 460 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 051 663 de lei cu titlu

de dobândă de întârziere și cheltuielile de judecată suportate, constituite din: taxa

de stat achitată în mărime de 9 850 de lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime

de 5 200 de lei, cheltuieli pentru eliberarea actelor în sumă de 2 593 de lei,

cheltuieli pentru executare în mărime de 5 440 de lei și cheltuieli pentru asistență

juridică în mărime de 23 450 de lei, în total – 2 927 656 de lei.

În rest, acțiunea înaintată de Ion Macovei s-a respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Nicolai Galici în beneficiul statului taxa de stat, de care Ion

Macovei a fost scutit în mărime de 25 000 lei.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării înaintată de

Nicolai Galici (vol. IV, f.d. 123, 124-139).

La 15 decembrie 2021, Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și menținerea

hotărârii din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. V,

f.d. 2-20)

Prin încheierea din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat admisibil recursul declarat de Nicolai Galici împotriva deciziei din 14

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a transmis Colegiului lărgit pentru

examinare în fond.

2

Ca rezultat al repartizării automat-aleatorii a dosarelor, cauza civilă nr. 2ra-

141/22 a fost repartizată judecătorului raportor Maria Ghervas, care face parte din

componența completului nr. 1.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 139

din 27 decembrie 2021 „Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru

anul 2022” în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ a

Curții Supreme de Justiție a fost constituit inter alia completul de judecată nr. 1

pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale

curților de apel, în materie civilă, în componență magistraților: Svetlana

Filincova (președinte), Galina Stratulat, Maria Ghervas, Dumitru Mardari și

Victor Burduh (judecători).

Având în vedere că judecătorii Svetlana Filincova și Dumitru Mardari nu pot

participa la examinarea cauzei, din motiv că anterior au participat la examinarea

cauzei în ordine de recurs, făcând parte din membrii completului de judecată care a

emis decizia din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 2ra-13/21),

prin care au restituit cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, iar

magistratul Victor Burduh nu poate participa la examinarea cauzei, deoarece a fost

admisă declarația de abținere a acestuia de la judecată, acești membri ai

completului au fost înlocuiți prin încheierea președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție.

Așa, prin încheierea din 09 iunie 2022 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-au schimbat membrii completului de judecată pentru

examinarea recursului declarat de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța, împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

după cum urmează: Maria Ghervas (președinte), Nina Vascan, Nicolae Craiu,

Mariana Pitic și Aliona Miron (judecători).

La 15 iunie 2022, recurentul Nicolai Galici a depus cerere de recuzare a

judecătorului Nicolae Craiu, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de

procedură civilă.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că magistratul Nicolae Craiu a făcut

parte din membrii completului de judecată care anterior a judecat prezenta cauză în

oriunde de recurs și a trimis-o spre rejudecare în instanța de apel, iar acest fapt

denotă că magistratul dat are o idee preconcepută asupra soluției asupra fondului

cauzei.

La fel, recurentul Nicolai Galici a menționat că judecătorul Nicolae Craiu a

participat la examinarea altor cauze conexe, în care el a avut calitatea procesuală

de participant la proces,

Din aceste considerente, recurentul Nicolai Galici a considerat că este

îndreptățit să creadă că judecătorul Nicolae Craiu se află în imposibilitate să

examineze cauza, pentru a nu afecta buna desfășurare a actului de justiție și a nu

exista bănuieli de lipsă de imparțialitate.

Examinând argumentele expuse în cererea de recuzare depusă de către Nicolai

Galici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge ca neîntemeiată, din

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă

există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

3

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu

de către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris

pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea

dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată

pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului

recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

La rândul său, art. 50 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau

mediator;

b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți

la proces sau cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea

grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Implicit speței Colegiul constată că, drept temei de recuzare, Nicolai Galici a

invocat că suspiciunile sale în privința imparțialității magistratului Nicolae Craiu

sunt bazate pe faptul că acesta anterior a participat la examinarea prezentului litigiu

în ordine de recurs și a făcut parte din membrii completului de judecată ce au

trimis cauza spre rejudecare în ordine de apel, precum și pe faptul că judecătorul

Nicolae Craiu anterior a participat la examinarea altor cauze conexe, în care

recurentul a avut calitatea procesuală de participant la proces.

Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de către Nicolai

Galici, precum că magistratului Nicolae Craiu anterior a participat la examinarea

prezentului litigiu în ordine de recurs. Or, anterior, prezenta cauză civilă a fost

examinată de către Curtea Supremă de Justiție în ordine de recurs în secțiunea a

II-a doar la 07 iulie 2021, în rezultatul căreia s-a casat integral decizia din 21 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, de un alt complet de judecată (vol. IV, f.d. 6-12).

Relevant este că, la 07 iulie 2021, prezenta cauză a fost examinată de către

un complet de judecători în componența: Svetlanei Filincova (președinte), Galina

Stratulat, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari și Ala Cobăneanu (judecători).

Respectiv, se atestă că magistratul Nicolae Craiu nu a făcut parte din membrii

completului de judecată care anterior a participat la examinarea prezentei cauze.

De asemenea, Colegiul apreciază ca lipsită de suport suspiciunea recurentului

Nicolai Galici de imparțialitate a magistratului Nicolae Craiu, pe motiv că anterior

a participat la examinarea altor cauze conexe, în care Nicolai Galici a avut calitatea

procesuală de participant la proces. Or, deși, recurentul a invocat acest argument ca

4

temei de recuzare a magistratului Nicolae Craiu, nu a exemplificat și nu a adus la

cunoștința Colegiului la examinarea căror cauze conexe a participat acest

judecător, care este interconexiunea acelor cauze cu prezentul litigiu și de ce

această circumstanță ar putea crea magistratului Nicolae Craiu o idee preconcepută

asupra soluției ce urmează a fi pronunțată asupra fondului prezentului litigiu.

Raportând prevederile legale precitate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate de Nicolai Galici nu se încadrează în dispozițiile

art. 50 din Codul de procedură civilă, care reglementează în mod exhaustiv

temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorilor

la judecarea cauzei.

Astfel, Colegiul conchide că circumstanțele invocate de către Nicolai Galici

în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei

preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a-i afecta imparțialitatea

subiectivă, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Articolul 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar”

redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în

problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu

legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau

interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să

păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin

aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau

faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege”.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a

judecătorului recuzat, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la

îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

depusă de depusă de către Nicolai Galici este neîntemeiată, Colegiul ajunge la

concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 50, art. 52 și art. 53 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Nicolai Galici cu privire la recuzarea

judecătorului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție Nicolae Craiu de la examinarea cauzei civile intentate la

5

cererea de chemare în judecată depusă de Ion Macovei împotriva lui Nicolai

Galici cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere, încasarea

prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

Aliona Miron

Nina Vascan

6